16-09-2012
Macheta va fi transpusă în realitate sub coordonarea lui Traian Zorzoliu
 Proiectul unicat privind reconstituirea unei aşezări getice din secolul I, iniţiat de Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, urmează să fie demarat până la sfârşitul lunii septembrie. Terenul pe care se va construi replica davei este situat la est de vatra localităţii Drăgăneşti-Olt, la 300 de metri de ultima locuinţă din vatra oraşului.
Demersurile Muzeului Câmpiei Boianului de realizare a unei copii fidele a davei getice de la Sprâncenata încep să prindă contur. S-a stabilit locaţia, s-au făcut mai multe studii, s-a creat macheta şi s-au stabilit principalii parteneri, iar în scurt timp vor începe lucrările de construcţie.
„Având o experienţă privind reconstituirea unei aşezări antice, am decis să facem o replică a davei getice de la Sprâncenata. Reconstituirea nu a putut fi posibilă pe locul unde a existat iniţial din mai multe motive. Terenul pe care se afla cetatea de la Sprâncenata nu se află în posesia nimănui, şi primăria comunei a refuzat să facă demersurile necesare pentru a se atribui acest teren necesar reconstituirii cetăţii. De asemenea, terenul din jurul vetrei cetăţii este dat cu titlu de proprietate cetăţenilor din comună, blocând calea de acces la cetate. O altă piedică a fost faptul că o reconstituire pe un sit arheologic necesită multe aprobări şi cheltuieli suplimentare privind supravegherea lucrărilor. Prin urmare, după efectuarea mai multor cercetări şi studii am solicitat primăriei oraşului Drăgăneşti-Olt un teren asemănător cu cel de la Sprâncenata. Am găsit înţelegere în acest sens, am primit pământul, am realizat şi macheta, iar de săptămâna viitoare vreau să începem lucrările”, a precizat Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpia Boianului din Drăgăneşti-Olt.
Lucrată în regie proprie, fără costuri mari
Fondurile folosite pentru reconstituirea aşezării getice vor fi reduse, costurile ajungând la cel mult 200.000 de lei, spune Traian Zorzoliu, iar lucrarea se va întinde pe mai puţin de doi ani.
„Executarea nu va fi făcută cu firme, pentru că ar costa enorm, ci în regie proprie, de aceea voi termina această lucrare cu maximum două miliarde de lei vechi, din care 80% materialul şi 20% manopera. Primăria va pune nişte bani din ce poate, ne va pune la dispoziţie persoanele care beneficiază de ajutor social în baza legii 416 şi, de asemenea, avem un protocol încheiat cu liceul de construcţii, astfel încât practica elevilor să se desfăşoare la locul unde se ridică dava getică. În derularea acestui proiect ne vor susţine şi Consiliul Judeţean Olt, domnul preşedinte Paul Stănescu a fost sprijinul meu dintotdeauna, un om extrem de generos, plin de umanism şi cred că nu vom fi marginalizaţi nici de Academia de Dacologie. Din fericire, sunt destui oameni care au înţeles importanţa acestui proiect, faptul că nu s-a reconstituit niciodată nicăieri, pe pământul României nici vorbă, cetăţi de pe timpurile antice. Sunt nişte mici aşezări, cum am încercat şi noi cu tellul Gumelniţa, dar la un nivel ceva mai dezvoltat şi pe întinderi mai mari în ţările din nordul Europei, unde s-au reconstituit aşezări ale vikingilor, care se bucură de succes, sunt închiriate pe doi-trei ani. Sunt convins că după finalizarea lucrărilor şi replica davei getice va atrage numeroşi curioşi, care vor dori să se întoarcă în timp”, e de părere directorul Muzeului Câmpia Boianului.
Replica se va întinde pe 2.600 metri pătraţi
Pentru lumea geţilor de pe valea Oltului inferior, dava de la Sprâncenata prin dimensiunea ei avea un rol politic, economic, religios, de supraveghere şi chiar militar. În vremea când la Sprâncenata exista o activitate înfloritoare, lumea dacilor avea trei categorii mai importante de locuire: stânele, aşezările deschise şi aşezările fortificate.
„Geţii din Câmpia Română foloseau ca locuinţe bordeiul şi casele de suprafaţă, de formă ovală, rombică, rectangulară, patrulaterică cu colţurile rotunjite, la un metru adâncime, având cinci metri lungime şi trei metri înălţime. Pentru construirea locuinţelor foloseau lemnul, trestia şi păpurişul. În încăperi erau vetre, alteori vetrele erau în afara locuinţelor. Bordeiele aveau trepte de coborâre. Majoritatea locuinţelor din Câmpia Română o reprezentau însă casele la suprafaţa solului. Aveau în colţul din nord-vest o vatră deschisă, aproape rotundă cu diametru de circa 1,20 metri, din lut care se ardea în timpul utilizării, unde se prepara hrana. Casele ajungeau până la dimensiuni de şase x patru metri, grânele se păstrau în chiupuri sau construcţii cu absidă, iar din gospodării nu lipseau construcţiile menajere, toaleta şi groapa de gunoi. O altă categorie de locuire specifică geţilor erau cetăţile, împrejmuite de un val de pământ şi palisade”, explică Traian Zorzoliu.
Replica aşezării getice se va întinde pe 2.600 de metri pătraţi, pe un pinten cu o înălţime de 25 de metri faţă de următoarea terasă, pe care se află vatra localităţii Drăgăneşti-Olt, are forma ovală şi este înconjurată, cu excepţia părţii de est, pe toate laturile, de pante foarte înclinate, greu accesibile.
citeşte mai departe...
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: http://gazetanoua.ro , 2012 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
