ENDA - Proiect pentru restaurarea Cetăţii UNESCO de la Căpâlna.

PROIECT PENTRU RESTAURAREA CETĂŢII UNESCO DE LA CĂPÂLNA.

PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.

Cetatea dacică de la Căpâlna este în patrimoniul UNESCO şi are o valoare istorică şi culturală inestimabilă. În lipsa unor resurse financiare pentru restaurare, cetatea a ajuns în paragină, astfel încât s-a impus o decizie rapidă privind derularea unei investiţii în conservare şi restaurare. Consiliul Judeţean Alba a finanţat documentaţia ce stă la baza viitoarei investiţii de punere în valoare a monumentului istoric.

Proiectul presupune efectuarea de lucrări de consolidare, restaurare şi conservare a vestigiilor arheologice cuprinse în situl arheologic al fortificaţiei de pe dealul Cetăţii. Lucrările propuse a se executa pentru reabilitarea acestui obiectiv sunt de patru categorii

- lucrări de consolidare

- restaurare a fortificaţiei propriu zise, reconstituirea integrala a traseului zidurilor de apărare, înălţarea lor cu una pana la opt asize în funcţie de cota terenului, degajarea integrală a sistemului avansat de apărare, tratamente şi operaţii de consolidare mecanică a blocurilor de calcar originale

- lucrări de amenajare a traseului de vizitare şi punere în valoare a monumentului, ce presupune realizarea de alei şi poduri care să faciliteze accesul spre şi în cetate, sistem de semnalare, informare, ghidaj vizitatori

- lucrări de construire a unui obiectiv nou, amplasat în afara sistemului de fortificaţii, la baza dealului lângă drumul naţional, ce va servi ca punct de primire

- informare vizitatori, spaţiu de expunere, depozitare şi centru de cercetare a monumentului

- amenajarea căilor de acces la obiectiv, drumuri, alei, parcări. Se au în vedere mai multe trasee, atât auto cât şi pietonale.

Costul proiectului tsuportat integral de Consiliul Judeţean se ridică la aproximativ 130.000 de lei. „Documentaţia odată finalizată va fi înaintată Ministerului Culturii pentru a se găsi o sursă de finanţare. Consiliul judeţean nu poate în acest moment să susţină costul lucrărilor de restaurare, având în vedere valoarea foarte mare a investiţiei. Este foarte important că am reuşit să realizăm proiectul, pentru ca Ministerul Culturii să poată aloca bani”, a spus Eugenia Mărginean, arhitectul şef al Consiliului Judeţean.

Cetatea de la Căpâlna a fost ridicată pe timpul domniei lui Burebista şi şi-a încetat existenţa în urma unui incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea. Turiştii pot observa în present zidurile groase de peste trei metri, prin care se mai poate reconstitui forma ovala a cetăţii. Deasupra acestora mai există ruinele unui turn de apărare, cu latura de aproape zece metri. S-a mai pastrat şi un coridor boltit, prin care se asigura accesul la creneluri şi la turnul de apărare. Zidul, care avea o lungime totală de aproximativ 270 de metri, a fost parţial distrus după pacea încheiată în urma primului război daco-roman şi reconstruit apoi în grabă în preajma celui de-al doilea conflict.

Obiectiv strategic de apărare

Cetatea de la Căpâlna a fost unul dintre obiectivele strategie ale dacilor în cadrul sistemului de apărare construit împotriva invaziei romanilor. Menirea ei era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeşului. Aflata la 610 metri înălţime, cetatea forma împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca o reţea de apărare in jurul cetăţii de la Sarmizegetusa.

Cetatea a fost reşedinţa unui nobil ce făcea parte din suita regilor daci. Era întărită cu blocuri de calcar ecarisat, aidoma celor mai impunătoare fortificaţii din Munţii Orăştiei, iar bogăţia materialului arheologic descoperit aici demonstrează amploarea relaţiilor economice derulate la Căpâlna. Starea în care s-au păstrat zidurile este, însă, mai proastă decât la cetăţile din Munţii Orăştiei. Trupele romane, conduse de împăratul Traian, au asaltat de două ori cetatea cucerind-o în ambele războaie, în 101-102 şi 105-106, aducându-i de fiecare dată distrugeri importante. Accesul spre cetate se face de pe drumul naţional 67C, în apropierea satului Căpâlna, pe Valea Frumoasei, la ieşirea din localitatea Mărtinie, la circa 19 km de Sebeş.

Tezaur recuperat din Germania

Un colier cu pandativi din aur şi doi cercei, sustraşi din situl arheologic de la Căpâlna, au fost recuperaţi de autorităţi în 2009. Tezaurul era dat în urmărire internaţională încă din 2005 şi a fost furat în perioada 2002-2003. A fost obţinut de la un cetăţean din Germania, dupa ce a fost valorificat în vara anului 2008 în Serbia, şi este păstrat la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

citeşte mai departe...

BIBLIOGRAFIE:

Sursa: http://www.adevarul.ro , 2013