ENDA - Sarmizegetusa Regia va deveni perla turistică a judeţului Hunedoara

SARMIZEGETUSA REGIA VA DEVENI PERLA TURISTICĂ A JUDEŢULUI HUNEDOARA

PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.

21-06-2013

De la agonie, la extaz

La mai bine de trei luni de la preluarea sitului fostei capitale dacice de CJ Hunedoara, lucrurile au intrat în normal şi locul arată acum ca un templu sacru. Ministrul Culturii a venit să se convingă

După mai bine de două decenii în care capitala Daciei libere a fost victima indiferenţei autorităţilor de la Bucureşti, la Sarmizegetusa Regia s-a instalat o stare de normalitate. La intrare se eliberează bilete, zona este curăţată zilnic, şi foarte important, este păzită. Mai mult turiştii pot să obţină informaţii de pe panourile dedicate fiecărui element important al sitului şi beneficiază de sesiuni de ghidaj de specialitate gratuit.

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, aflat în aceste zile într-o vizită de lucru în judeţ, a recunoscut fără dar şi poate că în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Sarmizegetusa Regia arată mai bine decât dacă ar fi gestionată de la Bucureşti. „Constat cu bucurie că e o mare îmbunătăţire de îndată ce situl a fost preluat în administrarea CJ Hunedoara. Încercăm împreună cu aceştia şi specialiştii să gândim un proiect mai amplu de construire a unui parc arheologic care să cuprindă poate ambele Sarmizegetuse, Regia şi Ulpia Traiana. Situl este cu adevărat remarcabil şi merită să fie beneficiarul unei legi speciale care să uşureze toate amenajările. Vom încerca să dăm viaţă acestui sit şi să îl facem mult mai cordial şi mai comprehensibil cu vizitatorii”, a precizat ministrul.

În viitor un muzeu virtual la Regia

Cercetătorii şi specialiştii care se ocupă de ani buni de căutarea şi conservarea vestigilor în situl cetăţii Sarmizegetusa Regia vor să încropească, în imediata apropiere a sitului, un muzeu virtual. Acest fapt ar fi folositor mai ales pentru turiştii care nu au o pregătire istorică şi nu îşi pot imagina de-a întregul cum a arătat, de fapt, în vremea dacilor situl sau altarele sacre. „Este o idee mai veche a noastră şi am tot vehiculat-o cui a vrut să ne ascute, şi o vom face în continuare până o vom vedea concretizată pe teren. Un muzeu virtual aici (n.r. - Sarmizegetusa Regia) este o soluţie foarte bună pentru că va arăta specialiştilor şi mai ales nespecialiştilor cum arătau toate aceste monumente. De asemenea, este o soluţie ieftină şi noninvazivă pentru monumente, este bine pentru un vestigiu să nu clădim deasupra lui lucruri pe care ni le imaginăm noi. Noi avem deja toate resursele virtuale, tot ce ar mai trebui este construcţia care să adăpostească toată aparatura”, susţine cercetătorul ştiinţific al cetăţilor dacice, Gelu Florea. Autorităţile locale şi cele centrale trebuie să găsească locul optim pentru a construi clădirea care să adăpostească muzeul virtual. Având în vedere că fosta capitală a Daciei libere este un monument istoric este nevoie de o cercetare amănunţită în ceea ce priveşte locul de amplasare al muzeului. „Nu putem interveni cum vrem pentru că orice intervenţie într-un sit UNESCO este foarte periculoasă. Va trebui să negociem cu comitetul de patrimoniu de la UNESCO şi să găsim locul ideal de construcţie al clădirii în această zonă, pentru că dacă va fi la Orăştie sau Deva, nu va fi foarte ajutător”, a adaugat ministrul Culturii, Daniel Barbu.

Drumul de acces la Regia, încă o problemă

Starea degradată a drumului de acces spre cetatea dacică Sarmizegetusa Regia este o piedică serioasă în calea turiştilor. Din satul Costeşti şi până la situl arheologic, cei 18 kilometri, care trebuie parcurşi sunt de drum forestier, care este într-o stare avansată de degradare. „Am amenajat situl şi îl păstrăm într-o stare bună. Acum cel mai important lucru este să modernizăm drumul care are câţiva kilometri buni şi ne va costa o grămadă de bani. Însă este un lucru necesar dacă vrem să avem turişti. Drumul este încă agăţat într-un proiect european şi sperăm să rămână finanţarea necesară ca să înceapă lucrările. Dacă nu, vom începe noi din fonduri locale şi încercăm să îl reintroducem pe fonduri europene din 2014”, a declarat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ.

Mai mult, administratorii sitului iau în calcul eliberarea traficului din zonă prin achiziţionarea unor minicaruri de transport pentru turişti, de pe platoul din Costeşti şi până la sit. „Luăm în calcul amenajarea unei parcări în zona taberei din Costeşti şi de acolo turiştii să se îmbarce într-un fel de minicaruri care să fie în genul celor de pe litoral, un tractoraş cu nişte vagoneţi după. Acestea să fie dotate cu instalaţie de sonorizare şi un ghid care să explice turiştilor tot ce s-a întâmplat în zonă”, adaugă preşedintele CJ Hunedoara.

citeşte mai departe...

BIBLIOGRAFIE:

Sursa: http://www.servuspress.ro , 2013