ENDA - Ultimele zile de vizitare a expoziţiei „Aurul şi argintul antic al României”, în Timişoara

ULTIMELE ZILE DE VIZITARE A EXPOZIŢIEI „AURUL ŞI ARGINTUL ANTIC AL ROMÂNIEI”, ÎN TIMIŞOARA

PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.

27 iunie 2014

Expoziţia-eveniment itinerantă Aurul şi argintul antic al României rămâne deschisă spre vizitare la Muzeul Banatului, din Timişoara, până în data de 29 iunie 2014, inclusiv. Ulterior acestei date, Muzeul Naţional de Istorie a României va itinera expoziţia în Oradea, la Muzeul Ţării Crişurilor.

Expoziţia va putea fi astfel vizitată la sediul Muzeului Ţării Crişurilor timp de şase săptămâni, în perioada cuprinsă între 16 iulie – 31 august 2014, iar apoi, la o dată ce va fi anunţată ulterior, aceasta va fi vernisată la Muzeul Judeţean Satu Mare. Până în prezent, pe parcursul celor cinci săptămâni în care expoziţia a fost găzduită de Muzeul Banatului din Timişoara, cele peste o mie de piese arheologice au fost admirate de un număr de 6.000 de vizitatori, cărora, pe această cale, le mulţumim.

Aurul şi argintul antic al României reprezintă încununarea cu succes a unui proiect muzeologic de anvergură naţională, unul dintre cele mai mari demersuri de acest fel organizate în România în ultimii 20 de ani. Este astfel pentru prima oară când publicul din România are posibilitatea de a vedea, reunite într-un singur loc, cele mai importante capodopere ale orfevrăriei pre- şi protoistorice sau de epocă clasică din colecţiile muzeale din ţară.

Unele dintre obiectele incluse în tematica expoziţiei se află în colecţia Tezaurului Istoric a MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut.

Mulţumirile noastre se îndreaptă, totodată, către cele 31 de instituţii muzeale din ţară, care au răspuns la iniţiativa MNIR şi au avut o contribuţie semnificativă în concretizarea acestui proiect, după cum urmează: Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Brăilei, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Târgovişte, Muzeul Olteniei, Craiova, Muzeul Mixt Tecuci, Muzeul de Istorie, Galaţi, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu”, Giurgiu, Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Judeţean Mureş, Târgu-Mureş, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Piatra Neamţ, Muzeul de Arheologie şi Etnografie, Corabia, Muzeul Romanaţiului, Caracal, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău, Muzeul Judeţean Satu Mare, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, Complexul Muzeal Bucovina, Suceava, Muzeul Judeţean Teleorman, Alexandria, Muzeul Banatului, Timişoara, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad.

Podoabele din aur şi din argint, accesoriile vestimentare, armamentul de paradă, piesele de harnaşament, vesela geto-dacică, dar şi tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti, ocupă un loc important în cadrul expoziţiei, alături de numeroase alte asemenea piese din metale preţioase, descoperite pe teritoriul României.

citeşte mai departe...

BIBLIOGRAFIE:

Sursa: http://www.mnir.ro , 2014