ALEE ANTICĂ DIN GRESIE ŞI GRANIT DESCOPERITĂ LA TREI METRI SUB PĂMÂNT ÎN SARMIZEGETUSA REGIA
PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.
|
05 septembrie 2018 Arheologii au efectuat în luna august cercetări la Sarmizegetusa Regia şi au scos la iveală o secţiune dintr-o alee construită în vremea dacilor, pavată cu gresie, blocuri de andezit aduse de la peste 50 de kilometri şi blocuri de calcar – un drum pavat care uimeşte prin înfăţişarea sa şi prin măiestria cu care a fost construit în Antichitate. Drumul antic duce spre o construcţie ale cărei mistere nu au fost încă desluşite, chiar dacă şi aici în ultimele săptămâni au fost efectuate săpături arheologice. Aleea dacilor este bine conservată, pe alocuri fiind ascunsă la trei metri sub pământ, susţin specialiştii de la Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş–Bolyai din Cluj Napoca. „În acest an am continuat săpăturile începute anul trecut pe terasa a IX-a din zona sacră a Sarmizegetusei Regia. Am cercetat un nou segment din aleea pavată, care ne-a şi produs o serie de surprize, în sensul că arată altfel, sunt folosite materiale extrem de interesante, tehnica de construcţie este extrem de interesantă. Încă de anul trecut ştiam că aleea pavată foloseşte şi dale de gresie, a existat şi o mică dală de andezit. Anul acesta proporţia s-a inversat, în sensul că avem mai multe dale de andezit şi mai puţine de gresie în tronsonul pe care l-am găsit, formând un fel de mozaic, cu valenţe decorative”, a declarat dr. Gelu Florea, coordonatorul săpăturilor la care au participat arheologi şi studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Cluj-Napoca. Drumul antic pavat, cu o cromatică aparte în antichitate şi cu un aspect luxos, format din blocuri de andezit şi gresie aduse din carierele aflate la peste 50 de kilometri depărtare, cel mai probabil de la Bejan (Deva) arată bogăţia locuitorilor Sarmizegetusei Regia. În acelaşi loc, vizitatorii pot vedea rămăşiţele unor coloane din andezit, grele de peste 3,5 tone, din materialul adus de asemenea din carieree aflate la zeci de kilometri, pe Valea Mureşului, cel mai impresionant edificiu fiind „Soarele de Andezit”. Dacii au folosit blocuri imense de calcar, andezit, dar şi piese din marmură la construcţia Sarmizegetusei, iar puţine cetăţi antice se pot mândri cu astfel de construcţii, care au rezistat vreme de peste două milenii. În urma săpăturilor din această vară, finanţate cu 85.000 de lei de Consiliul Judeţean Hunedoara, a fost descoperită o cantitate mare de obiecte arheologice: foarte multă ceramică, cereale carbonizate, piese de fier, unelte agricole şi diverse alte artefacte. Campania va mai dura circa o săptămână, apoi locurile în care au fost efectuate săpăturile vor intra în conservare, urmând ca anul viitor cercetările să continue. Anul trecut, a fost scoasă la iveală o ramificaţie a drumului antic pavat, construită în vremea dacilor, despre a cărei existenţă se cunoştea, dar ea nu a fost cercetată. De asemenea, au fost scoase la lumină ruinele unui edificiu necunoscut până în prezent, aflat pe Terasa a IX-a, deasupra zonei sacre. Cercetările arheologice au fost efectuate de un colectiv ştiinţific format din arheologi şi studenţi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Sarmizegetusa Regia este cel mai important obiectiv turistic aflat pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare. Aici au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure de bijuterii şi monede antice de aur şi argint, multe dintre obiecte fiind considerate unice. Printre cele mai preţioase piese găsite în situl UNESCO sunt mai multe brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea între 500 de grame şi un kilogram şi jumătate, dintre care 13 se află la Muzeul Naţional de Istorie al României. Cea mai mare parte din zona Sarmizegetusei Regia nu a fost cercetată sistematic până în prezent.
citeşte mai departe...
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: http://zhd.ro, 2018 |