Pagina principală
 



ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Activități ENDA (1)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (82)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (33)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (20)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (12)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (9)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (7)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (10)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (55)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (33)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (34)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (414)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookCanal Youtube ENDAENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

„PALAT” AL CETĂŢII DACICE COSTEŞTI, ÎN ŞANTIER DUPĂ PATRU DECENII. LUCRĂRI AMPLE ÎN SITUL UNESCO DIN HUNEDOARA

31 mai 2021


Unul dintre cele două „palate” ale cetăţii dacice Costeşti, din Munţii Orăştiei, se află în şantier. Aici au loc lucrări ample, pentru prima dată în ultimele patru decenii.
Cetatea Costeşti din Munţii Orăştiei se numără printre cele populare aşezări dacice din România, însă de la începutul anilor ’80, când aici au avut loc lucrări de restaurare ample, monumentele ei au fost lipsite de îngrijirea adecvată.
Cele mai impunătoare vestigii ale cetăţii dacice sunt două „turnuri-locuinţă”, folosite în Antichitate, potrivit arheologilor, ca reşedinţe ale conducătorilor aşezării.
De la începutul anilor ’40, turnurile-locuinţă au fost acoperite cu şindrilă şi carton gudronat, după ce arheologii au prevăzut că vatra de foc pe care o adăposteşte unul dintre ele şi blocurile de calcar din structura lor nu ar fi rezistat fără protecţie.
La începutul anilor ’70, vechile acoperişuri au fost înlocuite cu unele din azbociment, ridicate pe structuri metalice. Acoperişurile, degradate în prezent, nu au putut feri monumentele de distrugerile cauzate de fenomenele meteo, la care s-au adăugat cele lăsate în urmă de vizitatori.

Lucrări la Cetatea Costeşti, după patru decenii
Vechile structuri metalice vor fi înlocuite treptat, cu ajutorul voluntarilor, printr-un proiect derulat de Asociaţia Monumentum, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) şi autorităţile locale, numit „Ambulanţa pentru monumente”.
La primul dintre cele două turnuri, vechiul acoperiş a fost demontat, pentru a fi înlocuit cu o nouă suprastructură, cu acoperiş înierbat. Circa jumătate din lucrări au fost realizate. Intervenţia de urgenţă vizează şi reaşezarea elementelor de piatră dislocate sau vandalizate, în poziţia originală. Şi celălalt turn va fi pus în siguranţă.
Cetatea Costeşti a fost ridicată în vremea regelui Burebista şi a servit ca fort militar, dar şi ca reşedinţă pentru căpeteniile strămoşilor noştri. A fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 - 106). Mai multe dintre construcţiile sale (două turnuri locuinţă, bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne de apă, ziduri) sunt vizibile şi în prezent, deşi s-au degradat, mai ales în ultimii ani. Cele mai ample lucrări de consolidare şi conservare a monumentului istoric au avut loc la începutul anilor 1980, potrivit unui proiect elaborat de arheologi şi de Institutul de Proiectări Hunedoara.
Cele mai faimoase monumente de la Costeşti sunt cele două turnuri, aflate la circa 100 de metri unul de celălalt pe culmea dealului. „Palatele” folosite ca reşedinţe pentru căpeteniile dacilor au fost ridicate din blocuri de calcar, continuând apoi pe verticală cu un zid din cărămizi arse, pentru acoperiş folosindu-se ţigle masive din lut ars, susţin arheologii.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: https://www.adevarul.ro, 2021