Pagina principală
 



ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Activități ENDA (2)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (83)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (34)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (20)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (12)
   Articole știinţifice (1)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (9)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (8)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (10)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (55)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (35)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (36)
   Podcast (1)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (430)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookCanal Youtube ENDAENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CEL MAI VECHI DRUM PAVAT DIN ROMÂNIA, ÎN PERICOL. CONSTRUIT DE DACI, A REZISTAT PESTE DOUĂ MILENII

PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.


07 iunie 2021


Drumul pavat al dacilor din cetatea Piatra Roşie o ia la vale. Aşezarea dacică se află în patrimoniul UNESCO, dar a fost neglijată şi este afectată de distrugeri.
Cetatea dacică Piatra Roşie, aflată la 20 de kilometri de oraşul Călan, în Munţii Orăştiei, se numără printre cele mai spectaculoase monumente istorice din România.
Aşezarea veche din secolul I î.Hr. face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO şi este faimoasă pentru drumul său de piatră, vechi de peste două milenii, care şi-a păstrat componentele sale originale.
Doar în cetatea dacică Sarmizegetusa Regia mai există un monument asemănător, construit în vremea dacilor, însă drumul pavat din Sarmizegetusa Regia a fost restaurat parţial la începutul anilor ’80 şi este inclus într-un nou proiect de reabilitare supervizat de Institutul Naţional al Patrimoniului.
Rămăşiţele drumului antic pavat de la Piatra Roşie, vizibil pe o distanţă de 40 de metri, au fost neglijate, iar numeroase blocuri de piatră s-au desprins din el şi s-au rostogolit în râpa (groapa naturală) din vecinătatea sa. Altele au fost smulse sau vandalizate de turişti şi de căutătorii de comori.
„Starea de conservare a drumului este în ansamblu destul de bună, însă în partea dinspre dolină blocurile au început să alunece cu tot cu solul de sub ele, reclamând de urgenţă lucrări de consolidare”, informează arheologii pe site-ul piatra-rosie.ro, dedicat aşezării dacice. Distrugerile au fost mai accentuate în ultimul deceniu, când numărul vizitatorilor a crescut de la an la an. Aproape două mii de ani, blocurile de piatră care compun drumul pavat, încălecate unul peste celălalt şi înfipte în pământ, au rezistat timpului, în ciuda înclinaţiei mari a terenului.

Cetatea dacică neglijată
Nu numai drumul antic al cetăţii a fost afectat de distrugeri, ci şi monumentele din situl arheologic. Turnurile, rămăşiţele unor edificii antice şi zidurile de la Piatra Roşie au fost vandalizate de oaspeţii aşezării, iar în incintele ei zeci de arbori au rămas doborâţi peste vestigii. Câteva vetre de foc au fost lăsate de cei care au campat în mijlocul sitului UNESCO, înconjurate de vegetaţia abundentă care ascunde cea mai mare parte a ruinelor antice.
În 2020, cetăţile dacice Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Băniţa au fost preluate în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, de la Ministerul Culturii. Autorităţile judeţene au obligaţia să protejeze, să conserve, să pună în valoare şi să asigure paza monumentelor istorice şi a zonei de protecţie a acestora. Acest lucru nu a fost făcut până în prezent, deoarece încă nu a fost clarificată situaţia juridică a terenurilor. Procedurile de preluare în administrare de către CJ Hunedoara sunt de durată, susţin reprezentanţii instituţiei, fiind necesare exproprieri ale unor terenuri pe care se află aşezările şi care nu au fost în proprietatea statului român.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: https://www.adevarul.ro, 2021