Pagina principală
 



ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Activități ENDA (2)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (82)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (34)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (20)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (12)
   Articole știinţifice (1)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (9)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (7)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (10)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (55)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (35)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (34)
   Podcast (1)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (429)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookCanal Youtube ENDAENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CE ERA MATRIŢA DACILOR, UNICĂ ÎN LUME

PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.


15 ianuarie 2022


Secretele extraordinarei descoperiri din Sarmizegetusa pe care savanţii nu le-au putut elucida. Ce era, de fapt, matriţa dacilor, unică în lume



La aproape opt ani de la descoperirea matriţei antice de bronz, din Sarmizegetusa Regia, mai multe întrebări cu privire la artefactul unic în lume au rămas fără un răspuns clar.
Au trecut aproape opt ani de la descoperirea matriţei din Sarmizgetusa Regia, un artefact preţios care impresionează prin unicitatea sa.
Piesa masivă de bronz, bogat împodobită cu înfăţişări ale unor animale de pradă, reale şi fabuloase, înfăţişate luptându-se între ele, continuă să păstreze o mulţime de enigme, neelucidate încă de oamenii de ştiinţă care au studiat-o în detaliu.
Cum a ajuns artefactul în capitala dacilor, ce rol avea, unde se afla atelierul meşterului care ar fi folosit-o, ce semnificaţii au decorurile înfăţişate pe cele opt feţe ale sale sunt câteva dintre întrebările care au dat naştere controverselor.
Artefactul, aflat în prezent în custodia Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, a fost cercetat în perioada 2013 – 2015, iar singurul volum apărut până în prezent, în care arheologii au încercat să ofere răspunsuri cu privire la obiectul antic, a fost publicat în 2015, sub titlul „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, lucrare coordonată de istoricul Gelu Florea.
Iată câteva dintre enigmele neelucidate ale matriţei din Sarmizegetusa Regia:

A fost folosită ca obiect de cult?
Arheologii au ajuns la concluzia că piesa de bronz ar fi fost folosită în Antichitate la confecţionarea unor obiecte de artă, din metal preţios sau sticlă. Cu ajutorul uneltelor de acest tip se puteau ornamenta foi subţiri din aur şi argint sau din aliaj pe bază de cupru, erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii. În 2014, în apropiere de locul descoperirii sale, au fost găsite peste 90 de fragmente de sticlă brută, de diferite culori (albastru, verde, roşu purpuriu, negru, maro etc.), iar una dintre ipotezele cercetătorilor a fost că în zonă funcţiona în vremea dacilor un atelier de prelucrare a sticlei, folosită în decorarea unor bijuterii.
În Sarmizegetusa Regia, se află ruinele a opt presupuse temple antice, iar piesa valoroasă ar fi putut fi utilizată chiar şi ca obiect de cult. Locul şi poziţia descoperirii sale nu exclud această ipoteză. „Greutatea mare, de peste opt kilograme, şi starea foarte bună de conservare eliminau ipoteze precum pierderea ei din ”neatenţie” sau abandonarea voluntară determinată de o deteriorare accentuată care ar fi făcut-o inutilizabilă. Rămâneau alte posibile explicaţii, precum existenţa acolo a unui atelier, ascunderea matriţei de către proprietarul ei în contextul unui pericol iminent, cu speranţa recuperării ulterioare, sau depunerea ei într-un cadru ritual, tot ca o formă de scoatere din uz, dar cu o cu totul altă semnificaţie”, arătau autorii volumului „Matriţa de la Sarmizegetusa Regia” (2015).

Unde se află atelierul bijutierului care ar fi folosit-o
Asociată cu numeroasele fragmente de sticlă descoperite la Sarmizegetusa Regia, matriţa a fost văzută ca fiind o unealtă din atelierul unui bijutier antic. Locul unde s-ar fi aflat atelierul nu a fost descoperit, iar arheologii au oferit mai multe variante pentru identificarea acestuia. Prima dintre ele a fost că atelierul de orfevrerie ar fi funcţionat în vecinătatea locului de unde a fost scoasă la iveală matriţa, la câţiva metri distanţă, însă nu au fost găsite rămăşiţe ale unui astfel de edificiu. A doua variantă şi cea mai plauzibilă lansată de arheologi plasează presupusul atelier dacic în interiorul fortificaţiei romane din Sarmizegetusa Regia, la câteva sute de metri de locul matriţei, iar a treia variantă extinde căutările pe mai multe hectare. Deocamdată, atelierul dacic rămâne un mister.

Ce căutau hipopotamii şi rinocerii în Dacia
A rămas un mister şi zona de unde ar fi putut proveni matriţa descoperită la Sarmizegetusa Regia. Pe feţele ei sunt reprezentate peste 70 de animale, reale şi fabuloase (grifoni), în scene de luptă crâncenă. Bestiarul matriţei este compus din grifoni - leu, grifoni – lup (lupi înaripaţi) şi grifoni – vultur, din tigri, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Diversitatea animalelor a dat naştere unor controverse cu privire la originea matriţei. În Antichitate, grifonii erau reprezentaţi frecvent în arta orientală, în timp ce elefanţii şi leii indică arta specifică spaţiului mediteraneean. Apariţiile rinocerului şi hipopotamului sunt surprinzătoare, deoarece imaginile acestora au fost rare în Antichitate. În schimb, tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste, arătau arheologii.
Aceştia nu au exclus însă, din principiu, ca matriţa să fi fost realizată chiar în Dacia, deşi ipoteza cea mai probabilă este că reprezintă o piesă de import, realizată într-un atelier din afara Daciei (italic, est-mediteraneean, alexandrin sau nord-pontic). Artefactul putea fi o pradă de război, putea ajunge la Sarmizegetusa Regia adus de romani sau de meşterul căruia îi aparţinea.

Comoara scoasă la iveală de furtuna de Sânziene
Matriţa a fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân din Sarmizegetusa Regia, doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. O furtună violentă a scos la iveală artefactul preţios, găsit a doua zi de Vladimir Brilinsky, la acea vreme administrator al sitului UNESCO. „Ridicând-o tremurând, sub privirile uluite ale copiilor ce mă însoţeau, am simţit că a venit vremea să înţeleg că nu am trăit degeaba pe pământ, că pe lângă un copil făcut, pe lângă o carte citită şi pe lângă un pom sădit am mai făcut şi altceva. Ceva pentru care, acum, Dumnezeu mă răsplătea”, relata Vladimir Brilinsky, cel care a predat-o ulterior autorităţilor.
Matriţa se afla îngropată la circa un metru, în apropiere de poarta de sud a cetăţii şi de „valul roman”. Potrivit cercetătorilor, artefactul a fost descoperit în stare bună de conservare, pe suprafaţa lui putându-se observa, însă, urme de utilizare. Alte obiecte antice asemănătoare nu au mai fost însă descoperite până în prezent.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: https://adevarul.ro, 2022