Pagina principală
 



ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Activități ENDA (2)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (82)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (34)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (20)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (12)
   Articole știinţifice (1)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (9)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (7)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (10)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (55)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (35)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (34)
   Podcast (1)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (429)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookCanal Youtube ENDAENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CETATEA DACICĂ MONUMENT UNESCO LĂSATĂ PRADĂ TRAFICANŢILOR DE COMORI

PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.


15 ianuarie 2022


Cetatea dacică monument UNESCO lăsată pradă traficanţilor de comori. Statul român nu găseşte o firmă pentru a demara proiectul de restaurare



Una dintre cetăţile dacice din Transilvania, monument UNESCO şi parte a sistemului de apărare construit în scopul apărării de invazia romană, este într-o avansată stare de degradare.
Cinci licitaţii iniţiate de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) în scopul elaborării documentaţiei tehnico-economice şi asistenţă tehnică pentru restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii dacice de la Căpâlna au fost anulate în ultimii trei ani. Ultima licitaţie a fost anulată în 23 iunie 2021 pentru că nu a existat niciun ofertant interesat să elaboreze documentaţia cu o valoare estimată de 817.799 de lei.
În anul 2019 au fost lansate trei licitaţii, iar în anul 2020 încă o licitaţie. Toate cele cinci proceduri au fost anulate după ce nu s-au prezentat ofertanţi. Anterior a existat o intenţie oficială de preluare a cetăţii de către Consiliul Judeţean Alba pentru restaurare, dar demersul nu a fost finalizat. A existat chiar o iniţiativă legislativă pentru ca cinci cetăţi dacice, patru din Hunedoara şi una din Alba, să treacă la consiliile judeţene.
Proiectul realizat de INP pentru cetatea de la Căpâlna prevede ca intervenţiile propuse să se bazeze exclusiv pe folosirea materialelor şi tehnicilor istorice sau a unora compatibile. ”Intervenţiile de conservare a ruinelor nu vor include lucrări de reconstrucţie sau reconstruire, ci procedee de conservare adaptate modului de lucru antic, aplicate ruinelor existente – integrarea lacunelor, completare cu rol de protecţie. Este posibilă doar recompunerea unor elemente şi zone restrânse, prin anastiloză fundamentată prin rezultatele cercetărilor, nu vor fi admise reconstituiri bazate exclusiv pe analogii”, se menţionează în documentaţie.
Obiectivele proiectului sunt: zidurile fortificaţiei, cu turnul de acces – conservare, restaurare; Turnul-locuinţă – conservare, restaurare; Accesul secundar – conservare, clarificare a configuraţiei; Valurile de pământ şi şanţurile – evidenţiere mai bună în peisajul sitului; Canalul de colectare a apei – conservare; Recuperarea topografiei antropice antice – prin sugestie şi reconstrucţie parţială a unor forme şi amenajări

Rai al traficanţilor de comori
În trecut, zona era un ”rai” al căutătorilor de comori. De altfel, de aici provine unul dintre cele mai faimoase tezaure dacice recuperate de autorităţile române, după ce a fost vândut pe piaţa neagră a antichităţilor. Este vorba despre un colier de aur cu pandantive şi o pereche de cercei din aur. Au fost furate din situl arheologic în perioada 2002 – 2003. Piesele au fost au fost recuperate de autorităţile române în 2009, valoarea lor a fiind estimată la 30.000 de euro, conform evaluării din 2015. Se presupune că bijuteria a fost purtată de o femeie dacă şi că avea rolul de a apăra posesoarea de spiritele rele.
Colierul de aur cu pandantive a fost realizat prin batere la rece, dintr-o sârmă subţire din aur, împletită strâns, în cinci trese şi împodobit cu 27 de pandantive. Alături de colier a fost descoperită o pereche de cercei din aur, confecţionaţi sub forma „nodului lui Heracles”, decoraţi fiecare cu două rozete şi patru perle de aur. Arheologii susţin că piesele au fost confecţionate fie într-un atelier din zona Balcanilor, fie pe teritoriul Daciei. Colierul are o lungime de 34 de centimetri şi o greutate de 73 de grame, iar cerceii au împreună 28 de grame.

Istoria Cetăţii de la Căpâlna
Cetatea dacică de la Căpâlna, ridicată în timpul domniei lui Burebista (sec. I a. Chr. – II p. Chr.), este aşezată strategic la o altitudine de aproape 610 metri, având o poziţie dominantă pe Valea Sebeşului. Fortificaţia bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeşului.
Împreună cu cetăţile Costeşti, Baniţa şi Tilişca, forma o reţea de apărare în jurul Sarmizegetusei Regia, însă a fost distrusă de un incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea. A fost edificată pe „Dealul Cetăţii” care se înalţă în stânga râului Sebeş (Valea Frumoasei), legat fiind de restul înălţimilor de o şa îngustă şi mărginit de două pâraie (Valea Gărgălăului şi Pârâul Râpii).
Şaua de legătură a fost barată de constructorii daci cu şanţuri şi valuri de pământ prevăzute cu palisade. Partea superioară a mamelonului, amenajată în terase, este apărată de un turn-locuinţă prins în zidul de incintă. Turnul-locuinţă se află în dreptul zonei de acces în sit, pe o platformă tăiată în stâncă. Zidul de incintă, inegal ca grosime (de la 1,5 m la 2,5 m) se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Perimetrul cetăţii (zidul şi turnul – locuinţă) măsoară 280 de metri. Intrarea în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundară mărginită de două ziduri.
În interiorul cetăţii se ridicau mai multe construcţii: pe cea mai înaltă terasă un turn de veghe din lemn, o construcţie cu pereţii de lemn şi baza din piatră lângă turnul – locuinţă, o scară cu bază de piatră, un canal şi mai multe barăci de lemn.

Zona protejată Căpâlna
„Zona protejată Căpâlna” are o suprafaţă de 490 ha (din care situl Căpâlna – 55 ha) şi se situează în sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Săsciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Căpâlna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leagă oraşele Sebeş (Alba) şi Novaci (Gorj). Situl are un singur acces, prin şaua care leagă Dealul Cetăţii de Dealul Stăunilor.
Accesul pe platoul pe care este amplasată Cetatea Dacică Căpâlna se poate face pornind de la şosea pe o potecă de cca. 2,3 kilometri, parţial circulată cu mijloace auto 4 x 4.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: https://ziare.com, 2022