p.91. Este un lucru cunoscut de toţi că tu, Celsus, ocupi locul de frunte în disciplina noastră şi de aceea mi-am propus să supun aprecierilor tale primul efort al sârguinţelor mele... către tine să se grăbească în primul rând această carte, la tine să-şi facă începutul uceniciei, cu tine să discute ea ceea ce a putut să primească de la mine chiar în timpul exerciţiilor militare.
p.92. A intervenit însă strălucita campanie a prea augustului nostru împărat, care m-a răpit zelului meu de a scrie. Căci în timp ce mă ocupam mai mult de treburile militare, am întrerupt cu totul această activitate a mea, ca şi cum aş fi uitat-o şi nu mă gândeam la altceva decât la gloria militară. Dar după ce noi am păşit pe pământul duşmanilor, pe dată, Celsus, operaţiunile militare ale împăratului nostru au început să solicite ştiinţa măsurătorilor. Pe o anumită porţiune determinată a drumului trebuiau trase două drepte regulate, cu ajutorul cărora să se înalţe masa uriaşă a întăriturilor [necesare] pentru apărarea comunicaţiilor; datorită invenţiei tale, folosirea instrumentului de măsurat a permis trasarea acestor linii pentru fiecare sector al fortificaţiilor în parte. Iar în ceea ce priveşte planul podurilor, chiar dacă duşmanul ar fi vrut să ne hărţuiască, (p.93) noi puteam indica lăţimea cursurilor de apă de pe malul nostru.
Ştiinţa divină a numerelor ne-a arătat cum să cunoaştem înălţimea munţilor care trebuiau apoi cuceriţi. După săvârşirea mareţelor fapte, la care am participat şi eu, am început să mă ocup cu şi mai multă grijă de această ştiinţă, ca şi cum ar fi cinstită în toate templele şi m-am grăbit să termin această carte, ca şi când ar fi vorba de îndeplinirea unor făgăduieli solemne. Prin urmare, după ce preamăritul împărat ne-a deschis de curând, prin victoria sa, Dacia, îndată ce mi-a îngăduit să plec din această regiune nordică, după trecerea unui răstimp de un an, m-am întors la îndeletnicirea mea ca la un fel de odihnă şi am adunat multe cu gândul să le aşez într-o ordine ştiinţifică, ca pe nişte lucruri care erau scrise pe nişte foi disparate.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
