NIMIC FĂRĂ MUNCĂ
John Cator
Librăria Robert. W. Woodruff
Colecţii special
Universitatea Emory
COLUMNA TRAIANĂ
RIDICATĂ DE SENATUL ŞI POPORUL ROMAN
ÎMPĂRATULUI TRAIAN AUGUSTUS
ÎN FORUL SĂU DIN ROMA.
SCULPTATĂ CU ISTORIA RĂZBOIULUI DACIC PRIMA
ŞI A DOUA EXPEDIŢIE, ŞI VICTORIA
CONTRA REGELUI DECEBAL.
NOU DESENATĂ ŞI SCULPTATĂ
DE CĂTRE PIETRO SANTI BARTOLI.
CU EXPOZIŢIA LATINĂ DE ALFONSO CIACCONE ABREVIAT ÎN LIMBA VULGARĂ SUB
FIECARE IMAGINE. VALORIFICATĂ ŞI MAI MULT DE MEDALII, INSCRIPŢII ŞI TROFEE DE CĂTRE PIETRO BELLORI.
Cu îngrijire silitoare şi muncă adusă la perfecţiune, e adusă în lumină de Gio Giacomo De Rossi în gravurile sale de la Roma având
consimţământul privilegiat al sfântului Papă.
CĂTRE MAJESTATEA SA CREŞTINĂ,
REGELE LOUIS XIV.
REGE AL FRANŢEI ŞI NAVARREI.
SIRE
Printre vestigiile Antichităţii Romane, cel mai admirabil pentru magnificitate, artă, şi pentru memoria unui optim şi glorios Principe, vine reputată deasupra oricărui alt lucru, Columna scrisă de Senatul
şi Poporul Roman, Împăratului Traian. Şi nemăsurat se anunţă nemuritorul ei preţ, fluturând împrejurul ei, eliminând alte memorii zdrenţoase şi nefericite contra acesteia.
Doar timpul duşman a combătut-o în zadar. Faima însă a unui monument atât de ilustru atrage privirile oamenilor să admire, cu exemplul dat, restituind artei picturii şi
sculpturii în studiile lui Raffaele D’Vrbino, lui Giulio Romano, şi celor mai celebre minţi, şi în ultimul rând lui Nicolo Pussino, dar Majestăţii Voastre, care cu faptele eroice imitând pe cei mai faimoşi din antichitate,
şi cu gloriile sale stabileşte în virtutea sa noi trofee, din care ies la suprafaţă memoriile Augustului Traian, şi a Columnei sale admirabile, redându-ne forma întreagă
în peste două mii cinci sute de figuri sculptate. Valurile purtând întrutotul faima Realei sale Magnificităţi, am avut destin de a mă bucura de ea cu accesul la Columnă,
deasupra ridicării maşinăriilor desenând-o de aproape până la frontonul superior cu aliniamentul în relief, ca s-o public în gravurile mele. Chiar în timp ce mă pregăteam să-l scot
afară, văd sculptat numele nemuritor al M.V. în timp ce fac lumii bucuria acestui talent, care este totul la locul lui; şi iată această operă născută şi prestigioasă sub auspiciile serenităţii voastre, cu dreptate
vine din partea mea consacrată M.V., care astăzi reprezintă virtutea acelui superb Împărat, apoi lui Traian căruia Romanii i-au dat numele de Principe Optim, şi de popoarele sale
vine numit Rege Optim şi Monarh Optim; însăşi Traian pedepsi de două ori cu arme ofensivele Dacilor şi a oferit iertare la rugăciunile lor. Şi
M.V. câştigă în valoare, şi face uz de clemenţă ca învingător, călcând superbii, dacă Traian a fost magnific în împodobirea Romei, şi Imperiul şi se impune până la Istru,
acea mare vastă, Majestatea Voastră reînnoieşte Parisul, Reggia, şi regatele dimprejur; şi mult mai multa glorioasă stradă ori de vreun râu sau vreo mare, în scurt timp desfăcută,
cu frica inamicilor dar cu mâna benefică, se alătură marilor comercianţi din toate popoarele şi la navigaţie. Recunoaştem prin urmare
că astăzi sunteţi aclamat Traian al Franţei, a cărui virtute deja a pus baza grandioasei Columne, care în numele său a sculptat eternitatea.
Fie ca Dumnezeu să vă umple personalitatea cu toate bucuriile Romei.
S.V.M. Creştine
Notiţe de Alfonso Ciaccone.
Acest semn * este utilizat acolo unde s-a adăugat sau corectat ceva.
COLUMNA LUI TRAIAN
A fost dedicată de către Senatul şi Poporul
roman, Împăratului Traian în forul său
din Roma, prin opera lui
Apolodor arhitectul.
În circumferinţa sa exterioară
se vede sculptat în basorelief
întregul Război Dacic, prima
şi a doua expediţie contra
regelui Decebal.
Statuia Sf.Petru: 13 picioare
Baza statuii: 8 picioare
Piedestalul: 8½ picioare
Capitelul: 4 picioare
Diametrul superior al Columnei: 10½ picioare
În vârf, era statuia de
bronz aurit a lui Traian, ce
avea în mâini sceptrul şi globul
în care a fost depusă cenuşa sa,
transportată la Roma după
moartea sa, în timp ce era departe de
războaiele cu parţii si armenii
nu apucă să vadă columna completată.
Ciaccone, la numărul 14 măsoară
înălţimea acestei statui la 21 de picioare.
cu proporţia capului de la creştet
la bărbie înalt de 2
picioare, multiplicând 9 capete.
Dar după măsurile
statuilor antice care nu ajungeau
la înălţimea de 8 capete cel mai
înalt, Colosul nu putea
avea mai mult de 18 picioare.
Nu se verifică ceea ce scrie
Ciaccone la numărul II, că figurile
cu cât se înalţă mai mult,
astfel încât cele care stau la capitel
răspund şi altora de sub în dublă
proporţie. Sunt figuri înalte circa
trei palme, mai mult sau mai puţin,
conservând regula cadranului,
de fapt chiar au aceeaşi măsură
în mijloc, în părţile superioare şi
inferioare. Doar acelea din vârf sub
capitel au peste 3-4 uncii înălţime.
Istoriile şi planurile figurilor
sunt divizate de un cordon care
înconjoară de la piciorul
Columnei până în vârf în 23 de ture.
Înainte ca Sisto V să restaureze această
Columnă, nu mai erau brâurile
antice de bronz deasupra
capitelului în locul cărora a fost
făcută balustrada de fier, pentru a se
trece în siguranţă în toate patru
laturi pentru panorama oraşului. De la
restaurare a fost arhitectul
cavaler Domenico Fontana, care
a mai restaurat şi Columna Antonina
şi turlele.
Toată Columna din vârf până
la bază, cuprinde piedestalul
statuii Sf.Petru se
ridică la înălţimea de 128 picioare
la care se urcă pe 18 scări până la spirala
sculptată în interiorul rotunjimii marmurei,
primeşte lumină prin 43 ferestre mici şi este
compusă din 34 bucăţi de marmură, baza
8, axa columnei
23, capitelul şi baza 1.
Până astăzi, deasupra piedestalului,
e o altă bucată la
baza statuii care acoperă
vârful cupolei antice
a spiralei înaltă de 8 picioare,
iar statuia de 13.
În partea interioară centrul
spiralei cuprinde 3 picioare
în diametru, pragurile având
2½ picioare lungime restul
grosimii până la suprafaţa exterioară
conţine 2 picioare şi 1 uncie, până când
tot diametrul Columnei ajunge
la 12⅛ picioare, cum se
va vedea în următoarele imagini.
Se subliniază că în arhivele
lui Ciaccone în limba vulgară,
încep în prima
imagine, sub primele
figuri ale Columnei, la numărul
16 urmând numerele
explicaţiilor latine.
De la bază spre vârf fusul întregii Columne, este înalt de 90½.
Mărimea bazei antice, cu care se măsoară toate părţile Columnei, se compune din figura prezentată, cioplită din acea bucată de marmură de Campidoglio, care se potriveşte cu cele spuse de Ciaccone, diferenţa fiind nesemnificativă. Baza este împărţită în 12 uncii, şi uncia în 5 minute. Măsurătoarea a fost efectuată exact de dl. arh. Gio. Maria Baratta.
Baza
Columnei are
diametrul de
12⅛ picioare diametru.
Baza plintei:
5½ picioare înălţime,
17 picioare diametru.
Exteriorul: 2½ picioare înălţime
Cornişa: 1 picior şi 5 uncii înălţime
Piedestalul:
10¼ picioare înălţime
18 picioare, 4 uncii şi 2 minute diametru
Baza piedestalului:
2 picioare, 4 uncii şi 2 minute înălţime
20⅔ picioare şi 2 minute diametru
Plinta de fundaţie:
2 picioare şi 1 uncie înălţime
21 picioare diametru.
TROFEE
Ciaccone vrea ca acestea să fie trofeele Dacilor şi Sarmaţilor, să fie armura, şi platoşa
sarmatică, făcută din solzi de bronz şi care se regăsesc în medaliile lui M. Aurelio,
şi lui Septimius Severus, cu trofeul Sarmaţilor şi Germanilor.
Aceştia au fost Sarmaţii europeni mutaţi la graniţa Daciei, aceia care în primul război au luptat
contra lui Traian, după rămânând uniţi au urmărit soldaţii Romei contra Daciei. Cum se vede
şi în figurile de pe Columnă. Traian nu a fost supranumit Sarmaticul, nici învingătorul Sarmaţilor,
şi nu se regăseşte în inscripţii, nici in medalii.
Gii. Iacomo Rossi imaginea Romei în pace cu Pr. lui S.P.
TROFEE
Se prezintă trofeele sculptate pe toate cele 4 laturi ale piedestalului, în care se văd
arcuri, tolbe, berbeci, scuturi, coifuri, platoşe, veste barbare, vexile, dragoni, trompete şi
alte arme.
Este de notat faptul că insigna cu Acvila Romană se află în cele 4 laturi ale bazei
pentru glorie şi
ornament triumfal, aşezat deasupra trofeelor, nefiind probabilă părerea lui Ciaccone
de la numerele 8 şi 9 care cu ţin cu ghearele firele ghirlandelor de stejar ca să formeze coroana civică,
şi coroana de dafin cu cealaltă ghirlandă superioară a cilindrului, mai apoi ambele modele fiind puse
pentru ornament printre medalii.
Schiţa internă şi externă a piedestalului.
OCCIDENT
14½ picioare
Poarta de intrare, MIAZĂZI, MIAZĂNOAPTE
ORIENT
Schiţa intrării cu scara în spirală a Columnei.
12⅛ picioare
2 picioare şi 4 minute, 3 picioare, 2½ picioare
Interiorul spiralei: 3 picioare diametru.
Trepte: 2½ picioare lungime.
Grosimea fusului Columnei: 2 picioare şi 4 minute.
Diametrul întregii Columne: 12⅛ picioare.
Schiţa piedestalului deasupra Columnei, 9⅛ picioare diametru.
Schiţa din vârful Columnei, 10½ picioare diametru.
Schiţa bazei Columnei, rază 12⅛ picioare.
16-17. Magazii de grâu şi proviziile Armatei deasupra coastelor râului Drava fortificări pe îngrădiri.
18. Grămezi de lemn pentru fortificaţii şi locuinţe, pentru fabricarea de poduri, căruţe şi pentru gătirea hranei.
19. Fân pentru hrana cailor şi fier pentru armată.
20. Castele dispuse pe râpele râului Dravo, în timp ce se construiesc casele, fortificaţiile, păzite de către soldaţi pentru a asigura pe cei în viaţă în faţa inamicilor.
21. Figuri postate la ferestrele Castelelor, pentru a descoperi noaptea capcanele, şi raidurile inamice.
-1-
22. Soldat Pretorian în apărarea castelului său, credinţa şi vigilenţa este indicată prin poziţia mâinilor şi ridicarea degetului în sus * mâna cu degetul ridicat indică constanţa, precum în medalie.
25. Cască de bronz legată de bărbie, crezând că deasupra a fost cusut capacul panonic, astfel încât casca de bronz nu răneşte capul.
26. Scut de bronz al soldatului Roman, lung de trei picioare, uneori două, sau cel puţin unu şi jumătate.
27. Vestă militărească amplă, prinsă cu catarama pe spate, se răstoarnă în spate, şi în laturi.
28. Silueta scrută şi concisă şi astfel se exprima membrul, era de lână albă * are mai mult forma de guler sau lorică de piele. Silueta nu era diferită de vesta pusă pe spate.
29. Veste de la buric până la genunchi mai aşezată şi strânsă de pantaloni.
30. Caligele, încălţări militare acoperă jumătatea gambelor * caligele erau încălţări sau sandale militare, nici o încălţăminte nu avea talpa separată şi restul piciorului gol, patricienii şi cei mai demni şi le legau mai elegant până la jumătatea gambei.
32. Jumătate de spadă sau spadă scurtă.
33. Scut de bronz împodobit cu lanţuri, şi flori. Cohortele pentru a se recunoaşte în luptă foloseau pe scuturi diferite semne numite DIGMATA * nu se cunosc lanţuri ci doar o coroană
-2-
34. Barcă care transportă vinul sau oţetul din castele la soldaţi care se numeau Scapha vinaria.
35. Butoaie de vin transportate cu bărci.
36. Barcă încărcată cu grâu legat în saci, transportându-i din castele şi locuinţe, pentru soldaţi.
37. Cârma bărcii.
38. Barcă încărcată cu vin care trebuia transportat de la castel către locuinţe.
* a se observa giulgiul sau şerveţelul din jurul gâtului Soldaţilor de care amintesc Suetonius în Nero şi harta Petronio Arbitro Sudarium
-3-
39, 40, 41. Statuia lui Danubius încoronată cu trestie, acest râu intrând din Germania în Schiavonia (regiunea Balcanică), se întâlneşte cu Dravo, şi alte râuri minore, şi-a schimbat în Istru, îşi îndreaptă chipul şi braţul drept către Orient, de fapt îşi îndreaptă cursul, dreapta înseamnă Orient, stânga Occident, după Pitagora, Aristotel şi Platon.
42. Râul Dravo se varsă în Dunăre prin Belgrad, în denumirea antică Taurunum sau Alba Greca.
43, 44. Armata din locuinţe, sau din alte zone apropiate Istrului mărşăluiesc sub însemnele: unii arme, alţii săculeţe cu biscuiţi şi caşcaval, carne sărată, vase cu vin,
utilizate în timpul expediţiilor şi locurilor deşerte, având până la 60 livre.
45. Scuturi pătrate lungi diferite de clipeus sau scut rotund cu formă şi material diferite, acestea fiind din bronz, şi din lemn. 46. Punte făcută din mai multe bărci, peste Istru pentru a transporta armata, legate una de alta cu funii şi lanţuri de fier. * acest mod de legare se numea traiecto, precum în medalion.
47. Toţi Signiferi sau Alfieri purtau în cap un craniu de leu cu pielea sa pe spate, pentru a teroriza inamicii, folosite şi de faimoşii căpitani imitându-l pe Hercule.
-4-
48. Mână întinsă deasupra însemnului, semnificând unitate * sau mai degrabă de încredere, şi sacralitate militară precum în medalii sau care face referire la manipul.
49. Acvila de aur, proprie oricărei legiuni, purtată de Acvilofer, călcâiul era ascuţit pentru a-l pune în pământ * în multe se vede o mică tăietură la gâtul Acvilei.
50. Soldat ce poartă lanterna în vârf în timpul nopţii.
51. Prefectul Pretoriului, sau Tribunul cu platoşă, şi legat cu centură de care atârnă spada, ţine în mâna dreaptă nuiaua, sau registrul soldaţilor.
52. Imaginiferii poartă însemn cu imaginile zeilor * sunt personaje care ţin o vâslă în dreapta, în stânga o palmă însemn al Classiarilor care erau soldaţi ai armatei. Nici clipeuri, nici scuturi nu erau vizibile sau îndreptate către împărat.
53. Însemnul victoriei era purtat spre norocul armatei * sub el era steagul propriu al soldaţilor călare, o mică pânză pătrată.
54. Altă punte făcută din bărci pe care trec soldaţii cu tribunul lor.
55. Din toate figurile din această Columnă se înţelege că soldaţii Romei nu îşi acopereau capul cu casca, dacă nu luptau.
56. Suliţa având lancea lungă era numită Sicilicef * A se observa că această lance serveşte ca şi trompetă, sau goarnă la care apelează pentru uşurinţa transportării şi utilizării.
57. Trompetă cu mâner de bronz, cei care sunau din ea se numeau liticini, sau buccinatori.
58. Lăncieri care-l păzeau pe împărat aveau suliţe lungi cu vârfuri de bronz ascuţite.
59. Caii căpitanilor, care îl însoţeau pe Traian, conduşi din frâuri, aveau şei acoperite cu mătase şi ornate cu aur şi argint * acoperitoarele similare se numeau saci, şi lunile de pe piept bijuterii lunulare pentru cai.
-5-
60. Soldaţii Romani mergeau cu mâinile goale, cum se observă în toate aceste imagini.
61. Se sugerează un edificiu ridicat cu pietre pătrate, de unde Împăratul le vorbea soldaţilor.
62. Traian aşezat cu prefectul Lucio, care l-a urmat în această expediţie * sediul utilizat de împărat în aşezare se numea sella castrensis.
63. Preoţi succinţi conform ritului Gabino * aceştia care asistă în spatele Împăratului nu sunt preoţi, şi unul din ei nu poartă toporul de sacrificiu, ci o seceră: ritualul Gabino era roba aruncată pe spate şi pliată
pe piept, aşa cum descriu Servio şi Isidor.
65. Lucio Prefectul legiunilor, sau al Pretoriului stă la stânga lui Traian în scaun egal, atât unul cât şi celălalt, strălucitori.
66. Caii împăratului acoperiţi cu aur şi mătase, conduşi de signiferi.
67. Două însemne, unul al lui Traian, celălalt aparţinând al prefectului Lucio. Însemnul Împăratului era din aur, al Senatului din argint, al căpitanului roşii, al armatei marine albastru * însemnul numit labaro nu exista pe vremea lui Traian ci a lui Constantin, prima oară se numea vexillum şi vexilliferi Alfierilor.
-6-
68. Preoţi cu lauri din ritul Gabino, asistând la sacrificii şi intonând imnuri.
69. Vas de aur, sau de argint cu aranjament de flori, uneori şi de fructe care anunţă că în primăvară începe războiul * nu se văd nici flori nici fructe.
70. Vas de apă din bronz, care se varsă deasupra sacrificiului pentru purificare, ca şi apa sfântă.
71. Popă semi-nud şi simplu, aduce şi oferă victimele pe altar.
72. Pantaloni scurţi purtaţi de popă de la buric, până la jumătatea gambei avea în extremitatea ei franjuri violet.
73. Vagina sau cortelliera * cuţitul pentru uciderea victimelor, se numea dolabrum.
74. Camillo tineret pur, ţine urceolo, un vas din care se turna vinul sau altă licoare în patera preotului.
75. Trâmbiţaşi care anunţau sacrificiul. 76. Traian în faţa pretoriului sau cortul Imperial, îmbrăcat în haină albă de pânză, sacrifică.
77. Pateră, instrument de metal deschis cu care se infuzează pe altar, ori vinul, ori sângele victimei.
78. Sacrificiu numit suove taurilia, al Porcului, Berbecului şi Taurului, ce se sacrificau în numele armatei.
79. Spatele victimei era acoperit cu mătase în diverse culori, legată cu frânghie sau cu şnur violet.
80. Popa ţine cu dreapta cornul taurului din aur şi cu stânga ţine securea.
82. * Acvila legionară între alte două însemne ale cohortelor.
83. Trâmbiţaşii sunau la tubă, dreaptă, lungă şi de metal sau de argint.
-7-
84. Trompetişti sau trâmbiţaşi sună din trompetă, instrument de bronz, sau de argint, gol şi încovoiat, scotea un sunet ascuţit.
85. Om căzut la pământ de pe un asin sau măgar cu sită, întâmplare ignorată.
86. Sutană din pânză, care atingea carnea, i se spunea suppara subaculum indusium, popular, cămaşă.
87. Discurs al lui Traian pentru motivarea soldaţilor, Prefecţilor, şi Tribunilor cu semnele legiunilor, şi cohortelor îndemnând: să se poarte valoros, hainele să fie îngrijite, cu bărbile tăiate ascuţit, sub mantie
unde este toracele segmentat şi tăiat în două rânduri de fâşii, şi erau din lână, sau din mătase cu ornamente valoroase.
88. Se sugerează un edificiu ridicat din pietre pătrate, de pe care Împăratul vorbea armatei.
89. Toţi Signiferii stau în picioare înarmaţi cu armuri şi coifuri, cu piei de lei şi urşi.
90. Digmata semnele de pe scuturi erau fulgere, coroane de flori, şi diferite animale, unde aveau originea armelor în familie.
91. Soldaţi înarmaţi cu coif, scut şi torace * segmentat cu curele de piele sau lamele de fier.
-8-
93. Fabricarea locuinţelor. Soldat cu secure taie în bucăţi trunchiurile arborilor.
94. Soldat care poartă varul în coş împletit din papură în care se purta var, pământ, ovăz.
95. Spadă scurtă numită sica.
96. Soldaţi care purtau pietre pătrate, grinzi, var, şi diverse materiale pentru fabricaţie. Locuinţele erau din pietre, şi atât de bine făcute, încât după război serveau pentru locuire castelelor şi multor altora care
rămân în diverse părţi cu numele de castre.
97. Soldaţi veterani păzind locuinţele şi apărând muncitorii împotriva incursiunilor inamicilor.
98. Pod de lemn pentru a trece râul din apropierea locuinţelor, grinzi în râu, dotate cu porţi şi traverse prinse cu cuie de bronz.
99. Constructor-şef care comanda operaţiunile * sau care mai retuşează lucrarea.
-9-
100. Scuturi şi coifuri aparţinând soldaţilor implicaţi în fortificări.
101. Prefecţi şi Tribuni determină asupra perfecţiunii locuinţelor * de fapt este Traian în mijlocul lor, le recunoaşte meritele soldaţilor săi.
102. Arhitect, sau maestru constructor, care comandă operaţiunile.
103. Locul pretorian al Împăratului în locuinţă, în apropierea căruia erau Magistratura şi Poarta Pretoriană.
104. Soldaţi Pretorieni aleşi în garda Principelui, stau în faţa vestibulului Pretoriului cu degetul ridicat semn de atenţie şi faţă de ceilalţi au cureaua sau cingătoarea pentru spadă de la umărul stâng la partea dreaptă.
-10-
105. Traian cere exploratorilor să recunoască hotarele inamicilor.
106. Al doilea pod de lemn deasupra râului din apropierea locuinţelor pentru alimentarea cu apă, şi pentru a transporta mai uşor utilităţile.
107. Stradă care de la locuinţe conduce spre râu, pentru alimentarea cu apă, care este luată cu un vas de un soldat.
108. Parapet care în vârf are pene sau creneluri.
109. Soldaţi care în părţile împădurite din apropiere taie lemnele, o parte din ei le duc spre locuinţe, pentru a solidifica zidurile şi alte fortificaţii.
110. Al treilea pod de lemn peste râu, pentru folosul locuinţelor.
-11-
111. Calul Împăratului ţinut de un Pretorian * e un catâr cu un samar pe el.
112. Constructor şef care asistă şi comandă * e un operator care bate cu maiul şi echilibrează pietrele zidite.
113. Traian merge pe lângă fortificaţii şi unele locuinţe analizându-le, pentru a încuraja soldaţii la muncă.
114. Căpiţe pentru păscutul cailor, apărate cu gard, pe lângă care se află al patrulea pod pentru transportul mai bun al fânului şi pentru trecerea râului.
115. Soldat pretorian îngrijitor al lui Traian ridică degetul pentru semn de fidelitate * dacă degetul este ridicat este semn de atenţie.
-12-
116. Doi prizonieri Daci prinşi de Exploratori, conduşi în faţa lui Traian pentru a şti situaţia, şi sfaturile inamice.
117. Al cincilea pod de lemn.
118. Piatră de var, Gresie de unde se sapă, ajung purtate în coşuri unde * nu e piatră sau gresie ci soldaţii construiesc ziduri fortificaţii în pământ din pietre pătrate ca în continuare.
-13-
119. Instrument din două bastoane pentru a purta mai uşor pietrele.
120. Scuturile şi căştile Soldaţilor agăţate pe pari în timp ce lucrează la fortificarea locuinţelor.
121. Caii Împăratului ornamentaţi cu pături de mătase, şi aur cu franjuri violet.
122. Poartă Pretoriană de la locuinţe prin care ies legiunile de Soldaţi pe jos sau pe cai.
123. Soldaţi Pretorieni la Poarta Pretoriană apărând Împăratul.
-14-
124. Al şaselea pod de lemn, aproape de poarta pretoriană peste care trec soldaţii ieşiţi din locuinţă.
125. Soldaţi pe cai în armuri uşoare * cât despre ce scrie Ciaccone despre penele de struţ, şi despre coada hipopotamului în coifurile a doi soldaţi nu se regăsesc pe marmură fiind confundate cu coada unui cal.
126. Soldaţi infanterişti cu armură grea având căşti şi scut: aceştia primeau lupta de aproape şi de departe, dacă inamicul fugea, nu îl urmăreau. Vegetio 14.
127. Acvilă legionară împodobită cu pene în loc de căşti, care în mod normal în aceste imagini sunt fără ornament.
-15-
128. Ei taie un crâng pentru a elimina piedicile Armatei, şi comoditatea ambuscadei inamicilor.
129. Acvila semnul celei de-a doua legiuni înconjurată de o coroană de dafin.
130. Acvila celei de-a treia legiuni la fel încoronată cu dafin, şi totuşi diferenţa este că în prima era doar ornamentată cu frunze, a doua era cu coroana de dafin, iar a treia în plus faţa de dafin avea puse şi alte ornamente, astfel încât fiecare legionar îşi recunoştea Acvila sa.
* Această distincţie nu se trage de la autori sau de pe marmură, unde sunt semnele legiunilor, şi ale Cohortelor, cu obişnuitele însemne, şi anterior în numărul 52 sub clipeus, cu imaginea Împăratului se vede titlul, în care erau scrise numele Principelui, nu cu litere de aur, ci în culoare stacojie.
-16-
131. Două capete de căpetenii Dacice arătate lui Traian de către ucigaşi, pentru a-şi primi premiul, şi graţia Împăratului, care este prezent la conflict.
132. Bătălia dintre Armata Romană şi cea a Dacilor, în care cu ajutorul Cavaleriei, Ro-
manii ies învingători. Au intervenit trei legiuni formate din 6100 soldaţi şi 626 cai, şi în total din 18.300 soldaţi şi 1876 cai, pe lângă soldaţii auxiliari luaţi dintre confederaţi.
-17-
133. Închipuindu-l pe Jupiter care stă în dreapta deschisă în ajutorul Romanilor, ascunzând stânga de Daci * dacă este corect greşeala de a ţine mâna închisă, aduce apa, care ajunge până sub piept. Chiar dacă era Jupiter, sau altă zeitate, cert este că luptă contra Dacilor, împungând cu suliţa, care nu este prezentată în această figură, lipsind şi alte suliţe ale soldaţilor, pe toată Columna, din cauza fragilităţii, şi a dificultăţii sculptării în marmură.
134. Însemnele Dacilor care erau labarum-ul, şi Dragonul; nu foloseau alte arme decât arcul, spada, şi scutul fără cască, purtau un corset lung şi simplu, şi pelerine legate cu două fibule în spate.
135. Cadavrul unui tânăr Dac mort în bătălie, dus de ai săi pentru funeralii * Între locuinţe se văd piramide perechi, perechi îngropate între pereţi patrulateri, care probabil erau funeraliile Dacilor morţi în luptă. Traian ş ai săi se sfătuiesc. 136. Traian cu Prefectul Lucio ordonă să fie incendiate locuinţele inamicilor.
-18-
137. În locuri excepţionale din apropierea unor locuinţe se expun capete de Daci în suliţe, printre însemnele lor.
138. Daci avansaţi în bătălie se refugiază în pădure.
139. Soldaţi Romani victorioşi urmărind inamicii învinşi trec peste râul Tibisco, care curge prin mijlocul Daciei, astăzi numit Tisa.
140. Soldaţi Romani trec râurile, dezbrăcaţi de veste, şi armele puse pe scut, şi le purtau pe cap, signiferii purtau însemnele pe spate, cum se observă în imagini.
-19-
141. Traian cu lancea sau suliţa în mână printre însemnele sale, admite Ambasadorii Dacilor veniţi pentru a obţine pacea.
142. Dacii îşi călăreau caii cu spatele gol, doar cu frâul.
143. Daci locuitori ai unui oraş oarecare, sau a unui sat din apropiere îi cer lui Traian pace, unul dintre ei încoronat cu dafin * nu au nici unul coroană.
-20-
144. Dacii neavând făcută pacea cu Împăratul, au ucis pe cei înarmaţi, şi toate animalele a luptat contra Romanilor, rămânând învinşi şi morţi.
*Din aceasta şi din următoarea imaginea se înţelege că Dacii depăşiţi în a doua luptă o parte din au murit luptând, şi o parte fugind scufundaţi în râu. Fug Incendiatorii pe cai cu făcliile
pentru a da foc ţării, şi se înţelege mila lui Traian în lăsarea liberă a Doamnelor prizoniere care ridică pruncii în sus şi se sfătuiesc.
145. Incendiind locul Traian comandă să se lase în libertate Doamnele, Bătrânii şi copiii, şi se pot observa hainele lor.
-21-
146. Cavaleria Dacilor în fuga vadului râului Tibisco, datorită adâncimii apei sale se îneacă mare parte, cu durerea altora care-i ajută, luându-i de mâini, de palme, unde se salvează Dragonarii cu însemnele lor.
147. Cavaleria Sarmată venită în ajutorul Regelui Decebal, înarmaţi pe de-a-ntregul, cu cai în lorica hamata,
care este din piele * Călăreţii catafractari Nu este aceasta Sarmatia Orientală ci aceea Septentrională, cuprinde Polonia, Prusia, Rusia, Letonia, Lituania şi o parte din Moscova.
148. Dacii, adună rămăşiţele armatei, şi ajungând Cavaleria Sarmată asaltează un oraş apărat de Romani.
-22-
150. Dacii bat zidul oraşului asaltând cu berbecul în timp ce arcaşii lor rănesc apărătorii care luptă cu pietre sau arme de aruncat * se poate observa că lăncile şi suliţele nu sunt reprezentate în marmură fiind fragile pentru a fi sculptate, iar berbecul Dacilor nu era utilizat cu o maşinărie, ci era împins cu puterea braţelor. Capul berbecului era de bronz prins pe o grindă de lemn.
151. Navă transportă alimente pentru asediaţi, saci de grâu legaţi şi duşi de Soldaţi pentru a-i introduce în oraş.
* Edificiul rotund reprezintă forma unui Amfiteatru, văzându-se locurile sale unde se aşază lumea.
* Felinare sau torţe de ceară deasupra însemnelor, fiind noapte.
-23-
152. Traian cu nave uşoare numite şi liburnice, conduse pe Istru, intră noaptea în oraşul asediat întâlnindu-se cu Căpitanii săi, şi Soldaţi lăudaţi de Împărat. A se observa felinarele, sau torţele de ceară deasupra însemnelor, în navă este un om care face coroane pentru încoronări * nu face coroane, ci ţine funiile pentru a lega lemnul.
153. Forma biremelor antice, compuse din vâslaşi în parte Romani, în parte Daci prizonieri.
154. Arc sau poartă în onoarea lui Traian, cu o bigă, şi Marte vizitiu * nu se vede nici o figură în carul de război.
155. Cai şi furnituri transportate pe râul Istru.
156. Alţi bireme ilustrate.
-24-
157. Urmărind să descarce muniţiile, şi armele pentru a ajuta apărarea Oraşului pe râpa Istrului.
158. Traian conduce Armata, în afara Oraşului în taberele inamicilor, îl preced Soldaţii pe jos, şi pe cai, fără însemne, sau alt obiect pentru a ajunge rapid asupra Dacilor.
* La tribuna primei nave, vine sculptat Palemone, sau Portunno cu cârmă şi deasupra cozii sale un Amore
şi lângă un alt monstru şi un Triton, aceşti Zei marini se reprezentau pe nave, pentru a le fi favorabilă navigarea, şi de a le da nume navelor cum descrie Luciano despre acea mare navă Egipteană numită Iside, având şi într-o partea şi în cealaltă a corabiei imaginea sa.
-25-
159. Germani confederaţi sau tributari Romei, sau alt popor primit în prietenie însoţeşte Împăratul contra lui Decebal * aceşti luptători goi cu ciomegi sunt contrapuşi de Romani, altora care luptă în favoarea Dacilor, putând fi văzuţi şi într-o Armată şi în cealaltă.
160. Traian pe cal merge înaintea Armatei; şi Exploratorii se întorc, şi dau raportul despre situaţia inamicilor * ridicând degetul dau semn de constanţă şi de victorie. Urmează înaintarea Cavaleriei.
-26-
161. Cavaleria Sarmatică de Arcaşi temându-se de virtutea Armatei Romane, cu bruscă teroare o iau la fugă şi cad, câţiva dintre ei luptă, Traian îi învinge pe Sarmaţi apoi fiind supranumit Sarmatic, şi triumful Sarmaţilor şi Dacilor şi îşi ia încă odată medaliile sale. * Nu i-a învins pe Sarmaţi, nici nu a fost denumit Sarmatic, nici nu îşi ia medalii sau inscripţii.
162. Imaginea Dianei sau Aurorei, pentru că poate este noapte, sau pe început de dimineaţă urmează conflictul, sau altă Zeitate celebră favorizează Romanii.
163. Aceasta a fost a treia luptă dintre Romani şi Daci, şi unde sunt luptători cu ciomegi.
-27-
164. Care, arme, furnituri şi însemne d-ale Dacilor vin în puterea Romanilor. Se vede un Soldat Roman prizonier, e legat în mod crud de o roată de car cu pedeapsa lui Ixion.
165. Taţii şi Mamele cu fiii lor în spate şi la piept, se refugiază în păduri * mai târziu se opresc, şi invocă clemenţa Împăratului pledând cu braţele şi mâinile deschise.
-28-
166. Dacii se duc să îl găsească pe Traian, care se află la dreapta pentru a le primeşte salutul.
167. Fabrică de locuinţe noi, se transportă mortar în găleţi, se aranjează pietrele şi se duc la zidari.
168. Daci prizonieri de război sunt conduşi la adăposturi.
169. Soldaţi Romani răniţi în bătălie sunt trataţi de chirurgi. Ne spune Diones că lipsind bandajele, Traian îşi taie propriile haine, pentru a lega rănile, şi pentru morţi aduce sacrificii anual.
-29-
170. Caroballiste maşini de război, care arunca săgeţile destul de departe, fiecare car era tras de 2 măgari, şi când erau mai mulţi, loveau mult mai lung, nu doar că apărau locuinţele dar urmăreau pe câmp să tragă după cei cu armură grea.
Pare a fi a patra bătălie care este prezentată ca fiind foarte intensă.
-30-
171. Un Soldat Dac se oferă unui Soldat Roman, cu dreapta prinde dreapta, în semn de fidelitate * pare mai degrabă că s-a prins prizonier.
172. Dacii în aceasta a patra bătălie sunt depăşiţi, alţii sunt făcuţi prizonieri, şi alţii morţi grămadă unul peste celălalt, şi alţii o iau la fugă.
-31-
173. Fiind desfiinţată Armata Dacilor, şi aducându-se însemnul victoriei Traian ridicat pe zid, vorbeşte cu ai săi Soldaţi lăudându-le virtuţile.
174. Lideri Daci prinşi în război, şi prizonieri sunt daţi în paza Soldaţilor în interiorul locuinţelor.
175. Un soldat îmbrăţişează, şi sărută un camarad, ori crezut mort ori eliberat din captivitatea inamică.
176. Soldat care cară în sac grâul, sau alte bunuri din bunăvoinţa Principelui.
-32-
177. Traian aşezat într-un loc înalt distribuie daruri Soldaţilor săi, care îi sărută mâna Împăratului, ceea ce era o mare onoare * cât de binevoitor a fost Traian, o notează Plinius în Panegiric.
178. Femeile Dacilor cu cruzime barbară, se răzbună pe Romani chinuind şi arzând prizonierii cu torţe aprinse.
179. Un German sau Panon sau alt popor confederat este primit cu prietenie de către Împărat conducând nave pe Istru cu băuturi şi muniţie pentru Armată.
-33-
180. Traian aprovizionează şi conduce navele cu furnituri şi face pod de bărci, conduce Armata în afara locuinţelor, pentru a lupta iar cu inamicul reîmprospătat.
181. Printre însemnele Acvilei, şi Concordiei, este purtat înainte un însemn cu un berbec, foarte rar printre
Romani. Când se începea războiul oriunde, Sacerdotul trimitea un berbec în câmpurile inamice, desemnând faptul că era deja expus prăzii lor.
182. Pod de lemn făcut deasupra bărcilor pe râul Istru, de fapt Tibiscus.
-34-
183. Bagaje de coifuri, scuturi, lănci şi alt armament purtate pe care, trase de cai, şi de boi, urmau Armata.
184. Casele Dacilor cu unele maşinării, abandonate sunt ocupate de Traian, lăsând garnizoana
pentru apărare, fiind o locaţie puternică.
185. Discuţii între Traian şi Soldaţii săi, despre modul de a combate iarăşi inamicii.
-35-
186. Traian îi primeşte la discuţii pe Ambasadorii lui Decebal, trimişi pentru a cere armistiţiu mai bine zis să pregătească de război, dar nu îl obţin * Traian şi Ambasadorul ţin palma deschisă, însemnând că este cod de pace, şi de Pacificator după spusele lui Quntilian
şi se găsesc în statui.
Între timp, Soldaţii continuă să taie şi ducă lemn, calcar şi nisip pentru a fortifica locuinţele şi din nou Dacii vin pentru discuţii.
-36-
187. Dorind Traian să vină din nou la lupta cu inamicii, după costumul religios purtat de Romani, sacrifică porcul, oaia, taurul, al căror sacrificiu se numea în principiu Suonetaurilia
se practica doar în lustraţie, sau pregătirea Armatei prevestind inamicul.
-37-
190. Împăratul dintr-un loc înalt vorbeşte Soldaţilor săi, îndemnându-i să se poarte curajos împotriva Dacilor, de atâtea ori învinşi, pentru a aduce trofee mai glorioase, şi soldaţii se pregătesc deja să taie pădurea.
-38-
191. Se taie o pădure deasă, pentru a nu oferi comoditate inamicilor să se ascundă pentru a crea ambuscade, şi pentru a avea drum liber. Sunt afişate şi expuse în ţepe două capete de exploratori Daci, pentru a îi teroriza pe alţii şi se incendiază locuinţe ale inamicilor.
-39-
192. Traian cucereşte locuinţele inamice, trece un pod peste râul Tibisco.
193. Dacii ne având curajul să se opună lui Traian, şi interzicându-le trecerea, se retrag în munţi în siguranţă, cu ale lor însemne, şi între timp Soldaţii Romani ard locuinţele lor.
194. Traian clădeşte noi locuinţe, în locul bine ales pentru natură, Soldaţii lucrează cu obişnuitele lor arme.
-40-
195. O regalitate sau un personaj dacic important, cere mila lui Traian, armele fiind aruncate la picioarele sale, şi îi imploră clemenţa. Stă înaintea Pretorianului, şi printre însemne, unde în semn de onoare vine aduse de un Tribun, care din spate îl acompaniază cu braţul său, şi Împăratul
cu dreapta îi face semn să intervină.
196. Care cu butoaie de vin, pentru serviciul Armatei, se văd formele carelor şi jugurile boilor.
-41-
197. Soldaţi Pretorieni în faţa Pretoriul, şi alţii care îl urmează pe Împărat * Cele două clădiri cu aspect de templu fiecare cu doi chiparoşi pot să reprezenta morminte de Soldaţi Romani.
-42-
198. Traian urmat de însemnele sale şi Căpitani iese la luptă. Cavaleria Germană, sau de alt popor confederat, venită în ajutorul lui Traian luptă primii în acest război
contra Dacilor, şi la călărit ei nu folosesc şei.
-43-
199. Rupţi Dacii se refugiază în pădure, pentru a se salva în locuri echipate, şi sigure protejate cu însemnele Dragonilor.
-44-
200. Traian avansând cu Armata construieşte noi locuinţe.
201. Reprezentanţi ai Dacilor cer cu umilinţă de la Împărat condiţiile pentru pace, şi sunt primiţi curtenitor * a se vedea în marmură că Dacul prinde mâna oferită de Împărat în semn
de siguranţă, şi par a fi şi Regi în apropiere primiţi în protecţie.
202. * Balista, este maşina cu care se aruncă săgeţi, cum se vede la numărul 170.
-45-
203. Triarii, soldaţi în castele de lemn, de fabricat maşini, şi nave, acestea erau valoroase, şi destinate să refacă primul plan al Armatei, şi de a le folosi în orice nevoie.
204. Soldaţi Sarmaţi în ajutorul Romanilor, protejaţi cu solzi de bronz, de care s-a vorbit la numărul 147, 161.
205. Prăştieri, care cu prăştii aruncă pietre, *şi ghinde de plumb asupra inamicilor, şi aceştia par a fi auxiliari Germani, şi confederaţi.
206. Altă serie de auxiliari, care luptă cu scut, şi cu ciomagul în rest goi.
-46-
207. Maşinărie sau Balistă de tras cu săgeţi, folosită de Daci, a cărei formă cu fortificaţia gardului, dacă e modificată în figura noastră; cum se mai cunoaşte că ei înşişi nu taie pădurea şi lemnul pentru
uzul Romanilor, ci pentru propriul uz urmând unitar Armata.
-47-
208. Având Traian asigurată altă victorie, înarmează noi locuinţe mai apropiate, făcându-se stăpân peste ţară.
209. Nouă fortificare a locuinţelor.
210. Vine condus în faţa lui Traian, un prizonier dintre conducătorii Dacilor, după cum se vede în următoarea imagine.
-48-
210. Prizonier din conducătorii Daci, condus în faţa lui Traian.
211. Soldaţii Roman tăind lemn, sunt asediaţi de Dacii care sunt în pădure, unde Traian trimite o ală de Soldaţi cu armuri uşoare, arcaşi, prăştieri rămân sacrificaţi şi morţi
* nu pare că Dacii erau ascunşi în pădure mai degrabă au ieşit din locuinţele din apropiere.
-49-
212. Traian depăşind pe Daci în luptă, le ocupă locuinţele.
213. Formă Ţestoasei Romane, cu care Soldaţii erau strânşi, şi acoperiţi de scuturile lor, se asigură
de pietrele aruncate, şi de săgeţi trase de deasupra, şi se baricadează lângă ziduri fără să atace. Despre Ţestoasă vorbeşte Livio în cartea 10 şi Cezar în cartea 5 a Războaielor Galice.
-50-
214. Sunt aduse la Împăratul Traian două capete de conducători Daci, în semn de victorie împotriva Armatei lui Decebal.
-51-
215. Ultima bătălie dintre Romani şi Daci, din care Traian iese învingător, risipind relicvele inamice. * Scrie Dionisos că Traian a accesat vârfurile munţilor, penetrând din vârf în vârf, ajungând la Regia lui Decebal; din altă parte Prefectul Lucius asaltase pe Daci, îi puse
pe fugă, mulţi dintre ei prizonieri şi morţi unde Decebal înspăimântat trimite rapid primii pileaţi ai săi să ceară umil orice condiţie de pace şi de iertare.
-52-
216. Traian cu Prefecţii şi Tribunii Armatei sale a obţinut victoria, determină condiţiile păcii şi iertarea cerute cu umilinţă de către Decebal.
217. Încă neîncheiată, pacea cu Decebal, se fortifică noi locuinţe de către Traian.
-53-
218. Noi locuinţe ale Romanilor mai aproape de inamici, în loc sigur şi uşor de a obţine apă care se unduieşte într-un torent.
219. Grâu dus în saci de către Soldaţi în locuinţe.
220. Traian stabileşte pacea cu condiţia ca Regele Decebal îi predea toate armele, şi maşinăriile de război cu tot cu creatorii lor, fugari sau Romani, sau aliaţi, să dărâme fortificaţiile, şi toate cetăţile, să plece din locurile ocupate, să îi aibă amici şi inamici pe toţi cei care au fost declaraţi de către Senatul Roman.
-54-
221. Traian aşezat pe tron în mijlocul locuinţelor, şi înconjurat de însemnele sale, Prefecţi şi Tribuni, Decebal Regele Dacilor venit să-l întâlnească îngenunchează, îl adoră cerându-i iertare
şi condiţiile păcii.
222. Romani, sau parteneri refugiaţi la Daci, vin la Traian aduşi cu mâinile legate la spate ca să fie pedepsiţi * se pare că nu sunt prizonierii principali.
-55-
223. Reguli şi principalii căpitani Daci, care îl însoţeau pe Regele Decebal, se îngenunchează să-l adore pe Împărat * aruncă scuturile la pământ, pentru a demonstra lipsa de orice apărare,
se conformează condiţiilor puse de Împărat.
225. Se distrug castelele, fortificaţiile, punându-se în practică condiţiile păcii.
-56-
226. Dacii, plecaţi din locurile ocupate din afara graniţelor lor, se întorc acasă primii locuitori bărbaţii, femeile cu copiii lor, şi cu efectivele lor.
227. Traian, învingându-l pe Decebal vorbeşte legiunii XIII intitulată Dacica, condusă din Pannonia Superioară, lăsând-o la conducerea Daciei o garnizoană, acolo unde acum Transilvania se învecinează cu Ungaria.
-57-
228. Trofee ale Dacilor, şi Sarmaţilor, ridicate în memoria lui Traian, în locuri particulare două erau repurtate victorii, în primul Trofeu printre prăzi se văd paludamentul, Dragonii şi alte însemne, lănci, săgeţi, căşti ale Sarmaţilor.
229. Victoria scrie în mijlocul scutului * A Victoria în medalii, care scrie pe scut
cu litere VIC·DAC, Victoria Dacică, călcând coiful cu piciorul, întotdeauna semn de victorie, aşa cum se întâlneşte în medaliile de acest fel, în imaginile împăraţilor şi Victoriei.
230. Alt Trofeu, în care se vede mai mult armura sau toracele sarmatic făcut din solzi, spade cu teaca ornamentată, topoare, ciocane, şi totul în ordine bine stabilită.
-58-
* Când Ciaccone descrie întoarcerea lui Traian la Roma, pare mai degrabă că se descrie întoarcerea armatei în Dacia, în al doilea război contra lui Decebal, care s-a răsculat iarăşi, fiind declarat inamic al Senatului Roman.
231. Regia lui Decebal ocupată de Traian, Poarta Palatului Regio, în vârful căreia sunt
232. trei statui cu tineri cu buzdugane, pot să fie Zei Dacici apărătorii casei.
* A se vedea un Arc pe Istru în onoarea lui Traian; statuile nu au buzdugane ci chei
AL DOILEA RĂZBOI DACIC
şi se referă la Hercule, şi la Traian mai mult decât la orice Zeu. Alte clădiri sunt Templele care acompaniază trofeele precedente. În vestibul se poate vedea statuia unei Zeităţi feminină, nu a lui Decebal.
233. Lanterna şi făcliile denotă că este noapte.
234. Trei însemne, trei legiuni, însemnele cavaleriei, sunt descrise şi ornamentele navelor, fără Acvilă la prova.
235. Împăratul Traian.
-59-
237. În Roma se fac sacrificii pentru fericita întoarcere şi sosire a lui Traian * Se cunoaşte că sacrificiul nu se celebra în Roma; deşi hainele par a fi ale Romanilor, cu toate că unii îşi acoperă capul în mod barbar. Sosind Împăratul în provincie, era primit cu aclamaţii, note şi sacrificii: şi aceste persoane par Colonişti Romani.
238. Sacerdoţi în Curia, binecuvântează pe Consuli şi pe Senatul Romei pentru sănătate şi întoarcerea Împăratului * Imaginea cu braţul, şi mâna întinsă e acelaşi Traian în act Pacificator, cum se găseşte în toate medaliile lui Hadriano, cu titlul ADVENTVS AVGVSTI - la sosirea sa în provincii.
-60-
* Alţii vin să-l salute pe Împărat, şi avansează coborând de pe vas pe pod, şi deschid palma purtând togi. Alţii pleacă în veste militare, sau sunt Colonişti,
sau membri ai Miliţiei, probabil invitaţi înaintea lui Traian, şi toţi sunt dezarmaţi printre persoane prietenoase. Se pare că podul este într-un loc important, fiind fortificat cu turn.
-61-
240. Poartă triumfală prin care Traian intră în Roma triumfător, întâmpinat, şi salutat de Senatori, şi de Popor, premiat pentru Victoria Dacică * Costumele sunt bine definite ca fiind Romane,
cum s-a spus, are ceva diferenţă printre copii şi neveste. Şi aceştia îl urmează pe Împărat însoţit la rândul lui de doi lictori cu grinzi.
-62-
*Alţi Soldaţi Romani cu însemnele a două Cohorte, îl întâlnesc pe Împărat ridicând şi îndreptând către el mâna cu aclamaţii.
-63-
242. Traian sacrifică lui Jupiter în prezenţa Senatului, două se pot recunoaşte din simetria Templului lui Jupiter Capitolinul, şi celelalte ornamente din Campidoglio * Cu celelalte lucruri sunt corecte fabricatele, şi acesta nu ar fi fost altfel spus Templul
lui Jupiter, ci un teatru folosit în Colonie, unde se înţelege, că Traian întâlnit înainte de Soldaţii Miliţiei şi Colonişti, în cinstea coloniei face sacrificii.
-64-
243. Navă cu vele strânse, cu ancora şi cârma ridicate semn sigur că este un port, unde Traian merge în ţara inamică se poate presupune că este pe marea Adriatică navigând în Iliria, făcând drumul mai comod ceea ce nu făcuse în primul război conducând Armata prin Alpi într-un mod foarte incomod.
244. Soldaţi cu haine de lână pentru a rezista la frig şi ploi.
245. Acvila însemn al unei legiuni conduse de Roma de către Împărat, pe lângă celelalte două, care par secundare * Dacă e corect să aibă toate trei însemnele cu Acvila lor, în faţă căreia circulă Traian.
-65-
246. Sacerdoţi îmbrăcaţi după stilul Gabino, acompaniază Armata * aceştia sunt soldaţi care împung cu suliţele lor, hastele lor se ştie bine nu sunt sculptate în marmură din cauza dificultăţii, aşa cum s-a mai spus şi în alte locuri.
247. Cavaleria normală, care îl urmează pe Traian şi purtătorul însemnului.
-66-
248. Iazigii ;i alte neamuri prizonieri î Dacia, alungaţi şi ofensaţi de Decebal, pentru amiciţia cu Romanii, merg să-l întâlnească pe Traian, şi-l salută oferindu-se pe tavă şi implorându-i ajutorul.
249. Împăratul înainte de a se lupta cu inamicii aduce sacrificiul.
-67-
*Aceştia dinainte fiind Soldaţi, sau Colonişti Romani îi preced pe alţi Barbari bărbaţi, şi pe femeile cu ai lor fii, şi urmează sacrificiul.
251. Scuturi diferite, aşezate pe pământ de către Soldaţii ocupaţi cu construirea locuinţelor * Asemenea scuturi cu forme hexagonale au fost folosite de către Germani.
-68-
252 253. Construcţia locuinţelor, echipate cu tranşee şi garduri. Se taie arborii pentru pavăză şi pentru utilizarea de către soldaţi.
254. Castel, sau Oraş foarte echipat, în care Decebal ţine un discurs Soldaţilor pentru a-l apăra contra forţei Romane.
-69-
254. Castel, sau Oraş foarte echipat, în care Decebal trimite garnizoana de Soldaţi pentru a îl apăra contra forţei Romane, şi în care ca singur refugiu, dacii se pot retrage în caz de pericol.
-70-
255. Traian mai ia un loc mai ferit şi bine echipat, şi da o luptă mare inamicilor * Se înţelege că Dacii au asaltat locuinţele, sau alt loc apărat de Romani, din care ies afară
pentru a lupta curajos împotriva lor ucigându-i, şi câştigând contra inamicilor, care se refugiază în fortificaţiile lor, cum se vede în foaia precedentă.
-71-
256. Romanii ocupă locurile mai apărate în mod natural, şi fortificate cu ziduri triple, dispuse la intervale, Dacii pentru a-i împiedica, opun rezistenţă * Şi unu din ei ţinut de păr este adus prizonier în faţa lui Traian.
-72-
257. Traian cu Cavaleria sa se face util alor săi.
258. Se taie lemn pentru a fi întrebuinţa la locuinţe.
-73-
259. Soldaţii Veterani îl urmează pe Împărat cu trei însemne, un imagininifer şi doi Acviliferi, semn a două legiuni * În toate cele 3 însemne sunt Acvile, şi imaginile Principelui, doar cea din mijloc nu are cioc şi toate trei având mici diferenţe.
260. Pod de piatră făcut de Traian pe Dunăre * Diones descrie acest pod ca fiind un edificiu miraculos cu 20 de picioare de marmură pătrată înalte 150 de picioare fără fundament, largi de 60 de picioare şi distanţate între ele 170
de picioare, picioare la care se întâlneau cu Arcuri: operă incredibilă, care prin profunzime, şi impetuozitatea apei, nu permite ridicarea edificiului şi nu poate fi deviat. Podul, edificiu al lui Traian, era tot din marmură, cu arce, acesta pe care îl vedem era făcut din grinzi de lemn doar cu pironi de piatră poate din nevoia de a trece pe el.
261. Traian sacrifică fructe şi pini după stagiune * portul lui Traian este învechit şi asemănător unei mozzette răsturnate înapoi şi pe spate.
-74-
262. Decebal trimite principali Daci şi Sarmaţi să ceară simultan condiţiile de pace; dar fără efect, amândouă având lipsă de credinţă faţă de Traian. A se vedea hainele Sarmaţilor pe timp de pace: vestele lor sunt largi şi curelele late * hainele acestor doi sunt ciudate, apoi pe lângă vesta de femeie de la centură la tocuri, au ei mâinile acoperite de mănuşi şi pieptul căptuşit cu piele; s-ar putea crede că aceştia sunt aceiaşi Sarmaţi sau altă lume care vine
să trateze cu Traian, şi asemănători se văd mai departe în haine lungi luptând pe cai armaţi în mijloc sus. Printre fabricile acestui Oraş sau Castel locuit de Soldaţi Staţionari, unde este un Amfiteatru făcut din lemn, poarta de peste pod pe unde ies Soldaţii arată ca un arc şi împodobită în vârf cu două trofee. Din cei ce tratează cu Traian, alţii au eşarfa în cap, alţii au pileusul.
-75-
263. Traian conduce afară Armata, trecând peste un pod de lemn de pe Tibisco * Figura din faţă în picioare pare a fi Hadrian, care l-a însoţit pe Traian în această a doua expediţie Dacică.
-76-
*Acest sacrificiu se face în onoarea lui Traian la sosirea sa, văzându-se chiar el ajungând la cal, şi-l întâlnesc primii din Armată, şi îl salută cu aclamări, ridicând mâna dreaptă
asistând 3 însemne de legiuni, şi un drapel în faţa soldaţilor pe cai.
-77-
265. Urmează celălalt Sacrificiu numit Sueovetaurilia în imagine, sau fie activitatea zilnică a Armatei sacrificând taurul, porcul, şi berbecul; taurul e condus de Popă pentru a-l ucide;
alţi doi Vittimarij conduc porcul şi berbecul.
-78-
267. Alocuţiune, sau discurs de-al lui Traian, animând Soldaţii să îl învingă pe Decebal deja învins, aducându-le în faţă bogăţiile inamice, şi gloria triumfului.
-79-
* Traian Augustul şezând în tronul de marmură, după ce a vorbit Soldaţilor săi, Prefecţi şi Tribuni, trimite Armata să asalteze locurile mai fortificate, şi să-i învingă pe Daci.
269. Înaintând, Soldaţii cu armatură lejeră, şi urmează aici în final Triarii, sau Soldaţi de armatură
grea cu cască, blindaj, scut, şi sabie în teacă.
270. Care trase de măgari încărcate cu arme pentru Soldaţi.
-80-
271. Soldaţi veterani cu căştile lor cu lauri, coroane donate lor de către Împărat, pentru unii din ei ca gest de vitejie.
272. Trâmbiţaşi sau „buccinatori”, se cheamă buccina după Vegeţius, acel instrument de bronz, se îndoaie într-însul în mod circular, altul care e format în linie dreaptă se numeşte tubă.
273. Traian asistă Armata, şi oferă alimente pentru Soldaţi, cu sacii duşi pe cai şi pe căruţe către locuinţe.
274. Purtătorii de Acvilă şi de Însemne * a se vedea însemnele cu ornamente murale, precum cele precedente sunt agăţate de tribune.
-81-
275. Prima fâşie sau avangardă de Soldaţi de armatură lejeră, compusă din Auxiliari, în care sunt Germani, Unguri, Sclavoni şi Dalmaţi, înarmaţi cu arcuri şi săgeţi.
276. Acvilă, şi însemn al unei alte legiuni adusă aproape de Împărat. Deja s-a spus că însemnul folosit
în timpul lui Constantin, şi sub Traian numindu-se vexillo, şi era însemnul Cavaleriei cum pare această Acvilă, care se poate vedea că este purtată de Soldaţi pe Cai.
-82-
*Aceşti Arcaşi cu haine lungi au fost văzuţi înainte, în primul război Dacic luptând pe cai în favoarea Romanilor, cu casca ascuţită, şi armura din inele a sarmaţilor, şi care pot fi sarmaţi sau chiar alt popor vecin cu ei, un braţ gol şi celălalt acoperit cu brăţări de piele sau de fier.
278. Soldaţi care ieşiţi din locuinţe, pun grâul în câmpurile inamice, strânse în mâini sau coşuri, îl poartă pe spate la locuinţe * iar măgarii pasc lângă carele armatei.
-83-
279. Soldaţi care stau de pază pentru că ceilalţi, nu pot sta liniştiţi din cauza presiunii inamicilor.
280. Fortăreaţă a Dacilor aproape de adăposturile Romanilor, bine întreţinută, aceiaşi daci stau de pază, temându-se de capcanele Armatei lui Traian.
*Dacii se arată a fi toţi speriaţi, fugind din bătălie cum arată imaginile, pare chiar că se predau după cum unul din ei care vorbeşte cu un Soldaţii Romani.
-84-
*Bătălie între Romani şi Daci care rămân învinşi o parte căzând şi alta punându-se pe fugă pentru a-şi găsi salvarea. Romanii stau fortificaţi în propriile adăposturi din apropierea
celor inamice, înăuntru se vede Acviliferul cu însemnul în mâini.
-85-
283. Romanii încearcă să urce zidurile fortăreţei bine făcute de Daci, care aruncă cu pietre şi săgeţi contra asediatorilor, soldaţii Cesariani poartă scări de lemn, şi urcă pe ziduri şi între timp prăştierii îi atacă pe apărători, unde
în mod expres se pune în valoare un Roman, care urcat pe scară taie capul unui inamic, Dacii sunt fortificaţi o parte cu ziduri o parte la adăpostul munţilor.
-86-
284. Un Soldat vine să aducă noutăţi lui Traian despre bătălie, în care se oferă în ajutorul alor săi şi se duc tratative în asaltul castelului.
285. Roţi cu care se mişcă maşinile purtate, şi sprijinite lângă ziduri * Puţ aproape de locuinţele Dacilor unde nu există apă curentă.
-87-
286. Dacii pentru a-l împiedica pe Traian care nu poate aduce ajutoare alor săi, se opun pentru a le întârzia trecerea, şi se ajunge la conflict * Aici se văd hainele purtate de Sarmaţii Arcaşi luptând în haine lungi, cu coif ascuţit, şi armură din inele.
*Noua bătălie cu Dacii, în care Romanii luptă însoţiţi cu auxiliarii de neam sarmatic, şi a Germanilor, pentru a cuceri o altă fortăreaţă, unde se poate observa că zidurile Dacilor nu sunt făcute din pietre pătrate, cum sunt cele Romane ci cu pietre în stare brută.
288. Soldat Dac foarte puternic, care ridică un bolovan mare, şi-l aruncă peste inamici.
-88-
289. Traian Augustul după ce a asaltat fortăreaţa Dacilor prin artă şi natura lor foarte bine făcute, o demolează, pentru a nu veni iar în puterea Dacilor care sfârşesc prin fugă.
-89-
290. Se taie lemn, care se adună în stive, pentru diferite nevoie ale Armatei.
-90-
291. Un lider al Dacilor îngenunchează implorând şi se prezintă lui Traian, care-i face semn să se ridice.
-91-
292. Locuitorii unui oraş asediaţi de Armata Romană din apropiere, asupriţi de foame şi de pericol, pentru a nu ajunge în sclavie, aleg mai degrabă moartea. Şi de comun acord incendiază casele, cu substanţele lor, pentru a nu cădea pradă învingătorilor; şi scot afară un tânăr şi un bătrân inconştienţi de foame sau altă boală.
*Acest tânăr cade în braţele alor săi, oprit cu puterea veninului băut spre moartea voluntară, altul îşi pune mâna la frunte din cauza ameţelii capului, aşa cum reiese din pagina următoare.
-92-
293. Dacii disperaţi de sănătatea lor se dau morţii bând venin şi aleargă pentru a-l lua cu atâta aprindere a sufletului, că unul ajunge să-l întreacă pe celălalt. A se vedea expus în mijloc un vas mare plin de licoare mortală şi doi dintre ei administrează cu paharul celorlalţi să bea, care în scurt timp îi face să cadă pradă morţii. Alţii zac stinşi de venin, alţii rămân perturbaţi şi căzuţi * şi se recunoaşte aici mila unui tată, care plânge deasupra fiului său stins. Un spectacol trist dea dreptul, cerând milă şi bunăvoinţa cruzimii împotriva alor săi şi lui însuşi.
-93-
294. Rămăşiţele Armatei Dacilor, ies din oraş şi fug în munţi * pare mai degrabă că Dacii care au refuzat veninul deschid palma şi cer în genunchi mila Împăratului, cum se vede în imagini.
Dragonul era ridicat pe prăjină cu cap de argint şi restul corpului cu diferite culori, precum adevăratul dragon după cum spune Suidas.
-94-
295. Traian nu îi ascultă pe Daci care îi cer mila şi iertarea sa, pentru că i-au încălcat credinţa de atâtea ori, în măsura în care cu stânga ţine mânerul spadei şi cu dreapta marginea mantiei de general în semn că vrea să înainteze acompaniat de Tribuni.
* Modul în care Împăratul ţine spada, şi mantia, e folosit şi la statui, şi în alte locuri ale acestei Columne, nu e contrar clemenţei lui Traian care se opreşte binevoitor şi îi iertă pe cei care-l roagă cu umilinţă.
-95-
296. Distribuirea grânelor către soldaţi, unde este încărcat de către un veteran, care cu obrocul distribuie fiecăruia o anumită cantitate, care este primită în saci şi vin transportaţi pe spate de către ei în spate în propriile locuinţe.
297. Discurs ţinut de Traian Cohortelor.
-96-
297. Discuţii ale lui Traian în privat unor Signifieri, se pare că le reproşează laşitatea; pentru că unul din ei, având pe cap piele de leu, nu ţine însemnul său în mâini, care i-a fost luat * Se pare că în acest discurs al lui Traian se prezintă credinţa Soldaţilor, întinzând toţi mâna către Împărat, care ţine încă mâna deasupra celor trei însemne ale Cohortelor.
298. Soldaţi în armură uşoară ies prin Poarta Pretoriană pentru a fi furnizate restului fortificaţiilor şi locuinţelor.
-97-
299. Soldaţii în parte taie lemne, în parte îl transportă, şi administrează pietre constructorilor pentru fortificaţii.
300. Soldaţi Pretorieni din două Cohorte stau de gardă în faţa locuinţei Împăratului.
-98-
301. Ambasadori ai Regelui Decebal cer pacea, pe care nu o obţin fiind vicleni şi judecaţi ca inamici ai Poporului Roman.
302. Pod de lemn peste Tibiscus, sau alt râu, deasupra căruia Soldaţii trec către altă râpă.
-99-
* Soldaţi Daci care ies din fortificaţiile lor, pentru a asalta locuinţele vecine ale Romanilor.
303. Arsenal aproape de Istru, unde Soldaţi Romani fabrică bărci, şi liburne pentru a naviga,
cu multe stive asemănătoare din lemn, două din ele sunt în lucru, bătându-se cuiele cu ciocane.
-100-
304. Dacii încearcă asaltul unui loc întărit, şi ocupat de Romani sunt respinşi din asalt cu mare măcel al Cesarienilor, lăsaţi în garnizoană de Traian, care se apără în principiu cu pietre, care de pe ziduri sunt aruncate peste Daci.
305. Romanii pentru derâdere şi teroare expun cadavrul unui lider Dac mort în luptă, legat cu lanţuri de o grindă din zid.
-101-
306. Dacii având parte de daune majore în atacul fortăreţei, temându-se de forţe noi contra lor, lasă asediul şi pleacă în fugă.
-102-
307. Traian le vorbeşte la 2 legiuni, lauda virtuţii lor, efortul pentru gloriosul sfârşit al victoriei, şi al războiului.
308. Sunt purtate lui Traian comorile regale pe care Decebal le-a ascuns sub râul Sargeţia, nu departe de Regia, Regele i-a pus pe prizonierii săi să mute cursul râului, şi să sape o groapă în pat, unde s-au găsit mari cantităţi de vase de aur, şi cele mai bogate comori.
Şi în scopul de a nu fi dezvăluit, a pus să fie ucişi toţi cei care nu erau informaţi. Dar unul dintre prizonieri numit Biculo i-a dezvăluit lui Traian tezaurul ascuns, o parte din el fiind distribuit Soldaţilor, şi o parte fiscului, şi Trezoreriei Poporului Roman, cele de mai sus spuse de Diones.
-103-
309. Decebal cu comorile şi cu Regia pierdute, şi văzând toată puterea Romanilor, vorbeşte Soldaţilor săi, plângându-se de norocul potrivnic, alege şi laudă moartea pentru a fugi de sclavie, şi să păstreze Maiestatea Regiei.
310. Decebal lasă toate lucrurile, pentru a muri în libertate, şi să nu vină în puterea Romanilor, cu sufletul tare, el însuşi îşi ia viaţa, perforându-şi pieptul cu pumnalul. Îl urmează ai săi ucigându-se împreună, şi cad alături.
-104-
311. Mulţi Daci se dau în puterea lui Traian, purtându-I alte vase, şi lucruri de aur din tezaurul regal, cu ştirea morţii Regelui Decebal.
-105-
312. Cavaleria Romană urmăreşte şi împrăştie Cavaleria Dacică, consumând rămăşiţele Armatei lui Decebal.
-106-
Cavaleria Dacilor urmărită de Romani se pune pe fugă, şi cade, mulţi din ei rămânând morţi la pământ.
-107-
Cavaleria împrăştiată, mulţi Daci rămân morţi, şi prizonieri legaţi cu mâinile la spate * acesta care se vede căzut la pământ cu pumnalul în mână, pare unu din cei mai mari Căpitani ai lui Decebal, Cavaleria Romană înconjurându-l, pentru a-l prinde, şi făcând semne cu mâinile, dacă nu mai curând e Decebal însuşi, care cade rănit, un Soldat ţinând frâul Calului.
-108-
313. Se arată cum este adus în locuinţele romane capul Regelui Decebal, şi îl privesc Romanii şi Dacii cu admiraţie * Se vede doar capul lui Decebal, nu şi mâinile sale
tăiate împreună, cum scrie Ciaccone.
314. Santinele în faţa Pretoriului Împăratului.
-109-
315. Rămăşiţele Dacilor refugiaţi pe vârfurile munţilor, prinşi şi conduşi în captivitate.
316. Animal numit Bour, descris de Cezar în Războiul Galic, mai mic decât Elefantul, asemănător şi de culoarea
taurului feroce şi rapid.
317. Elan asemănător caprei dar mai mare * acest animal în mod expresiv este un cerb şi celălalt un bou.
-110-
318. Figura Soarelui oriental, expus pentru însemnarea timpului victoriei, sau reprezintă o Zeitate contrară Dacilor, şi favorabilă Romanilor, sau vreo un Geniu al locului.
319 * Castel prins de Romani, menţinându-se în credinţa lui Decebal poate apărătorii neştiind de moartea sa, este apărată de către Daci, şi de către Soldaţi ai altor popoare prietene * Această clădire este folosită drept închisoare, Dacii fiind conduşi strânşi de mâini de către Soldaţii Romani.
-111-
Castelul luat, şi Dacii făcuţi prizonieri, Romanii merg cu torţele, şi incendiază fortificaţiile.
-112-
320. Populaţia Daciei, care se mută să locuiască altundeva, pleacă soţii, nevestele, îşi conduc de mână, şi la gât fii, şi hainele în saci, precedându-i animalele lor.
-113-
-114-
1. Capul lui Traian cu pieptul gol în formă de erou.
2. Profeţie despre războiul Dacic, medalie reînnoită în Consulatul VI sau poate zis aparţine războiului Parthic.
3. Expediţie.
4-5. Discurs.
6. Însemne militare.
7. Dunărea
8. Dunărea calcă Dacia, însemnând podul făcut de Traian.
9. Traian îi bate pe Daci.
10-11-12-13-14. Victorie asupra Daciei.
15. Statuie a Împăratului încoronat de Victorie la picioare însemne, şi două figuri implorând.
16-17-18. Coroană de laur, şi de stejar.
19-20. Trofee de la Daci şi Germani.
-115-
21-22-23-24-25-26. Prizonieri şi Trofee de la Daci şi Germani.
27. Dacia făcută Provincie cu însemnul legiunii.
28. Întoarcerea Împăratului triumfător la Roma.
29. Împăratul între două trofee.
30. Zeiţa Pace, care fericită calcă un Dac.
31. Zeiţa Pace şezând, cu un Dac implorator.
32. Roma Victorioasă.
33. Triumf.
34. Arc triumfal decretat pentru primul război Dacic în Cons III medalie din biblioteca Em. Sig. Card. De Massini
35. Car cu Victoria
36. Templu sau Arc consacrat lui Jupiter ornamentat cu prăzi.
37. Templu dedicat lui Traian.
38. Biserica Ulpia.
39. Forul lui Traian. 40. Columna Traiana.
-116-
IMP.CAES.NERVAE.TRAIANO.AVG.GER.DAC.P.M.TRIB.POT.COS.V.PP.SPQR.OPTIMO.PRINCIPI
FORTVNAE
AVG
OMNIPOTENT
VBI.ERAS
RHAMNVSIA
VBI.ERAS
QVANTVM.ABFVIT
NE.ROMA.LVGERET
SED.VIVIT.TRAIANVS
VE.TIBI.DECEBALE
MILES.LEG.VI.ET.XIII.G
DEVOTIS.CAPTIBVS
In ruinis Warhel Transiluan
PROVIDENTIA.AVG.VERE.PON
TIFICIS.VITVS.ROMANA.QVID
NON.DOMET.SVB.IVGVM.ECCE
RAPITVR.ET.DANVBIVS
VITORIAE.AVG
NONNE.DIXI.TIBI
DECEBALE
FVNESTVM.EST
HERCVLEM
LACESSERE
NON.RECTE.FECISTI
TVA.IPSE.QVOD.IACES
MANV
SED.TVA.VTCVNQVE
CAESAR.VICIT
T.SEMP.AVGVR
AVGVSTALIS
In ruinis Warhel
IMP.CAESAR.DIVI
NERVAE.F.NERVA
TRAIANVS.AVGVSTVS
GERMANICVS.DACICVS
PONTIF.MAXIMVS
TRIB.POT.IIII.COS.IV
VICTO.DECEBALO
ex Panuinio
L.TERENTIO
M.F.QVIR.RVF
PRAEF.COH.VI.BRITTON
O.LEG.I.M.P.F.DON.DON.AB
IMP.TRAIANO.BEL.DAC
P.P.LEG.XV.APOLL
TRIB.COH.II.VIC
D D
Braccarae in Lusitania
SENATVS.POPVLVSQVE.ROMANVS
IMP.CAESARI.DIVI.NERVAE.F.NERVAE
TRAIANO.AVG.GERM.DACICO.PONTIF
MAXIMO.TRIB.POT.XVII.IMP.VI COS.VI.P.
AD.DECLARANDVM.QVANTAE.ALTITVDINIS
MONS.ET.LOCVS.TANTIS.RVDERIBVS.SIT.EGESTVS
in basi Columnae in medio foro Traiani
I.O.M
ROMVLO.PARENTI
MARTI.AVXILIATORI
FELICIBVS.AVSPICIIS
CAESARIS.DIVI.NERVAE
TRAIANI.AVGVSTI
CONDITA.COLONIA
DACICA
SARMIZ
PER
M.SCAVRIANVM
EIVS.PROPR
e ruinis Warhel
-117-
TROFEELE LUI TRAIAN
Aceste trofee aparţinând lui Traian cu siguranţă s-au găsit toate în edificiile lui Traian, apoi au fost mutate pentru ornamentarea Castelului apa Martia reabilitat, şi crescut de Împăratul însuşi, cum scrie Frontino. Până astăzi lângă Biserica Sf. Eusebiu, până la strada Sfintei Cruci în Ierusalim se observă acest Castel împodobit cu două arce, în care erau înălţate cele două trofee, de unde nu cu mult timp înainte au fost transportate în Campidoglio.
Maniera sculpturii e întru-totul similar vremurilor lui Traian, şi ale Columnei sale, dar la care victorie se referă aceste trofee vom spune în figura următoare.
-118-
TROFEELE LUI TRAIAN
Mare dubiu ca acestea să fie ale Dacilor, fiind scuturi Germane sau Sarmate de formă lungă hexagonală, nefolosite de Daci; ca în toate figurile de pe Columnă. Dar s-au considerat medaliile lui Traian cu trofee, şi prizonieri Daci, prezentate ca mai înainte pe două mese la numerele 19, 20, 21, 23, unde este desenată Dacia şezând deasupra aceloraşi scuturi, mi-a luat orice dubiu, aproape că au luat armele învinşilor şi le-au pus în imagini. În rest aceste două trofee se conformează cu celelalte două sculptate în Columnă la pagina 58 cu aceleaşi coifuri, platoşe, teci, însemne. Sunt mai multe scuturi din acestea ornamentate cu frunze de vie, ciorchini de struguri, din care Dacia e foarte fertilă, şi se vede în medalia expusă la numărul 27 figurat[ cu un heruvim care ţine ciorchini în mâini. Celelalte căşti cu sfincşi, tritoni, şi centauri de uz grecesc, sunt sculptaţi pentru frumuseţe, şi ornamentare de către excelentul Sculptor.
-119-
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: https://archive.org/details/05291282.5246.emory.edu , 2014
Traducere: Ionuţ Coman, prin programul „Voluntariat ENDA”
Corectură: Marius Marcu |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
