LXXII,3,1. Commodus a acordat pace burilor, care trimiseseră soli. Mai înainte - cu toate că ei au cerut-o - nu o încheiase, întrucît aceia erau puternici, nedorind pacea, ci doar un răgaz pentru a se pregăti. 2. Dar atunci, fiindcă ajunseseră sleiţi de puteri, trată cu aceştia, luă ostatici şi prizonieri de la buri în mare număr, iar de la alţii mai primi cinsprezece mii de oameni. I-a silit să jure că niciodată nu vor mai locui şi nu-şi vor mai paşte vitele la ei în ţară, pe un teritoriu de patruzeci de stadii de hotarele Daciei.
LXXII,3,3. Acelaşi Sabinianus a supus şi douăsprezece mii de daci dintru cei din vecinătate, care fuseseră alungaţi din ţara lor de baştină şi erau gata să dea ajutor celorlalţi, făgăduind că le va da pămînt în Dacia noastră. Exc. UG 68 (p. 413).
LXII,8,1. Commodus avu de purtat cîteva războaie împotriva barbarilor de dincolo de graniţele Daciei, războaie în care au dobîndit faimă Albinus şi Niger, aceştia doi ridicîndu-se mai tîrziu împotriva împăratului Severus...
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
