IX,2,63. Masageţii sunt din neamul sciţilor. Şi li se spune masageţi, ca unora grei, adică "geţi puternici".
IX,2,89. Goţii se crede că au fost numiţi (astfel) de la Magog, fiul lui Iafet, după asemănarea ultimei silabe; cei vechi i-au numit mai mult geţi, decât goţi, neam tare şi foarte puternic, înalt prin statura corpurilor, îngrozitor prin felul armelor. Despre ei Lucanus spune:
"De aici să ne atace dacul, de dincolo getul..."
IX,2,90. Dacii au fost mlădiţe ale goţilor şi se crede ca s-au numit daci, ca dagi, fiindcă s-au născut din neamul goţilor. Despre ei spune cunoscutul (poet "Paulinus către Niceta"): "Vei merge departe la miazănoapte, până la daci".
IX,2,93. Sarmaţii umblau calare înarmaţi prin câmpii întinse, înainte de a-i opri Lentulus la Dunăre şi de aici, din cauza ocupaţiei cu armele, se crede că au fost numiţi sarmaţi.
IX,2,94. Dincolo de Dunare curge fluviul Lanus, de la care şi-au luat numele alanii, după cum şi populaţiile care locuiesc lânga fluviul Lemanus se numesc alemani.
XIII,21,28. Dunărea, fluviu al Germaniei, se spune că este numit (astfel) de la mulţimea de zăpezi, datorită cărora creşte şi mai mult. El este cel care în Europa are mai multă faimă la toţi. E tot una cu Istrul, fiindcă în timp ce trece pe la nenumăratele neamuri, îşi schimbă şi numele şi în drumul său îşi adună puteri mai mari. Izvorăşte din munţii Germaniei şi pădurile de apus ale barbarilor, se îndreaptă către răsărit, primeşte în albia sa şaizeci de râuri şi se varsă în Pont prin şapte guri.
XIV,4,3. Prima regiune a Europei (este) Sciţia inferioară, care începe de la mlaştina Meotică şi se întinde între Dunăre şi Oceanul nordic până în Germania; acestei ţări în general i se zice barbară, din cauza neamurilor barbare de care este locuită, Prima parte a ei este Alania, care ajunge până la lacurile Meotice. După aceasta Dacia, unde (este) şi Gotia, apoi Germania...
XIV,4,5. Dintre provinciile pe care le-a despărţit Dunărea de la marea Barbarică la marea Mediterană, prima este Moesia, numite (astfel) de la producţia de grâne. De aceea cei vechi o numeau grânarul Cererei. Aceasta se uneşte la răsărit cu gurile Dunării, în partea de unde suflă vântul Eurus este vecină cu Tracia, la miazăzi cu Macedonia, la apus cu Histria. După Moesia, este Pannonia. Apoi Noricum, ţinut rece şi mai puţin roditor.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
