Pagina principală
 



ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Activități ENDA (2)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (83)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (34)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (20)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (12)
   Articole știinţifice (1)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (9)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (8)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (10)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (55)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (35)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (36)
   Podcast (1)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (430)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookCanal Youtube ENDAENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

PROCOPIUS DIN CESAREEA - DESPRE ZIDIRI

IV,1,1. Cred că încercarea de a străbate o mare imensă pe o corabie rău echipată este o întreprindere grea şi plină de mari primejdii. Acelaşi lucru e şi încercarea de a enumera zidirile împăratului Iustinian într-o operă istorică atît de neînsemnată cum e a mea. 2. Căci e peste putinţă să descrii tot ce a înfăptuit împăratul acesta cu suflet mare, şi îndeosebi construcţiile sale. 3, Mai ales în Europa, căutînd să potrivească ajutorul după mărimea nevoilor, el a înfăptuit lucruri despre care cu greu putem vorbi şi care nici în scris nu pot fi aşternute uşor. 4. Ele au fost făcute ţinînd seama de vecinătatea fluviului Istru şi din pricina barbarilor care ameninţau ţara noastră, 5. Căci în preajma lui s-au aşezat neamuri hunice şi gotice şi se ridică ameninţătoare neamuri taurice şi scite, sclavinii şi acele pe care istoricii mai vecin îi numesc sarmaţi hamaxobi sau metanaşti, precum şi alte soiuri de oameni sălbatici care cutreieră cu turmele sau sălăşluiesc acolo. 6. Hotărît să se împotrivească celor care căutau necontenit prilej de război şi nefăcînd nimic pe jumătate, împăratul Iustinian a fost nevoit să ridice întărituri fără număr, să aşeze străji de oşteni nespus de multe şi să opună împotrivă tot ce putea fi o piedică pentru nişte duşmani neîmblînziţi şi sălbatici. 7. Căci ei n-au obiceiul să poarte război împinşi de o pricină oarecare, nici să-l vestească printr-o solie sau să-l încheie prin înţelegeri de pace, sau măcar să-l întrerupă pentru cîtva timp; ci încep războiul fără nici un pretext şi nu-l sfîrşesc decît cu sabia. Dar să desfăşurăm mai departe firul povestirii noastre. 8. Căci tot mai de folos va fi să ajungem la capăt, oricum ar fi, odată ce am început treaba, decît s-o lăsăm neisprăvită şi să dăm înapoi. 9. Pe lîngă aceasta, nici n-ar fi de iertat ca, în timp ce împăratul nostru înfăptuieşte asemenea opere, noi să nu ne încumetăm a scrie despre ele. 10. Şi fiindcă ne-am pus în gînd să numerăm zidirile sale din Europa, se cuvine să spunem mai întîi cîteva cuvinte despre aceste ţinuturi.
11. O parte a apelor din Marea Adriatică se desface de restul mării şi se înfundă în continent, despărţind pămîntul pe o întindere considerabilă şi formînd golful Ionic. Acest braţ de mare are în dreapta Epirul şi neamurile de acolo, iar la stînga Calabria; şi strecurîndu-se pînă foarte departe, el înconjoară aproape tot continentul. 12. Mai sus de această mare şi în faţa ei curge fluviul Istru şi face din Europa un pămînt în forma de insulă. 13. Acolo împăratul a făcut o mulţime de zidiri vrednice de luat în seamă. 14. Căci a întărit cu ziduri toată Europa şi a făcut-o peste putinţă de înfruntat de către barbarii care locuiesc dincolo de fluviul Istru ...
33. Vrînd să facă din Istru cea mai puternică apărare a noastră şi a întregii Europe, împăratul a acoperit ţărmul fluviului cu întărituri dese, după cum vom arăta ceva mai încolo, şi a aşezat pretutindeni pe ţărm străji de oşteni, pentru a opri cu străşnicie trecerea barbarilor din părţile acelea. 34. Cu toate aceste înfăptuiri, neavînd încredere în amăgitoarea nădejde omenească şi gîndindu-se că, dacă duşmanii vor izbuti să trească fluviul în vreun fel oarecare, vor cotropi ogoarele lipsite de apărare, vor lua ca sclavi pe toţi oamenii de vîrstă tînără şi vor prăda toate avuţiile, împăratul nu se mulţumi să le dea o siguranţă colectivă prin fortificaţiile de pe malurile fluviului, ci le mai dădu şi una deosebită. 35. El făcu atît de dese întărituri în sate, încît fiecare ogor îşi are fortificaţia sa, sau se află în vecinătatea unui loc întărit.

IV,4,1. Se cuvine să vorbim şi despre celelalte întărituri pe care le-a făcut în această parte a Europei. Dacă aş alcătui o listă a cetăţilor zidite de împăratul Iustinian la alţi oameni, care locuiesc departe şi în altă ţară, unde n-ar avea mărturie cele spuse de mine, ştiu bine că vorbele mele ar părea o poveste cu totul de necrezut, din cauza numărului imens al lucrărilor. 2. Dar cum nu-i departe locul unde ele pot fi văzute, iar în mijlocul nostru se află o mulţime de oameni originari de acolo, vom spune cu hotărîre adevărul, căci e o chezăşie, şi vom enumera fără întîrziere întăriturile făcute de împăratul Iustinian în provinciile despre care tocmai am pomenit, fie înnoind pe cele ruinate, fie înălţînd ziduri proaspete. 3. Va fi bine să le înşirăm pe toate într-o listă, spre a nu se ivi multă încurcătură în cuvintele noastre din pricina amestecului de nume.

IV,5,1. În felul acesta împăratul Iustinian a fortificat tot ţinutul dinlăuntrul Illyriei. Acum voi arăta şi cum a întărit ţărmul fluviului Istru, care se mai numeşte şi Dunăre, cu fortificaţii şi garnizoane de soldaţi. 2. Căutînd să oprească trecerea Dunării de către barbarii care locuiau de cealaltă parte, împăraţii romani de odinioară au acoperit tot ţărmul acestui fluviu cu fortificaţii, nu numai în dreapta fluviului, ci au zidit pe alocuri şi în partea opusă orăşele întărite şi cetăţi. 3. Dar aceste întărituri nu fuseseră făcute în aşa fel încît să poată rezista vreunui atac, ci numai ca să nu rămînă ţărmul fluviului fără apărători; pentru că barbarii de prin acele părţi nu ştiau să ia cu asalt ziduri. 4. E adevărat că cele mai multe întărituri constau dintr-un singur turn şi de aceea se şi numeau monopyrgia. În ele se afla un număr de oameni cu totul redus. 5. Şi atît era de ajuns pe atunci pentru a speria triburile barbare, care se fereau să atace pe romani. 6. Mai tîrziu însă, cînd Attila năvăli cu oaste multă, el dărîmă aceste întărituri pînă la pămînt, fără nici o greutate, şi pustii cea mai mare parte a teritoriului roman fără să întîmpine vreo împotrivire. 7. Însă împăratul Iustinian a zidit din nou întăriturile dărîmate, nu cum fuseseră mai înainte, ci cu mult mai puternice; şi pe foarte multe le-a dres şi le-a înnoit tot el. 8. În felul acesta a redat complet imperiului roman siguranţa pe care o pierduse. Toate acestea le voi arăta aşa cum s-au întîmplat.

IV,5,9. Fluviul Istru coboară din munţii celţilor, care acum se numesc galii, ocoleşte un teritoriu întins, în cea mai mare parte cu desăvîrşire pustiu, locuit numai pe ici-colo de barbari, ducînd o viaţă ca animalele şi lipsiţi de legături cu ceilalţi oameni. 10. Cînd ajunge foarte aproape de Dacia, el apare pentru prima oară ca hotar între barbarii care ocupă partea stîngă a fluviului şi teritoriul roman din dreapta sa. 11. De aceea romanii numesc Dacia din această parte Ripensis, căci „ţărm” se cheamă în latineşte ripa. 12. În vremurile de demult romanii zidiseră pe ţărmul de acolo primul oraş cu numele Singidunum. 13. Cu trecerea timpului l-au cucerit barbarii, l-au distrus pînă în temelii şi l-au făcut cu desăvîrşire nelocuit. 14. La fel au fost şi cu cele mai multe dintre celelalte locuri întărite. 15. Împăratul Iustinian l-a zidit în întregime din nou, l-a înconjurat cu ziduri foarte puternice şi a făcut din el iarăşi un oraş vestit şi de mare însemnătate. 16. A mai înălţat o cetate nouă, deosebit de puternică, la o depărtare de cel mult opt mile de oraşul Singidunum, de aceea se şi numeşte, după cum se şi cuvine, Octava. 17. În faţa ei se află un oraş vechi, Viminacium, pe care împăratul l-a rezidit, făcîndu-l în întregime nou (căci fusese distrus pînă în temelii cu mult timp înainte).

IV,6,1. De la Viminacium, mergînd înainte, întîlnim trei fortificaţii pe ţărmul Istrului: Pinci, Cupi şi Novae. 2. Construcţia şi numele lor se întemeia mai înainte pe un singur turn. Acum însă împăratul Iustinian a sporit mult numărul şi mărimea clădirilor şi întăriturilor din aceste locuri şi le-a dat însemnătatea unui oraş. 3. În faţa oraşului Novae, pe celălalt ţărm, stătea din vechime un turn lăsat în părăsire, cu numele Literata, pe care oamenii de demult îl numeau Lederata, 4. Pe acesta împăratul nostru l-a transformat într-o fortăreaţă mare şi deosebit de întărită. 5. După Novae urmează fortăreţele Cantabaza, Smornes, Campses, Tanata, Zernes şi Ducepratu. Pe celălalt ţărm au fost construite din temelii multe alte fortăreţe. 6. După aceea urmează aşa-numitul Caputbovis, o lucrare a împăratului roman Traian şi un orăşel foarte vechi cu numele Zanes. 7. Pe toate acestea le-a înconjurat cu întărituri foarte puternice şi a făcut din ele cetăţi de necucerit ale imperiului, 8. Nu departe de această Zanes se află un post întărit cu numele Pontes. Acolo fluviul întinde un braţ şi, după ce ocoleşte o mică parte a ţărmului, se întoarce din nou în albia sa obişnuită şi se amestecă cu sine însuşi. 9. Nu face acest lucru de la sine, ci constrîns de născocirea omenească. 10. Voi arăta din ce pricină locul acesta a fost numit Pontes şi de ce silesc oamenii Istrul să facă acolo un înconjur.
11. Împăratul roman Traian, om inimos şi energic, nu putea suferi ca împărăţia lui să aibă margini şi să se termine la fluviul Istru. 12. De aceea se grăbi să construiască peste el un pod, spre a putea trece şi spre a nu fi împiedicat de a porni împotriva barbarilor de dincolo. 13. Nu mă grăbesc să arăt cum a construit podul; lucrul acesta să-l facă Apolodor din Damasc, care a fost arhitectul întregii lucrări. 14. Totuşi după aceea n-a rezultat vreun folos din el petru romani, deoarece scurgerea timpului şi revărsările Istrului au distrus podul. 15. Tot atunci Traian a pus să se construiască şi două fortăreţe de ambele părţi ale fluviului; cea de pe malul opus a fost numită Theodora, iar cea de pe ţărmul Daciei Pontes, după numele lucrării; 16. căci podul romanii îl numesc în limba latină pontem. Deoarece fluviul nu mai era navigabil pentru corăbii în acea parte, din cauza ruinelor şi a temeliilor podului risipite acolo, locuitorii au silit fluviul să-şi schimbe cursul şi să facă un ocol, ca să-l aibă navigabil şi de acolo înainte. 17. Cele două fortăreţe, ruinate din cauza timpului îndelungat şi mai ales din pricina năvălirilor barbare de prin acele părţi, erau complet distruse. 18. Împăratul Iustinian a refăcut Pontes, care se află pe partea dreaptă a fluviului, printr-o construcţie nouă şi de necucerit şi a pus astfel în siguranţă pe illyri. Dar n-a socotit nicidecum că e nimerit să se îngrijească şi de fortăreaţa Theodora, de pe celălalt mal, fiindcă era expusă barbarilor de acolo. Fortăreţele care urmează după Pontes şi care stau întregi le-a construit pentru întîia oară Iustinian. Ele se numesc Mareburgu, Susiana, Armata, Timena, Theodoropolis, Stiliburgu şi Halicaniburgu.
19. În apropiere era un orăşel cu numele Aquae, care avea unele părţi ruinate pe care le-a restaurat împăratul. 20. După el a refăcut Burgonovore, Laccoburgu şi cetăţuia poreclită Dorticum. Aceasta se ruinase cu timpul şi a fost transformată acum într-o cetate din cele mai puternice. 21. De asemenea a refăcut în aşa fel un turn numit Iudaeus, încît e socotit ca o fortăreaţă din cele mai impunătoare, după cum şi este de fapt. 22. La fel a făcut şi cu Burgualtu, părăsit şi cu desăvîrşire nelocuit mai înainte; ci a mai înconjurat cu ziduri noi şi alt loc, numit Gombes. 23. Apoi a zidit din nou cetatea Crispa, ruinată complet din cauza vechimii, precum şi Longiniana şi Ponteserium, o lucrare deosebit de valoroasă. 24. În Bononia şi Novum a refăcut meterezele prăbuşite şi a înălţat din nou tot ce căzuse la pămînt din oraşul Ratiaria. 25. Şi pe multe altele le-a redus după nevoie sau le-a făcut mai mari, deoarece erau prea mici, sau a înlăturat ce era de prisos, spre a nu fi uşor atacate de duşmani, fie din cauza micimii lor, fie din cauza mărimii exagerate. Aşa, din Mocatiana, care mai înainte era un turn izolat, a făcut acum o adevărată fortăreaţă; 26. Iar Almus, care era foarte întins, l-a redus la un spaţiu restrîns, făcîndu-l inaccesibil duşmanilor prin siguranţa pe care o prezintă. 27. În multe locuri, unde a găsit cîte un turn izolat, care din pricina aceasta era uşor dispreţuit de atacatori, a construit cîte o fortăreaţă din cele mai puternice. 28. Cum a făcut lîngă Tricesa şi la Putedis. A înălţat din nou, în mod minunat, întăriturile din Cebrus, care căzuseră în ruină. A construit o fortăreaţă nouă la Bigranae, şi foarte aproape de ea alta, într-un loc unde se afla mai înainte numai un turn, numit Onos. 29. Nu departe de acolo nu mai rămăseseră decît temeliile dintr-un oraş, care în vremurile de demult se numea Augustes. 30. În prezent, păstrîndu-şi vechiul nume, el a devenit cu totul nou şi întreg, datorită împăratului Iustinian, şi are o mulţime de locuitori. 31. Tot el a refăcut părţile ruinate ale cetăţii din Aidava şi a reconstruit oraşul Variana, care de mult era în ruine. A mai înconjurat cu ziduri şi Valeriana, care mai înainte nu avea întăritură.
32. Afară de aceasta a avut grijă şi de cetăţile care nu se aflau de-a lungul malului fluviului, ci foarte departe de el şi care de cele mai adeseori ameninţau să se ruineze. Pe acestea le-a înconjurat cu ziduri foate puternice.
33. Aceste cetăţi se numesc: Castra Martis, Zetnucortu şi Iscus. Lîngă malul fluviului se află o fortăreaţă veche, numită a hunilor, de care împăratul avu grijă deosebită, mai ales în privinţa zidului înconjurător.
34. Este un loc, nu prea departe de această fortăreaţă a hunilor, unde erau două întărituri de ambele părţi ale fluviului Istrus, şi anume Palatiolum în Illyria şi Sucidava de cealaltă parte. 35. Împăratul Iustinian a restaurat aceste posturi, care se ruinaseră cu timpul, şi în felul acesta a oprit năvălicile barbarilor de acolo. Mai departe a transformat într-o fortăreaţă o veche întăritură numită Utos. 36. La extremitatea hotarelor Illyriei a zidit din nou o fortăreaţă cu numele Lapidaria şi a transformat un turn izolat, numit Lucernariaburgu, într-o fortăreaţă demnă de văzut. 37. Acestea le-a înfăptuit împăratul Iustinian în Illyria, Dar el nu s-a mărginit numai să fortifice acest teritoriu cu construcţii, ci a aşezat în toate cetăţile garnizoane de soldaţi foarte însemnate, prin care a respins încercările de atac ale barbarilor.

IV,7,1. Acestea sînt cetăţile din Illyria, de-a lungul fluviului Istru. Să ne îndreptăm acum spre cele din Tracia, pe care împăratul Iustinian le-a construit de-a lungul ţărmului de acolo. 2. Căci mi s-a părut că e natural ca mai întîi să parcurg întregul ţărm de acolo şi pe urmă să mă îndrept spre cele înfăptuite de el în interiorul ţării.

IV,7,3. Deci, să pornim mai întîi de aici spre locuitorii din Moesia, pe care poeţii îi numesc „luptători de aproape”; pentru că ţara lor se mărgineşte cu Ilyria. 4. După localitatea numită Lucernariaburgu, împăratul Iustinian a zidit o fortăreaţă nouă, Securisca. 5. Dincolo de acesta a renovat ruinele din Quintodemu, iar mai departe a construit un oraş nou, pe care I-a numit Theodoropolis, după numele împărătesei. 6. A mai refăcut şi părţile ruinate ale fortăreţelor numite Iatron şi Tigas, printr-o construcţie nouă, şi a adăugat un turn fortăreţei lui Maxentius; căci socotea că e necesar. A zidit fortăreaţa Quinton, care nu exista mai înainte. 7. După ea e cetatea Trasmarisca. În faţa ei, pe celălalt ţărm, împăratul roman Constantin construise odinioară, cu multă grijă, fortăreaţa numită Daphne, socotind că nu va fi inutil să fie străjuit acolo fluviul de ambele părţi. 8. Cu trecerea timpului barbarii au distrus totul, iar împăratul Iustinian a zidit la loc începînd din temelii. 9. După Trasmarisca s-a îngrijit, după cum era nevoie, de cetăţile Altina şi Candidiana, distruse cu mult înainte de duşmani. 10. După aceea sînt de-a lungul malului Istrului trei cetăţi: Saltupyrgos, Dorostolos şi Sucidava. 11. La fiecare din ele împăratul a reparat cu îngrijire părţile căzute în ruină. 12. Aceeaşi grijă a avut şi de Questris, care e mai departe de ţărm. De asemenea a făcut mai mare şi mai întins fortul Palamatis, situat într-un loc strîmt, deşi nu lîngă malul fluviului. 13. În imediata apropiere de el a zidit o fortăreaţă nouă, Adina, pentru că barbarii sclavini stăteau mereu ascunşi acolo şi pîndeau pe călători, făcînd cu neputinţă trecerea prin acele locuri. 14. A mai construit şi fortul Tilicion, iar la stînga lui o întăritură.

IV,7,15. Acestea sînt fortificaţiile din Moesia, atît cele de pe malul Istrului, cît şi cele din apropierea lui. 16. Acum mă voi ocupa de cele din Sciţia. Aici este mai întîi fortăreaţa cu numele sfîntului Ciril, căreia împăratul Iustinian i-a refăcut cu grijă părţile ruinate din cauza timpului. 17. Dincolo de ea se află din vechime o cetate numită Ulmetum. Din cauză că barbarii sclavini îşi făcuseră acolo un loc de pîndă, unde stătuseră un timp foarte îndelungat, ea fusese lăsată cu totul în părăsire şi nu mai rămăsese nimic din ea, decît numele. 18. Pe aceasta a rezidit-o din temelie şi a scăpat astfel părţile acelea de năvălirile sclavinilor. 19. Undeva, după ea, se află oraşul Ibida, ale cărui ziduri se ruinaseră în mare parte; pe acestea le-a renovat fără întîrziere şi a făcut astfel ca oraşul să fie cît se poate de întărit. 20. Dincolo de el a pus să se construiască o fortăreaţă nouă, numită Aegissus. Se mai află, la extremitatea Sciţiei, şi altă fortăreaţă, cu numele Halmyris. Şi pe aceasta a restaurat-o, reparîndu-i o mare parte care se ruinase.

IV,11,14. În Rodope, este un oraş vechi, cu numele Toperos, înconjurat aproape peste tot de un fluviu. În faţa oraşului se ridică o colină povîrnită tare. Nu cu mult timp înainte barbarii sclavini au pornit de pe acea colină şi au cucerit oraşul.

IV,11,20. A ridicat în toată Tracia nenumărate fortăreţe, datorită cărora regiunea, care mai înainte fusese expusă năvălirilor duşmanilor, a fost acum pusă cu totul la adăpost de pustiiri. Iată numele acestor fortăreţe, după cîte ne amintim...
Celelalte fortăreţe ale Traciei, de-a lungul Pontului Euxin şi ale fluviului Istru, precum şi în interiorul ţării în Moesia, de-a lungul fluviului Istru:
Erculente
(S)Exantaprista
Scatrina
Deoniana
Appiara
Limo
Bisdina
Bidigis
Marcianopolis
Arina
Scythias
Grapso
Nono
Trosmis
Neaioduno
Residina
Constantiana
Callatis
Bassidina
Beledina
Abrittos
Rubusta
Diniscarta
Monteregine
Becis
Altina
Manroballe
Tigra
Scedeba
Novas
Castellonovo
Padisara
Bismafa
Valentiniana
Zaldapa
Axiopa
Odyssus
Bidigis
Arina
Nicopolis
Zicideva
Spibyros
Oraşul Castellon
Cistidizus
Basternas
Metallos
Veripara
Spathizos
Marcerota
Bodas
Zisnudeva
Turules
Iustinianupolis
Therma
Gemellomuntes
Asilva
Cuscauri
Cusculi
Fossatum

În interiorul ţării:
Copustoros
Virginaso
Tillito
Ancyriana
Murideva
Itzes
Carso
Gratiana
Preidis
Argamo
Paulimandra
Tzasclis
Pulchra
Theodora
Tomis
Creas
Catassu
Nisconis
Noveiustiniana
Presidio
Ergamia


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964