Pagina principală
 



ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Activități ENDA (2)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (83)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (34)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (20)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (12)
   Articole știinţifice (1)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (9)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (8)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (10)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (55)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (35)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (36)
   Podcast (1)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (430)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookCanal Youtube ENDAENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

PROCOPIUS DIN CESAREEA - DESPRE RĂZBOAIE (8)

VIII,5,29. De la cetatea Cherson pînă la gurile fluviului Istru, care se mai numeşte şi Dunăre, este cale de zece zile. Locurile acelea sînt toate ocupate de barbari. 30. Fluviul Istru porneşte din munţii Celtici, ocoleşte extremităţile Italiei, se îndreaptă spre teritoriul Daciei, Illyriei şi Traciei şi se varsă în Pontul Euxin. De aici încolo toată regiunea pînă la Bizanţ aparţine împăratului romanilor. 31. Deci drumul în jurul Pontului Euxin, de la Chalcedon pînă la Bizanţ, se înfăţişează cam în felul acesta. 32. Cît de lung e acest înconjur n-aş putea să spun exact, avînd în vedere, cum am spus, marea mulţime de barbari care locuiesc acolo şi faptul că ei nu vin în contact cu romanii decît doar atunci cînd trimit solii; de altfel şi cei care s-au apucat în trecut să facă astfel de măsurători n-au spus lucruri precise. 33. Atît e lămurit, că partea dreaptă a Pontului Euxin, cam de la Chalcedon pînă la fluviul Phasis, este de cincizeci şi două de zile de drum de om vrednic. De aici putem deduce în mod firesc că şi cealaltă parte a Pontului Euxin are o lungime nu cu mult deosebită de aceasta.

VIII,18,12. În timpul acestui armistiţiu nu fură în stare să ajungă la o înţelegere între ei pentru aplanarea certurilor şi erau gata să pornească iarăşi la război. 13. Gepizii se temeau de romani (căci erau încredinţaţi că aceştia se vor înţelege cu longobarzii) şi se gîndiră să determine o parte din huni să se alieze cu ei. 14. Deci trimiseră o solie la căpeteniile cutrigurilor, care locuiesc dincoace de lacul Meotic, şi le cerură să-i ajute ca să continuie războiul pînă la capăt cu longobarzii. 15. Aceia le trimiseră îndată douăsprezece mii de oameni, în fruntea cărora se afla, printre alţii, şi Chinialon, un om deosebit de vrednic în treburile războiului. 16. Gepizii însă, indispuşi de prezenţa acelor barbari în momentul acela, căci încă nu sosise timpul hotărît pentru luptă, ci mai trebuia încă un an potrivit învoielii, îi convinseră să năvălească între timp pe teritoriul împăratului şi să-l atace deocamdată pe acesta, pentru că veniseră prea devreme. 17. Cum însă romanii păzeau cu străşnicie trecerea fluviului Istru, atît în Illyria cît şi dinspre Tracia, gepizii îi trecură pe huni peste fluviul Istru în ţara romanilor prin regiunea lor. 18. Hunii prădară aproape toate localităţile de acolo, dar împăratul Iustinian se gîndi la cele ce urmează. Trimise la căpeteniile hunilor utriguri, care locuiesc dincolo de lacul Meotic şi începu să-i dojenească; le spunea că este o nedreptate faptul că nu fac nimic împotriva cutrigurilor ... 24. După ce trecură fluviul se încăierară cu numeroşi cutriguri care veneau împotrivă. Cum aceştia se apărau cu vitejie de năvălitori, lupta se prelungi foarte mult, dar pe urmă cutrigurii, punînd pe fugă pe potrivnici, uciseră mulţi din ei. 25. Numai cîţiva fugiră şi scăpară cu viaţă. Iar duşmanii le luară ca sclavi copii şi femeile şi se întoarseră acasă.

VIII,25,1. O mulţime mare de sclavini năvăliră în Illyria şi pricinuiră acolo grozăvii de nedescris. Atunci împăratul Iustinian trimise împotriva lor o armată, în fruntea căreia se aflau, printre alţii, şi feciorii lui Germanus. 2. Fiind cu mult inferiori în număr duşmanilor, aceştia nu-i putură ataca, ci urmăreau necontenit pe barbari şi hărţuiau pe cei râmaşi în urmă. 3. Mulţi dintre aceştia fură omorâţi, iar unii fură prinşi şi trimişi împăratului. Cu toate acestea barbarii continuară să săvîrşească atrocităţi. 4. Ei cutreierară mult timp şi acoperiră toate drumurile cu cadavre, luînd o mulţime nenumărată de oameni şi prădînd totul, fără să întîlnească vreo împotrivire din partea cuiva; după aceea se întoarseră acasă cu toată prada. 5. Căci romanii nu fură în stare să-i înfrunte nici măcar în timpul cînd treceau fluviul Istru şi nici să-i constrîngă în vreun chip oarecare; pentru că gepizii îi primeau la ei şi-i treceau peste fluviu în schimbul unei plăţi mari, căci de fiecare om preţul era un stater de aur. 6. Împăratul era nemulţumit, deoarece nu putea să-i împiedice nici cînd treceau fluviul Istru pentru a prăda imperiul romar, nici cînd se retrăgeau de aici cu prada, de aceea doria să intre în tratative cu gepizii ... .

VIII,25,10. Nu cu mult mai tîrziu longobarzii cerură ajutor, potrivit înţelegerii de arme; iar împăratul Iustinian le trimise o armată pentru a lua parte la luptă împotriva gepizilor, învinovăţind pe gepizi că, după încheierea tratatului, trecuseră nişte cete de sclavini, peste fluviul Istru, în dauna romanilor.


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964