III. Prietenului său, Leo (478 d.Chr.)
Îţi trimit, la cererea ta, Viaţa lui Apollonius Pitagoreanul, nu în transcrierea lui Nicomachus cel Bătrân, a lui Filostratus, ci în cea a lui Nicomachus însuşi, de Tascius Victorianus. Atât de mult am dorit să-ţi îndeplinesc dorinţa, încât, ca urmare, am schimbat-o cu o copie, obscură, neatentă şi grosolană, aşa cum ar fi orice copie. Cu toate acestea, lucrarea mi-a luat mai mult decât am crezut şi pentru acest lucru te rog să nu mă învinovăţeşti, deoarece, în tot acest timp am fost captiv între zidurile Liviei, eliberare pe care o datorez, pe lângă Hristos, ţie. Mintea mea a fost bolnavă de grijă şi chiar incapabilă să-şi îndeplinească sarcinile, nici măcar în cel mai dezamăgitor mod; tot felul de lucruri m-au împiedicat, diverse obligaţii zilnice, şi cumplita mea suferinţă din timpul nopţii. Când orele serii mă aduceau în sfârşit acasă, gata să cad de oboseală, pleoapele mele grele nu cunoşteau odihna; erau două femei gete, stabilite destul de aproape de geamul camerei mele, care odată ce-şi începeau sporovăiala, creaturi certăreţe, beţive şi dezgustătoare, pe care nu îmi doresc să le mai revăd. Odată ce întoarcerea mea acasă, mi-a oferit puţină linişte, am trimis cartea cu toate greşelile ei, necorectată, nestudiată şi ai putea spune, un vin nematurat; astfel, m-am gândit mai mult la nerăbdarea ta de a o avea, decât la propriile mele responsabilităţi. Acum că dorinţa ta este satisfăcută, părăseşte pentru o vreme golfurile lui Apollo şi izvoarele lui Hippocrene; uită măsurile prin care doar tu eşti stăpân şi de cei care, au parte doar de învăţătura ta, nu şi de elocvenţa pe care o posezi, nu fi nerăbdător să te ridici dintr-un izvor plăcut care picură dureros de pe sprâncenele tale febrile. Rămâi la şuvoiul tău renumit de elocvenţă, specific pentru naţia şi descendenţa ta, care izvorăşte de la strămoşul tău Fronto de-a lungul mai multor generaţii, iar acum a fost transmisă natural în pieptul tău. Lasă la o parte, o vreme, discursurile aplaudate de toată lumea, compuse pentru buzele regale, acele faimoase declaraţii cu care, monarhi glorioşi, din locurile lor înalte, lovesc cu teroare în inimile triburilor de peste mări, sau care leagă tratate de gâtul barbarilor care tremură cu gândul la Waal, sau printre noile sale tărâmuri strunite prin legi, odată ce inamicul a fost strunit prin forţă. Scapă de apăsarea veşnicelor tale griji şi fură puţin răgaz de la afacerile şi agitaţiile curţii. Nu înainte de a te lăsa pradă pe de-a întregul, acestei cărţi şi călătoriei imaginare cu al nostru Tyaneus în Caucaz şi Ind, printre gymnosophiştii Etiopiei şi brahmanii Hindustanului, nu înainte să cunoşti povestea pe care ţi-ai dorit-o la ora potrivită şi aşa cum ar trebui cunoscută. Citeşte, apoi, viaţa omului care, cu excepţia păgânismului, ţi se aseamănă, ca unul care nu a urmat calea bogăţiei, dar i-a urmat pe cei bogaţi; care a iubit cunoaşterea şi nu a râvnit banul; care s-a abţinut printre petrecăreţi şi a purtat haine aspre printre prinţi îmbrăcaţi în haine purpurii; care a fost serios în mijlocul şmecherilor luxoşi; a cărui păr a fost încâlcit, a cărui faţă a fost aspră şi păroasă printre oamenii fini şi unşi; cine a fost remarcabil în demnitatea mizeriei sale printre satrapii monarhilor încoronaţi, rafinat ca persoană şi înmuiat în nard şi smirnă; cine s-a abţinut de la carne animală şi nu se îmbrăca în lână; pentru asemenea abstinenţă, într-adevăr, meriţi mai multă onoare decât dispreţ în regatele estice pe care le-ai traversat. Când comorile regale au fost puse la dispoziţia ta, ai cerut doar darurile care le-ar fi plăcut altora şi nu ai păstrat nimic pentru tine. De ce să mai continuăm cu subiectul? Doar dacă greşesc mult, se poate bănui, dacă pe vremea strămoşilor noştri a existat un biograf potrivit să povestească o aşa măreaţa viaţă; dar nu există nici o îndoială că prin persoana ta, timpurile noastre au dat un student pe care merită să-l studiezi cu atenţie. Rămas bun.
BIBLIOGRAFIE:
Bibliografie: Sidonius Apollinaris, Letters. Tr. O.M. Dalton (1915) vol. 2. pp. 138-175 ; Book VIII
Sursa: http://www.tertullian.org , 2013
Traducere: Marius Marcu |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
