I,[750]. Demult se zvoneşte prin camera secretă unde fecioarele îşi au domiciliul lor sigur, că au venit căpeteniile pelasge iar corăbiile greceşti, cu tot cu marinarii lor, au fost bineveniţi. Restul sunt înspăimântate din motive bine întemeiate; dar Pelides abia îşi poate ascunde bucuria şi abia aşteaptă să vadă abia sosiţii eroi şi armele lor. Zgomotul alaielor princiare deja au ajuns să umple palatul, iar oaspeţii, sprijiniţi pe divanele lor cu ţesătură aurită, au auzit comanda stăpânului lor, ca fetele sale şi însoţitoarele lor caste să se alăture banchetului; ele se apropiară ca amazoanele de pe malul meotic, când au răvăşit casele sciţilor şi au capturat întăriturile geţilor, îşi lasă deoparte armele şi se alătură petrecerii. Şi apoi, într-adevăr, Ulise, cu o privire atentă, cumpăneşte cu grijă atât formele cât şi însuşirile dar noaptea şi lămpile, care sunt aduse, îl înşală şi statura lor este ascunsă imediat ce se întind. Cu toate acestea, el observă una dintre ele, cu capul drept şi privire visătoare, una care nu arată nici un semn al modestiei unei virgine şi cu coada ochiului îi arătă însoţitoarea sa. Dar dacă Deidamia, pentru a avertiza tânărul pripit, nu l-a strâns la sânul ei moale şi întotdeauna îşi acoperă cu roba pieptul dezgolit precum şi braţele şi umerii goi şi de multe ori îl opreşte să plece de pe canapea ca să ceară vin şi îi înlocuieşte bentiţa aurită sprijinită pe sprâncene, Ahile a fost revelat conducătorilor din Argos.
II,[129] Şi deja eram pregătit pentru tumultul armat al populaţiei din apropiere şi nici un fel de război sălbatic nu a trecut pe lângă mine. Am învăţat cum peonii rotesc şi aruncă săgeţile lor şi macedonii suliţele lor, cu câtă grabă sălbatică îşi înclină sarmatul lancea şi getul falxul, cum gelonul îşi întinde arcul şi cum balearul, cu ajutorul curelei moi, ţine proiectilul într-o mişcare echilibrată şi în mişcare, descrie un cerc în aer. Abia puteam să-mi amintesc faptele mele, toate reuşite; acum mă învaţă, când să cuprind scuturi mari din săritură, când să urc şi să apuc vârful eteric al muntelui, cu ce fel de pas să urc, cum să arunc pietre cu braţul apărat de scut într-o simulare de bătălie, să trec prin case în flăcări şi să scap în picioare de formaţii cu patru cai.
BIBLIOGRAFIE:
Bibliografie: Statius, Thebaid, Achilleid. Translated by Mozley, London, 1928.
Sursa: http://www.theoi.com , 2013
Traducere: Marius Marcu |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
