VI,1. A întreprins expediţii, fie de voie, fie de nevoie; de voie, împotriva chatilor; de nevoie, una împotriva sarmaţilor, deoarece au măcelarit o legiune împreună cu comandantul ei şi două împotriva dacilor: prima, după ce a fost înfrânt consularul Oppius Sabinus, iar a doua după înfrângerea lui Cornelius Fuscus, comandantul cohortelor pretoriene, căruia îi încredinţase comanda supremă a războiului. Asupra chatilor şi dacilor a obţinut un triumf, după un şir de lupte cu rezultat schimbător, iar împotriva sarmaţilor n-a adus decât o cunună de lauri lui Iupiter de pe Capitoliu.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
