Apărută în anul 1978, sub denumirea de „Hierasus”, publicaţia anuală a Muzeului Judeţean Botoşani şi-a schimbat din anul 1999 titlul în "Acta Moldaviae Septentrionalis", vechiul anuar dorindu-se a fi rezervat exclusiv arheologiei.
Nr.I, 1978 [descarcă numărul integral (44MB)]
• Cuvînt de deschidere, (pag.3)
• 2050 DE ANI DE LA CREAREA PRIMULUI STAT DAC CENTRALIZAT ŞI INDEPENDENT, (pag.3)
• GOSTAR Nicolae, Grecii şi romanii despre "STATUL DACIC" sub regii Burebista şi Decebal, (pag.7)
• ARIMIA Maria, Marea Unire din 1918 şi rolul activ al botoşănenilor, (pag.21)
ARHEOLOGIE
• BITIRI Maria, CÎRCIUMARU Marin, VASILESCU Pompiliu, Paleoliticul de la Mitoc-Valea Izvorului, specificul culturii şi mediul natural, (pag.33)
• CHIRICA Vasile, Tehnica şi tipologia uneltelor din Paleoliticul superior în regiunea Prutului mijlociu, (pag.43)
• CHIRICA Vasile, ŞADURSCHI Pavel, Descoperiri paleolitice şi postpaleolitice la Mitoc-Pîrîul lui Istrate (jud.Botoşani), (pag.63)
• BRUDIU M., Date noi privind cultura Gravetianului oriental din Moldova, rezultate din cercetările de la Crasnaleuca, jud.Botoşani, (pag.75)
• ISTRATE Cornelia-Magda, Locuirile paleolitice şi epipaleolitice de la Mitoc-Valea lui Stan, (pag.83)
• NECRASOV Olga, CRISTESCU Maria (Iaşi), Cercetările antropologice şi unele probleme ale arheologiei, (pag.97)
• HAIMOVICI S., POPESCU C., Studiul resturilor faunistice descoperite în aşezarea de la Horodiştea, aparţinînd perioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului, (pag.113)
• TEODOR Silvia, ŞADURSCHI Pavel, Descoperirile arheologice de la Lozna, com.Dersca, jud.Botoşani, (pag.121)
• IONIŢĂ Ion, Civilizaţia dacică în sec. II-III e.n., (pag.141)
• URSACHI V., Elemente şi influenţe romane la est de Carpaţi, sec. II-III e.n., (pag.147)
• SANIE Şeiva, ŞADURSCHI Pavel, Circulaţia monetară în sec. II î.e.n. - IV e.n., în judeţul Botoşani, (pag.187)
• TEODOR Dan Gh., Aşezări întărite din regiunile est-carpatice ale României în sec. VIII-XI, (pag.197)
• SPINEI Victor, Aspecte economice şi sociale ale evoluţiei comunităţilor locale din spaţiul est-carpatic în sec.X-XIII, (pag.217)
• URSULESCU Nicolae, Materiale arheologice din jud.Botoşani în colecţia cabinetului de istorie veche al Institutului de învăţămînt superior din Suceava, (pag.243)
• ANDRONIC Al., ANTONESCU Silvia, În legătură cu unele descoperiri de obiecte medievale din judeţul Botoşani, (pag.237)
• EMANDI Emil Ioan, Consideraţii geografice privind dinamica aşezărilor dispărute din nordul Moldovei în evul mediu (sec.XIV-XVIII), (pag.265)
ISTORIE
• DORCU Aurel, Problema originii poporului român, a unităţii şi a continuităţii sale în spaţiul carpato-danubiano-pontic, în opera lui Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino şi Dimitrie Cantemir, (pag.293)
• TUDOSE D., Asupra urbanismului Botoşani, (pag.311)
• PRĂJINARU Ioan, Rolul factorului geografic în apariţia şi dezvoltarea oraşului Botoşani, (pag.317)
• FASSEL Horst, CHIŢANU Sorin, Botoşanii în jurnalele de călătorie germane, (pag.335)
• CRÎŞMARU Valerian, Reşedinţe şi curţi domneşti pînă la jumătatea sec. al XVII-lea. Curtea domnească de la Botoşani, (pag.347)
• COROLIUC Gabriela, Tezaurul feudal descoperit la Zlătunoaia-Lunca, judeţul Botoşani (sec.XV-XVI), (pag.353)
• LAZĂR Mihai, Călători străini despre creşterea animalelor în Moldova în sec.XVI-XVIII, (pag.361)
• JIANU Magda, Un valoros document de istoriografie românească veche, (pag.373)
• ENGEL Angela, Mărturii ale vieţii economice din perioada feudală în Muzeul de istorie a Moldovei, (pag.381)
• VOICU Maria, Înnoiri culturale în epoca Unirii Principatelor 1839-1866, (pag.391)
• ŞOVAN Octavian Liviu, Eroi botoşăneni ai Războiului pentru independenţă, (pag.397)
• DOBRINESCU Valeriu Florin, Poziţia studenţimii din Iaşi faţă de unele probleme fundamentale ale României moderne, (pag.403)
• AMARANDEI Gh., Vechi instituţii culturale dorohoiene, (pag.413)
• CROITORU Mihai, „1907” reflectat în documente ale Muzeului de istorie al Moldovei, (pag.423)
• BEJENARU Ionel, Începuturi ale mişcării socialiste şi muncitoreşti botoşănene, (pag.433)
• PRICOP Adrian, Lupta pentru unitate reflectată în documentele existente în patrimoniul Arhivelor statului din Iaşi, (pag.441)
• GIOSAN Stela, Contribuţia judeţului Botoşani la primul război mondial, (pag.443)
• FLORESCU Gh.I., Aspecte ale vieţii politice româneşti. Declinul partidului poporului (iunie 1927 - martie 1932), (pag.451)
• MEDIAN Gheorghe, Aspecte ale luptei antifasciste oglindite în presa botoşăneană (1933-1937), (pag.463)
• CERVATIUC Ştefan, Aspecte ale rezistenţei maselor populare din judeţul Botoşani, sub conducerea P.C.R. împotriva dictaturii militaro-fasciste, oglindite în documentele aflate în filiala Arhivelor statului Botoşani, (pag.473)
MEMORIALISTICĂ
• FASSEL Horst, Mihai Eminescu şi profesorul de istorie Ernst Rudolf Neubauer, (pag.487)
• COROLIUC Gabriela, Două documente semnate de Ion Creangă, în colecţia Muzeului de istorie Botoşani, (pag.497)
• CERVATlUC Ştefan, Nicolae Iorga şi începuturile Universităţii populare Botoşani, (pag.503)
• NAGHIU Iosif E., George Enescu, profesor onorar şi rector onorar la Iaşi, (pag.513)
MUZEOGRAFIE - ETNOGRAFIE
• PAVEL Emilia, Educaţia patriotică a maselor prin expoziţiile de artă populară şi filmele etnografice, (pag.521)
• NAGHIU Iosif E., Contribuţii la biografia lui Ludovic Dauş (1873-1954), (pag.527)
• PAVEL Anghel, DUMITRESCU Emil, Textul şi utilizarea lui în muzeele de istorie, (pag.531)
• ALDEA I., Costache Negri şi Minjina, (pag.539)
• OLARIU Angela, Arhitectura laică din zona Botoşanilor, (pag.547)
• GOSTAR Nicolae, (pag.573)
• DIACONESCU Emil, (pag.581)
• PROGRAMUL SESIUNII DE COMUNICĂRI, (pag.587)
• SUMAR, (pag.599)
Nr.II, 1979 [descarcă numărul integral (26MB)]
• GRAUR Elena, Secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R. - Cuvînt de salut, (pag.11)
• DOBRINESCU Valeriu Florin, Consideraţii privind politica externă a României (1918-1940), (pag.13)
• POPUŞOI Eugenia, O unealtă pentru cultivarea plantelor în aşezarea neolitică de tip Starcevo-Criş, de la Trestiana, jud.Vaslui, (pag.27)
• BAZARCIUC Violeta Veturia, Date noi privind cultura Geto-Dacică în lumina recentelor cercetări arheologice în zona Huşilor, (pag.33)
• PALADE Vasile, Problema originii şi formării culturii Sîntana de Mureş în lumina cercetărilor de la Bîrlad-Valea Seacă, (pag.37)
• EMANDI Emil Ioan, Cultura plantelor în nordul Moldovei, secolele IX-XV, în lumina cercetărilor paleo-botanice, (pag.51)
• BRUDIU M., Cercetări arheologice de teren la Crasnaleuca şi Cotu Miculinţi, (pag.85)
• CRÎŞMARU Aristotel, Noi descoperiri arheologice pe valea Podrigei (jud.Botoşani), (pag.97)
• APROTOSOAIE Filaret, Cîteva noi puncte arheologice descoperite în zona Săvenilor şi în împrejurimi, (pag.121)
• LAZĂR Mihai, Date şi sublinieri noi cu privire la sulgiu şi ialoviţă în Moldova în secolele XVI-XVIII, (pag.131)
• CERVATIUC Ştefan, Începuturile organizării pazei împotriva incendiilor în oraşul Botoşani, (pag.141)
• MURARIU Ion, Rezerva feudală şi mărimea reală a clăcii pe moşia Cristineşti (ţinutul Dorohoi) în anul 1833, (pag.147)
• URSU Fanică, Aspecte privind rolul maselor populare botoşănene în timpul pregătirii şi alegerilor de deputaţi pentru Adunările Ad-hoc, (pag.159)
• ABRUDAN Petru, Alexandru Ioan Cuza, făuritorul armatei române moderne, (pag.167)
• CRÎŞMARU Valerian, Unele date privitoare la evoluţia tîrgului Mihăileni la începutul secolului al XIX-lea, (pag.145)
• BEJENARU Ionel, Problema agrară în viziunea socialistului dorohoian Elefterescu Spiridon-Urzică, (pag.179)
• ŞOVAN Octavian-Liviu, Aspecte privind solidarizarea muncitorimii botoşănene cu răscoala din 1907, (pag.185)
• MEDIAN Gheorghe, Aspecte ale mişcării muncitoreşti din judeţul Botoşani în perioada avîntului revoluţionar din anii 1918-1921, (pag.191)
• GIOSAN Stela, Aspecte privind lupta maselor populare pentru instaurarea organelor democratice ale administraţiei de stat în fostul judeţ Dorohoi 23 August 1944 - martie 1945, (pag.199)
• ARNAUTU Nicoleta, Aspecte legate de viaţa spirituală la Bîrlad în primele decenii ale secolului 20, (pag.209)
• NAGHIU Iosif E., Muzeul de arheologie din Săveni (jud.Botoşani) (1965-1974), (pag.215)
• NAGHIU Iosif E., Documente şcolare din Săveni, (pag.225)
• CRÎŞMARU Aristotel, Drăguşenii în documente istorice. Fragmente de monografie, (pag.235)
• CRÎŞMARU Ortansa, Locul folclorului în monografii, (pag.247)
• CLAPA Gh., Interferenţe culturale botoşănene-bîrlădene, (pag.257)
• COROLIUC Gabriela, Tezaurul feudal de la Stăuceni-Botoşani (secolele XV-XVI), (pag.267)
• VALEA Lucian, De la Getica lui Vasile Pârvan la „Getica” lui Lucian Blaga, (pag.272)
• VOICU Maria, Aspecte ale activităţii de consemnare şi valorificare a documentelor desfăşurată de Muzeul municipal din Iaşi în perioada 1920-1935, (pag.292)
• MEDIAN Gheorghe, Preocupări pentru organizarea unui muzeu „Nicolae Iorga” la Botoşani în perioada interbelică, (pag.298)
• FILIP Corneliu, Centrul vechi comercial din Botoşani: istorie, valoare arhitectonică, valorificare, (pag.302)
• BUNEA Maria, Aspecte etnografice privind agricultura judeţului Botoşani prezente în lucrarea „Agricultura română din judeţul Dorohoiu” de Ion Ionescu de la Brad, (pag.308)
• OLARU Angela, Interiorul ţărănesc, (pag.314)
• LAVRIC Dumitru, Datini şi obiceiuri de iarnă din jud.Botoşani. Semnificaţii ale jocurilor dramatice cu măşti. Căiuţii, (pag.330)
• AMURĂRIŢEI Ecaterina, Circulaţia cărţii vechi româneşti din secolul al XVIII-lea pe teritoriul jud.Botoşani, (pag.336)
• HUMINIC-TECLEAN Maria, Un important izvor istoric: memoriile personale, (pag.342)
• BUCATARU Maria, Petru Remus Troteanu - pictor botoşănean, (pag.350)
• BEJENARU Ionel, Anii de tinereţe ai unor militanţi socialişti botoşăneni, (pag.356)
• GANCEVICI Maria, Contribuţii la viaţa şi opera lui Ludovic Dauş, (pag.364)
• ANDRONIC Alexandru, Nicolae Iorga - Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, (pag.370)
• NAGHIU Iosif E., Contribuţii la biografia lui George Enescu, (pag.374)
• NAGHIU Iosif E., Din scrierile lui Matei Eminescu despre Mihai Eminescu şi contemporanii săi, (pag.380)
• CATARGIU Virgil, Vasile Pârvan despre revoluţia socială, (pag.392)
• NECROLOG - ECATERINA AMURARIŢEI, (pag.398)
Nr.III, 1980 [descarcă numărul integral (12MB)]
• HARALAMBIE Alexa, Cuvînt de deschidere, (pag.5)
• GAL Ionel, Istoria şi baza documentară în opera lui Nicolae Iorga, (pag.7)
• BUZATU Gh., Nicolae Iorga şi America, (pag.13)
• ZUB Al., Nicolae Iorga în evoluţia spiritului critic, (pag.19)
• GRECEANU Eugenia, Nicolae Iorga şi patrimoniul urbanistic-arhitectural al Botoşanilor, (pag.31)
• PALEOLOG Andrei, Nicolae Iorga – în apărarea monumentelor istorice, (pag.41)
• FLORESCU Gh.I., CABALORTĂ Venera, N.Iorga – preşedinte al Adunării Deputaţilor, (pag.47)
• MATEI Mihai, Nicolae Iorga în parlamentul României din anii 1913-1914, (pag.71)
• UDREA Traian, Nicolae Iorga în conştiinţa neamului românesc (decembrie 1940 – vara anului 1944), (pag.77)
• DOBRINESCU Valeriu-Florin, Probleme ale politicii externe a României oglindite în „Memoriile” lui Nicolae Iorga, (pag.83)
• IACOBESCU Mihai, Nicolae Iorga despre caracterul primului război mondial, (pag.91)
• IONIŢĂ Gh.I., Moartea unui titan, (pag.103)
• MARIN I.D., Nicolae Iorga şi Botoşanii, (pag.111)
• ALDEA Ion, Nicolae Iorga şi Galaţii, (pag.121)
• MUNTEANU-RÎMNIC Frasin, Itinerarii istorice din Botoşani, pe întreg globul, (pag.133)
• NAGHIU Iosif E., Poeziile lui Nicolae Iorga, (pag.135)
• APOSTU Ioan D. -Feredeni-, Amintiri, amintiri…, (pag.141)
• URSULESCU Nicolae, Unele aspecte privind formarea poporului român în opera lui Nicolae Iorga, (pag.145)
• MEDIAN Gheorghe, Nicolae Iorga şi Botoşanii, (pag.151)
• BEJENARU Ionel, Nicolae Iorga: chipuri botoşănene, (pag.159)
• DIMA El., Permanenţa lui Nicolae Iorga în bibliotecile arhivelor statului, (pag.163)
• AGRIGOROAIEI Ion, N.Iorga şi elaborarea reformei agrare din 1921, (pag.171)
Nr.IV, 1981 [descarcă numărul integral (49MB)]
ARHEOLOGIE
• ŞADURSCHI Paul, Toporul cu gaură transversală descoperit la Oroftiana de Sus, pe Prut, (pag.7)
• TEODOR Silvia, ŞADUR5CHI Paul, Descoperirile din prima epocă a fierului de la Lozna-Dealul Morii, (pag.13)
• IONIŢĂ Ion, ŞOVAN Octavian Liviu, Săpăturile arheologice de la Ipoteşti (judeţul Botoşani), (pag.45)
• DRĂGUŞ Dan, Probleme privind originea aurului la geto-daci în lumina cercetărilor interdisciplinare: elaborarea metodei de cercetare, (pag.63)
• PALADE Vasile, Noi descoperiri sarmatice în zona Bîrladului, (pag.69)
• CRÎŞMARU Aristotel, Descoperiri sarmatice pe Valea Podrigei - judeţul Botoşani, (pag.83)
• HAIMOVICI S., ŞADURSCHI E., Studiul materialelor paleofaunistice de epocă dacică, descoperite în turbăria de la Lozna, (pag.91)
ISTORIE
• COROLIUC Gabriela, Podoabe medievale din secolele XVII-XVIII în colecţia Muzeului judeţean Botoşani, (pag.99)
• MARIN I.D., Botoşanii de la începuturile sale pînă la jumătatea secolului al XVIII-lea, (pag.105)
• CIUTA Ioan, Obligaţia Moldovei în produse apicole faţă de Poartă în secolele XVI-XVIII, (pag.131)
• MURARIU Ioan, Iarmaroace şi tîrguri săptămînale în Moldova (1774-1832), (pag.137)
• BEJENARU Ionel, Din istoricul presei botoşănene – „Steluţa” lui I.V.Adrian, (pag.147)
• MAXIMIUC Ioan, Din istoricul presei botoşănene - Care este totuşi cel mai vechi ziar din Botoşani?, (pag.151)
• GUZIEC M., Afirmarea principiilor de independenţă în dezvoltarea urbanistică a oraşului Galaţi în secolul al XIX-lea, (pag.153)
• MEDIAN Gh., Ateneul Român din Botoşani, (pag.157)
• IONESCU Cleopatra, Participarea judeţelor Botoşani, Dorohoi, Suceava, Neamţ şi Iaşi la Expoziţia universală de la Paris din anul 1900, (pag.167)
• AMARANDEI Gheorghe, Mărturii privind ridicarea la luptă în 1907 a ţăranilor din fostul judeţ Dorohoi, (pag.175)
• BEJENARU Ionel, Patniotism şi umanism - coordonate ale şcolii botoşănene în anii participării României la primul război mondial (1916-1918), (pag.181)
• AGRIGOROAIEI Ion, În lupta pentru realizarea marelui ideal naţional, (pag.185)
• DORCU Aurel, Contribuţia lui Nicolae Iorga la desăvîrşirea unităţii naţionale a României, (pag.197)
• AGRIGOROAIEI Ion, N.Iorga şi elaborarea reformei agrare din 1921, (pag.201)
• ALDEA Ion, Acţiuni ale forţelor democratice din sudul Moldovei – parte a procesului de democratizare după 23 August 1944, (pag.213)
• MEMORIALISTICA
• BĂLAŞA D., Cel vestit între dascăli, Theodorit de la Botoşani (1810). Un manuscris botoşănean la Craiova, (pag.219)
• FLORESCU Gh.I., Nicolae Titulescu (1882-1941), (pag.223)
• DOBRINESCU Valeriu Florin, Date noi privind începuturile activităţii diplomatice a lui N.Titulescu, (pag.235)
• STIHI-BOOS Constantin, PANCIOGLU Vasilisa-Verona Mangu, Pagini de istorie: opere cu tematică patriotică ale lui Eduard Caudella, (pag.243)
• ŢURCANU Georgeta, O pagină de istoria muzicii româneşti – Jubileul de 50 de ani al compozitorului George Enescu, (pag.247)
• NAGHIU Iosif E., George Enescu şi revista „Muzica” (1916-1925), (pag.255)
• MEDAN Virgil, Referitor la tema iniţială din Rapsodia I-a de George Enescu, (pag.259)
• STIHI-BOOS Constantin, Un moment universal şi unul naţional din viaţa şi activitatea lui George Enescu, (pag.269)
• SBÂRCEA George, Umanismul lui George Enescu, (pag.275)
• VARGA Ovidiu, Etnofonia enesciană sau de la Poema română către eternitate, (pag.281)
• RĂDULESCU Speranţa, „Caracterul popular românesc” al operei enesciene, (pag.289)
• BĂLAN I., Arta muzicianului Enescu - mijloc de educare a maselor, (pag.293)
• ROŞCA Silvia-Mihaela, Aspecte ale genului rapsodic la George Enescu, (pag.299)
• FRUCHTER Eugen, MIHĂESCU Gabriel, Eminescu, Iorga, Enescu, Onicescu şi Tîrgoviştea, (pag.303)
• MARINESCU Mihaela, Cîteva reflexii asupra părţii de cvartet de coarde în do major compusă de George Enescu în 1906, (pag.311)
• CIUBOTARU Ştefan, Cîteva aspecte inedite privind familiile lui Mihail Kogălniceanu şi Ionică Tăutul legate de comuna Suliţa, judeţul Botoşani, (pag.317)
• FASSEL Horst, Eminescu lexicograf şi istoriograf literar, (pag.321)
• CHIŢANU Sorin, N.Iorga şi literatura germană, (pag.335)
• STĂNCIULESOU-BÎRDA Alexandru, Mesajul operei istorice în contextul politico-social după concepţia lui Nicolae Iorga, (pag.345)
• IONCU Dora, RÂPĂ-BUICLIU Dan, Nicolae Iorga - restituiri epistolare, (pag.371)
• BUDAI Violeta, Nicolae Iorga şi Vasile Bogrea, (pag.375)
• VALEA Lucian, Semnificaţia apei în poezia lui Bacovia, (pag.381)
• GRECEANU Eugenia, Arhitectul George Matei Cantacuzino şi oraşul Iaşi, (pag.385)
• CIUBOTARU Ştefan, Tiberiu Crudu - O personalitate a învăţămîntului şi culturii botoşănene (1882-1952), (pag.399)
• LEHRER Andy Z., Marea întîlnire, (pag.415)
• DIMITRIU Eugen, Aurel George Stino - Un harnic cercetător al culturii universale, (pag.423)
ETNOGRAFIE, CONSERVARE, RESTAURARE
• PAVEL Emilia, Ţesături moldoveneşti - tradiţie şi inovaţie, (pag.431)
• CONSTANTINESCU Gh., Arhitectura populară tradiţională în regiunea de sud-vest a Moldovei, (pag.455)
• BUNEA Maria, Expoziţia permanentă de etnografie şi artă populară a Muzeului judeţean Botoşani - proiect tematic, (pag.475)
• PAVEL Jean, Tradiţie şi actualitate în arta populară vrînceană, (pag.479)
• ARBORE Virginia, Creatori populari contemporani vrînceni, prezenţi în Festivalul Naţional „Cîntarea României”, (pag.487)
• LĂCEANU Ion, MARINOlU Vasile, Conservarea tîmplelor din secolul XVI-XVIII de la mănăstirile Tismana, Polovraci şi Crasna - judeţul Gorj, (pag.501)
• BĂLAN Angela, Probleme de microclimat. Aspecte ale muncii de conservare - combaterea dăunătorilor biologici la bunurile patrimoniale, (pag.509)
• ALEXIU Valeriu, Prevenirea deteriorărilor microbiologice la obiectele din patrimoniul muzeal, (pag.523)
• BUINOSCHI Vasile, Restaurarea şi conservarea unui vas de cupru din secolul al XIV-lea, (pag.529)
ŞTIINŢELE NATURII
• LEHRER Andy Z., VARVARA Mircea D., Contribuţii biologice şi arheologice privind dipterele entomofoge din R.S.România, (pag.533)
• LEHRER Andy Z., KIS Bela, Cartografierea orthopterelor ENSIFERA din nordul Dobrogei, (pag.553)
• LEHRER Andy Z., FROMUNDA Vadim, Contribuţii tabanidologice din nordul Moldovei (Diptera: Tabanidae), (pag.589)
Nr.V, 1983 [descarcă numărul integral (35MB)]
• CUVÎNT DE DESCHIDERE, (pag.3)
ARHEOLOGIE
• CHIRICA Vasile, Unele probleme privind paleoliticul superior la est de Carpaţi, (pag.7)
• URSULESCU Nicolae, Unele date privind posibilitatea practicării agriculturii de tip ciclic în cadrul primelor culturi neolitice pe teritoriul Moldovei, (pag.37)
• POPUŞOI Eugenia, Unele probleme ale culturii Starcevo-Criş la est de Carpaţi, (pag.45)
• COMŞA Eugen, Creşterea animalelor domestice în cursul epocii neolitice pe teritoriul Moldovei, (pag.51)
• CHIRICA Vasile, Un vas antropomorf descoperit la Scînteia-Iaşi, (pag.71)
• ŞOVAN Octavian Liviu, CHIRICA Vasile, Noi descoperiri sarmatice în Cîmpia Moldovei, (pag.79)
• IONIŢĂ Ion, ŞOVAN Octavian Liviu, Necropola dacică de la Stînca (comuna Ştefăneşti, judeţul Botoşani), (pag.89)
• ŞOVAN Octavian Liviu, Noi descoperiri de amfore romane în nordul Moldovei, (pag.123)
• PALADE Vasile, Metalurgia bronzului şi a fierului în aşezarea Sîntana de Mureş de la Bîrlad-Valea Seacă, (pag.127)
• COMŞA Maria, Cu privire la originea tipului de bordei cu cuptor scobit din epoca feudală timpurie în zona extracarpatică a României, (pag.147)
• PANAITESCU A., Un monument de epocă prefeudală de la Adamclisi, (pag.157)
• CÎRCIUMARU Marin, Consideraţii paleobotanice asupra seminţelor carbonizate din aşezarea din secolele IX-X de la Fundu-Herţii, (pag.161)
• EMANDI Emil, ŞERBAN Constantin, Date noi şi sublinieri privind habitatul din nord-vestul Moldovei la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, (pag.163)
• HAIMOVICI S., BELENIUC G., Un exemplar de BOS TAURUS acornut, găsit în turbăria de la Lozna, în stratul de epocă dacică, (pag.205)
• HAIMOVICI S., Studiul materialului paleofaunistic din aşezarea romană de la Barboşi din secolele II-III e.n., (pag.211)
• PĂUNESCU Alexandru, ŞADURSCHI Paul, Repertoriul arheologic al României. Judeţul Botoşani. I. Comuna Albeşti, (pag.221)
ISTORIE
• ANDRONIC Alexandru, Tipologia feudalismului european şi rolul obştilor agrare în procesul de feudalizare, (pag.271)
• ŞTEFĂNESCU Liviu, Modul de producţie feudal pe pămîntul românesc. Esenţă şi aparenţe, (pag.279)
• STĂNCIULESCU-BÎRDA Alexandru, Fond şi formă în studiul istoric după concepţia lui Nicolae Bălcescu, (pag.297)
• IONIŢĂ Ion, Idei despre romanizarea lumii dace în opera lui Pârvan, (pag.329)
• CIUTĂ Jean, Concepţia istorică a lui Vasile Pârvan reflectată în monumentala sa lucrare Getica, (pag.335)
• MURARIU Ioan, Obligaţiile şi privilegiile negustorilor din Moldova între anii 1774 şi 1832, (pag.341)
• BEJENARU Ionel, Revoluţionarul şi umanistul Dimitrie Scarlat Miclescu (1820-1896) - Un document inedit, (pag.347)
• BOTEZ C., SAIZU I., Problemele agrosilvice în dezbaterea congreselor economice din România (Iaşi, 1882 şi 1884), (pag.353)
• URSU Fănică, Congresul studenţilor societăţii de la Bîrlad din anul 1886, (pag.363)
• CRÎŞMARU Aristotel, Regimul învoielilor agricole pe moşia Drăgăşani şi Săveni la începutul secolului al XX-lea, (pag.369)
• GIOSAN Stela, Mişcări ţărăneşti din judeţul Botoşani premergătoare răscoalei din 1907, (pag.379)
• CRÎŞMARU Valerian, Memoria unei străzi - Calea Naţională din Botoşani, (pag.185)
• CLAPA Gheorghe, Mişcarea socialistă din oraşul Bîrlad şi judeţul Tutova din anul 1918, (pag.393)
• IONESCU Vasile G., Contribuţii la studiul procesului de făurire a partidului revoluţionar al clasei muncitoare din România (1918-1921), (pag.403)
• MAXIMIUC Ion, Publicaţii şi publicişti din nordul Moldovei (I), (pag.409)
• BEJENARU Ionel, Din istoria presei botoşănene: „Vîltoarea” (1919), (pag.443)
• AGRIGOROAIEI Ion, România în relaţiile internaţionale din perioada 1918-1928, (pag.447)
• DOBRINESCU Valeriu Florin, PÂRVU Sorin, Neutralitatea României în 1914-1916 şi 1939-1940: Un studiu comparativ, (pag.153)
• MEDIAN Gheorghe, Aspecte ale luptei împotriva exploatării capitaliste şi a pericolului fascist duse de forţele democratice din judeţul Botoşani sub conducerea Partidului Comunist Român în perioada interbelică, (pag.461)
MEMORIALISTICA
• CIUBOTARU Ştefan, Ion Veniamin Adrian (1835-1875) - un pionier al învăţămîntului şi culturii botoşănene, (pag.473)
• POPA Gheorghe, Unul din primele monumente ridicate lui Cuza Vodă la Mărăşeşti, (pag.479)
• NAGHIU Iosif E., Nicolae Iorga - sprijinitorul revistei „Bizantion” (1924-1940), (pag.487)
• NAGHIU Iosif E., N.Iorga - profesor la Universitatea din Bucureşti, (pag.480)
• STIHI-BOOS Constantin, Unele probleme de situare în contextul istoric-artistic just ridicate de creaţia enesciană: Raporturile ei cu Impresionismul, (pag.493)
• BALAN Ion, George Enescu - muzician - pedagog, (pag.503)
• APROTOSOAIE Filaret, Academicianul Mihai Ciucă savant de renume mondial, (pag.511)
• HALLER Iacob, Folcloristul Dumitru Furtună (1890-1965), (pag.517)
• COMANICI Maria, Un devotat slujitor al medicinii româneşti - doctor Cornelia Gancevici, (pag.521)
• MAXIMIUC Ion, Personalităţi de înaltă marcă în ziarul „Clopotul”, (pag.531)
• FRUCHTER Eugen, MIHĂESCU Gabriel, Alte personalităţi ale culturii botoşănene la Tîrgovişte, (pag.537)
ETNOGRAFIE, ARTĂ, MONUMENTE, MUZEOLOGIE
• ŞTEFĂNESCU Liviu, Nicolae Iorga ca autentic precursor al muzeografiei contemporane, (pag.541)
• ALDEA Ion, Constantin Graur şi Galaţii (1904-1908), (pag.555)
• PAVEL Emilia, Ornamentica scoarţelor moldoveneşti, (pag.563)
• ARNĂUTU Nicoleta, Pictura ţărănească pe sticlă în „Colecţia de artă comparată Rita şi prof.dr.doc. Ion Chiricuţă” din Bîrlad, (pag.571)
• HARŢUCHE-VICOL A.M., Particularităţi ale valorii documentare a cărţii poştale ilustrate, (pag.581)
• PRICOP G., Cartea poştală ilustrată - element de reconstituire a atmosferei Brăilei de odinioară, (pag.585)
• FILIP Cornelia, Din arhitectura lemnului în judeţul Botoşani, (pag.601)
• APOSTU Ion D., O ctitorie lăpuşneană necunoscută: Schitul Unsa, (pag.605)
• IONESCU Cleopatra, Tipărituri moldoveneşti aflate pe teritoriul judeţului Dîmboviţa, (pag.619)
• BUCĂTARU Maria, Un reprezentant de seamă al culturii botoşănene pictorul Andronic Ţăranu, (pag.623)
• DOROFTEI Constantin, Eugen Ispir în căutarea specificului artei, (pag.627)
• GHENCIULESCU Ileana, Explozia demografică a oraşelor dîmboviţene în anii socialismului - expresie a ridicării nivelului de trai, (pag.635)
ŞTIINŢELE NATURII: ECOLOGIE
• SLAVIC Gheorghe, Contribuţii la cunoaşterea regimului vînturilor în Podişul Sucevei, (pag.639)
• HAIMOVICI S., BOIŞTEANU T., COMĂNESCU G., Cu privire la caracteristicile unor parametri biometrici, sanguini şi biochimici, evidenţiaţi în perioada de dinaintea realizării maturităţii sexuale la păstrăvul de lac, (pag.645)
• AIOANEI Varvara, Surse documentare referitoare la pădurile sucevene, (pag.653)
• LEHRER Andy, KIS Bela, LEHRER Maria M., Cartografierea arthopterelor Ensifera în zonele reţelei Universal Transverse Mercator din norcl-estul României, (pag.657)
• LEHRER Andy, LEHRER Maria, Repere pe harta biogeografică U.T.M. a României, IV. Staţiunile balneare, termale şi climaterice, (pag.665)
Nr.VI, 1986 [descarcă numărul integral (15MB)]
ARHEOLOGIE
• BRUDIU M., O străveche inovaţie tehnică - foalele - descoperită la Crasnaleuca, comuna Coţuşca, judeţul Botoşani, (pag.7)
• URSULESCU Nicolae, ŞADURSCHI Paul, Săpăturile din 1985 din necropola tumulară Prăjeni (judeţul Botoşani), (pag.15)
• ŞADURSCHI Paul, CERNELEARU Ilie, RUSU C-tin, Celturi de bronz de factură răsăriteană descoperite pe teritoriul judeţului Botoşani, (pag.25)
• ŞADURSCHI Paul, ŞOVAN Octavian-Liviu, Cetatea getică de la Cotu-Copălău, (pag.33)
• ŞADURSCHI Paul, Două noi aşezări geto-dacice de la Cotu-Miculinţi şi Strahotin, judeţul Botoşani, (pag.41)
• ŞOVAN Octavian-Liviu, Necropola din sec. IV e.n. de la Mihălăşeni - judeţul Botoşani, (pag.51)
• ŞOVAN Octavian-Liviu, IGNAT M., UNGUREANU N., Sondajul arheologic de la Cîmpeni, com.Prăjeni, jud.Botoşani, (pag.61)
• HAIMOVICI S., RUSU C., Cu privire la un nou craniu de taurin (Bos Taurus) acornut, provenind din turbăria de la Lozna (judeţul Botoşani), (pag.73)
• HAIMOVICI S., Studiul preliminar al materialului faunistic din aşezarea cucuteniană de la Mitoc-Valea lui Stan (judeţul Botoşani), (pag.77)
• HAIMOVICI Sergiu, Studiul resturilor paleofaunistice din aşezarea de la Lozna-Străteni, datînd din sec. VII-VIII e.n., (pag.83)
ISTORIE
• MARINI I.D., O ctitorie a Ţării Româneşti, în Moldova, din sec. al XIV-lea: Mănăstirea Doamnei de lîngă Botoşani, (pag.97)
• MURARIU Ioan, Ţinuturile Botoşani şi Dorohoi între anii 1774 şi 1835, (pag.119)
• ANDRONIC Alexandru, Unele probleme privind istoria comerţului românesc în concepţia lui N.Iorga, (pag.131)
• BĂLAŞA D., Asistenţa farmaceutică la Botoşani, (pag.141)
• GIOSAN Stela, Documente privind începutul sistematizării oraşului Botoşani, (pag.145)
• BEJENARU Ionel, „Ardealul ne cheamă, cu inima plină de dor ...” Botoşanii şi Marea Unire, (pag.151)
• MEDIAN Gheorghe, Manifestări expoziţionale la Botoşani în primele decenii ale sec.XX, (pag.157)
• AMARANDEI Gheorghe, Aspecte ale contribuţiei fostului judeţ Dorohoi la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, (pag.163)
• MAXIMIUC Ion, Publicaţii şi publicişti din Nordul Moldovei (II). Încercare de sinteză asupra istoriei presei din judeţul Botoşani, (pag.167)
• MAXIMIUC Ion, File din istoria presei locale - Publicişti de vază în ziarul „Clopotul” din Botoşani, (pag.185)
• MAFTEI Victor, „Clopotul” 1933-1934. Articolul de fond - semnal de alarmă împotriva fascizării ţării, puternică chemare la lupta împotriva nedreptăţilor politice şi sociale ale orînduirii burghezo-moşiereşti, (pag.199)
• CLOŞCĂ Constantin, Contribuţia populaţiei din judeţul Botoşani la războiul antihitlerist din vara anului 1944, (pag.205)
MEMORIALISTICA
• MURARIU Ioan, Documente inedite privind activitatea comercială a comisului botoşănean Ionică Tăutul, (pag.215)
• BEJENARU Ionel, Doi revoluţionari paşoptişti botoşăneni în Bucovina: Nicolae Pisoski şi Dimitrie Rallet, (pag.223)
• HALLER Iacob, Contributia savantului Ion Simionescu la dezvoltarea ştiinţei şi culturii româneşti, (pag.227)
• MACARIE Gheorghe, Tiberiu Crudu, (pag.233)
• FROICU Petru, Savantul Petru Şuster şi satul natal, (pag.245)
• ŞUSTER Elena Florica, Profesor dr. Petru Şuster în amintiri, (pag.249)
• BOOS Constantin-Stihi, Revelaţiile manuscriselor enesciene mărturiile ineditelor, (pag.251)
RESTAURARE. CONSERVARE
• FĂRTĂIŞ Dan, Ceramica - factori de degradare, (pag.259)
• PÎRÎU Corneliu, Încercări de adaptare a unor materiale şi tehnologii noi în restaurarea lemnului, (pag.263)
ŞTIINŢELE NATURII. GEOGRAFIE
• SLAVIC Gheorghe, Regionarea climatologică şi potenţialul ei economic în judeţul Botoşani, (pag.267)
• DĂNILĂ Ioan, Contribuţii la cunoaşterea caracteristicilor bioecologice şi răspîndrii popîndăului (Citellus citellus L. 176, Rodentia) în România, (pag.273)
• AUR Nicu I., Contribuţii la studiul geografic al aşezărilor rurale de pe Valea Siretului, (pag.283)
• MOSCALU Emil, Recenzie, (pag.293)
Nr.VII-VIII, 1989 [descarcă numărul integral (23MB)]
ISTORIE VECHE ŞI ARHEOLOGIE
• URSULESCU Nicolae, Unele observaţii privind locuinţele culturii Starcevo-Criş din Moldova, (pag.7)
• NIŢU Anton, CHIRICA Vasile, Două vase cucuteniene cu caractere antropomorfe recent descoperite, (pag.17)
• COMŞA Eugen, Unele date despre îmbrăcămintea din epoca neolitică pe teritoriul Moldovei, (pag.39)
• CRÎŞMARU Aristotel, Încă o aşezare cucuteniană din faza A-B descoperită pe teritoriul comunei Drăguşeni-Botoşani, (pag.57)
• MOSCALU Emil, Topoare de piatră şi de silex şlefuit de la Mateieni şi Corlăţeni (comuna Corlăţeni, judeţul Botoşani), (pag.67)
• COMŞA Eugen, Creşterea animalelor domestice în cursul perioadei de tranziţie de la epoca neolitică la epoca bronzului pe teritoriul României, (pag.81)
• COMŞA Eugen, Movila II - 1949 de la Glăvăneştii Vechi, (pag.91)
• BUZDUGAN Costică, ALEXOAIE Ion, Săpături arheologice într-un tumul din comuna Roma (judeţul Botoşani), (pag.105)
• MOSCALU Emil, Săpăturile de salvare de la Cotîrgaci (comuna Roma, judeţul Botoşani), (pag.117)
• PERIANU Mihaela, Privire antropologică asupra unor tumuli din epoca bronzului de la Cotîrgaci (comuna Roma, judeţul Botoşani), (pag.147)
• ŞADURSCHI Paul, Piese metalice din epoca bronzului descoperite pe teritoriul judeţului Botoşani, (pag.157)
• ŞADURSCHI Paul, MOSCALU Emil, O nouă cetate getică aparţinînd aspectului cultural Canlia la Ibăneşti (judeţul Botoşani), (pag.183)
• MOSCALU Emil, Vechimea tezaurului geto-dacilor luat de romani la 106 e.n. în timpul regelui Decebal, (pag.201)
• MIHĂILESCU-BÎRLIBA Virgil, ŞOVAN Octavian-Liviu, Noi descoperiri monetare în judeţul Botoşani, (pag.217)
• MARCU Mariana, UNGUREANU Napoleon, Cercetările arheologice de la Huţani (judeţul Botoşani), (pag.223)
• HAIMOVICI Sergiu, Studiul materialului paleofaunistic depus ca ofrande în mormintele din necropola birituală de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani) aparţinînd culturii Sîntana de Mureş (sec. IV e.n.), (pag.235)
• COMŞA Maria, Holul mediului natural (munţi, păduri, bălţi) în menţinerea elementului autohton la nord de Dunăre în secolele III-VII, (pag.259)
• BUZDUGAN Costică, POPOVICI Dragomir, ALEXOAIE Ion, Cercetările arheologice din aşezarea de pe dealul Botoşanca (comuna Roma, judeţul Botoşani), (pag.269)
• ŞADURSCHI Paul, URSULESCU Nicolae, Date istorico-arheologice privind dinamica locuirii în bazinul Miletinului (zona comunei Prăjeni, jud.Botoşani), (pag.281)
• PĂUNESCU Alexandru, ŞADURSCHI Paul, Repertoriul arheologic al României. Judeţul Botoşani. II. Comuna Avrămeni, (pag.299)
• PĂUNESCU Alexandru, ŞADURSCHI Paul, Repertoriul arheologic al României. Botoşani. III. Comuna Băluşeni, (pag.337)
ISTORIE, MEMORIALISTICĂ
• LAZĂR Mihai, Două obligaţii fiscale din Moldova medievală, (pag.371)
• BÎNZAR Vasile, Unele precizări referitoare la ctitoria Voronei, (pag.381)
• BÎNZAR Vasile, Unde a fost satul Popăuţi? Note de istoric botoşăneană, (pag.387)
• MURARIU Ioan, Organizarea administrativ-teritorială a ţinuturilor Dorohoi, Hîrlău, Botoşani şi Herţa în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, (pag.393)
• DOGARU Maria, Din galeria participanţilor la lupta pentru Unire. Nicolae Pisoschi, (pag.405)
• BEJENARU Ionel, Influenţe ale mişcării socialiste şi muncitoreşti în răscoala ţăranilor din 1907 în judeţul Botoşani, (pag.415)
• RUSU Constantin, Cercetări de toponimie în raza comunei Vorona, (pag.421)
• RUSU Viorica, Albinăritul - ocupaţie străveche a locuitorilor din nordul Moldovei, (pag.425)
• RUSU Constantin, Evoluţia pescuitului şi pisciculturii în judeţul Botoşani, (pag.435)
• POPESCU Cristian, Prezenţa antitezelor istorice la Eminescu, (pag.437)
• CIUBOTARU Ştefan, „Pe lîngă plopii fără soţ” şi alte vechi romanţe botoşănene, (pag.469)
• BÎNZAR Vasile, Un protagonist al medicinei ştiinţifice româneşti: Dr.C.Vîrnav, (pag.473)
• HALLER Iacob, Savantul Andrei Popovici-Bâznoşanu, (pag.479)
Nr.IX, 1994 [descarcă numărul integral (28MB)]
ARHEOLOGIE
• PĂUNESCU Alexandru, ŞADURSCHI Paul, Repertoriul arheologic al României (Judeţul Botoşani), (pag.11)
• ŞADURSCHI Paul, MOSCALU Emil, Topoarele de piatră descoperite accidental, în zona comunei Suharău, judeţul Botoşani, (pag.49)
• COMŞA Eugen, Mormintele cu ocru din Movila IV - 1994 de la Glăvăneştii Vechi, (pag.57)
• COMŞA Eugen, Aşezarea culturii cu ceramică liniară de la Glăvăneştii vechi, (pag.65)
• DIACONESCU Maria, Aşezarea cucuteniană de la Răzima-Copălău, din judeţul Botoşani, (pag.125)
• DASCĂLU Lidia, Probleme ale bronzului târziu din nord-estul României. Rit şi ritual funerar în Cultura Nouă, (pag.135)
• ŞADURSCHI Paul, Rezultatele sondajului arheologic de la Ghilăneşti-Botoşani (1989), (pag.167)
• NIŢU Anton, ŞADURSCHI Paul, Săpăturile de salvare de la „Stânca Doamnei” (sat Stânca-Ştefăneşti, judeţul Botoşani), (pag.181)
• HAIMOVICI Sergiu, Studiul materialului paleofaunistic depus ca ofrandă în mormintele din necropola birituală de la Mihălăşeni (Judeţul Botoşani) aparţinând culturii Sântana de Mureş (sec. IV e.n.), (pag.195)
• HAIMOVICI Sergiu, Studiul materialului paleofaunistic medieval (secolul XIV) descoperit în cătunul Hudum, judeţul Botoşani, (pag.229)
• EMANDI Emil Ioan, Civilizaţia medieval-urbană. Un depozit de marfă din vremea lui Ştefan cel Mare, descoperit la Suceava, (pag.235)
ISTORIE
• COMŞA Eugen, Contactele dintre comunităţile Precucuteni-Cucuteni-Tripolie cu acelea vecine din ţinuturile de la nord şi nord-vest de Marea Neagră, (pag.295)
• COMŞA Maria, Raportul dintre agricultură şi mediul natural (pădure, stepă, luncă) în mileniul I şi în primele secole ale mileniului al II-lea e.n. pe teritoriul României, (pag.303)
• EMANDI Emil Ioan, Urbanism şi demografie istorică (Suceava în secolele XV-XIX), (pag.313)
• SPINEI Victor, SPINEI Michaela, Însemnările cu caracter istorico-etnografic asupra principatelor române ale Contelui de Langeron, (pag.363)
• EMANDI Emil Ioan, ROMAN Louis, Bucovina şi spaţiul demografic românesc. Studiu demopolitic şi statistic (1775-1940), (pag.397)
• BEJENARU Ionel, Din istoria presei botoşănene: „Săptămâna” (1932-1937), (pag.457)
• SAIZU Ioan, TACU Al., Context geopolitic european la finele primei conflagraţii mondiale (1), (pag.463)
• CONSTANTIN Ion, Geopolitică şi ideologie. Problema Basarabiei în contextul raporturilor româno-sovietice în epoca postbelică, (pag.473)
• CUCU Vasile S., România - consideraţii geopolitice, (pag.493)
ISTORIE MEMORIALISTICĂ
• CIUBOTARU Ştefan, Războiul de independenţă şi Botoşanii, (pag.505)
• BEJENARU Ionel, Botoşani - Monumentul unui erou: căpitanul Grigore Ignat, (pag.513)
• MIHĂILESCU Maria, George Enescu şi Ţinutul Vrancei, (pag.517)
• FURTUNĂ Filaret Gh., Centenar Dumitru Furtună, (pag.523)
• DORCU Aurel, Un gând despre George Enescu la aniversarea sa, (pag.533)
• BEJENARU Ionel, Iulian Antonescu - un părinte al muzeelor, (pag.537)
• MEDIAN Gheorghe, CRUDU Tiberiu, Nicolae Iorga - corespondenţă, (pag.539)
• BEJENARU Ionel, Documente cu privire la Samson Bodnărescu (activitatea de la Pomârla) în colecţiile Muzeului Judeţean Botoşani, (pag.549)
• BEJENARU Ionel, ŞADURSCHI Paul, Muzeul şi satul. Marginalii la o manifestare cultural-sătească - Vorona, 29 mai 1993, (pag.553)
• DAMASCHIN Violeta, Memoria străzilor - strada Marchidan din oraşul Botoşani, (pag.555)
Nr.X, 1996 [descarcă numărul integral (16MB)]
I.ARHEOLOGIE
• ŞADURSCHI Paul, DIACONESCU Maria, TIMOFTE C., Figurina antropomorfă de os descoperită la Ştefăneşti-Botoşani, (pag.7)
• ŞADURSCHI Paul, UNGUREANU Napoleon, MIHĂILESCU Mihai, Cercetările arheologice de la Botoşani-„Groapa lui Ichim” (Campaniile 1991-1992), (pag.21)
• ŞADURSCHI Paul, UNGUREANU Napoleon, Aşezarea dacilor liberi de la Botoşani „Groapa lui Ichim” (Sfârşitul secolului II d.Chr.). Raport de săpătură pe anul 1993, (pag.37)
• ŞADURSCHI Paul, UNGUREANU Napoleon, Aşezarea dacilor liberi de la Botoşani „Groapa lui Ichim” (sec. II d.Hr.). Raport de săpătură pe anul 1994, (pag.49)
• ŞADURSCHI Paul, Botoşanii, între legendă şi dovezi arheologica-istorice, (pag.57)
• ŞADURSCHI Paul, Dovezi arheologice de autohtone, continuitate şi romanizare la Botoşani, (pag.63)
• PĂUNESCU Alexandru, ŞADURSCHI Paul, Repertoriul arheologic al României. Jud.Botoşani. VI Comuna Broscăuţi, (pag.67)
• PĂUNESCU Alexandru, ŞADURSCHI Paul, Repertoriul arheologic al României. Judeţul Braşov. VII Comuna Bucecea, (pag.81)
• TEODOR Dan Gh., Descoperiri slave din secolele VI-VIII în spaţiul carpato·dunărean, (pag.98)
II.ISTORIE
• PRODAN Dan, Studiile lui Franz Babinger referitoare la istoria Românilor şi a relaţiilor româno·otomane în Evul Mediu (sec.XIV-XVII), (pag.119)
• GUŢIC Octav, Evoluţia teritorială şi fizionomia oraşului Dorohoi, (pag.171)
• BOTEZATU Daniel, Mănăstirea Doamnei - un aşezământ monahal de demult, (pag.176)
• CERVATIUC Ştefan, Contribuţii privind sigiliul oraşului Botoşani până în anul1862, (pag.185)
• FETCU Ion, Contribuţia armatei la Unirea Bucovinei cu România, (pag.212)
• GIOSAN Stela, Documente botoşănene privind refugiaţii din teritoriile româneşti aflate sub ocupaţie străină (1940-1944), (pag.217)
• MAXIMIUC Ioan, Posibile şi necesare colective şi completări la o posibilă istorie a presei locale, (pag.223)
• PRĂJINARU Ioan, Zona de aprovizionare cu unele produse rurale a pieţilor din Botoşani, (pag.234)
• RUSU Constantin, Aspecte din istoria culturală a comunei Vorona-Botoşani, (pag.247)
III.MEMORALISTICĂ
• BEJENARU Ionel, N.Iorga - Universul copilăriei, (pag.257)
• PRODAN Dan, Nicolae Iorga în conştiinţa profesorilor universitari de la Iaşi şi Bucureşti (decembrie 1940 - mai 1941), (pag.260)
• CLOŞCĂ Constantin, Concepţie şi faptă culturală la N.Iorga, (pag.280)
• MEDIAN Gheorghe, Nicolae Iorga şi scriitorii botoşăneni, (pag.295)
• CRISTOFOR Camelia, Suflet de botoşănean - Profesor Rodica Procopiu, (pag.301)
• ŞUSTER Elena-Florica, Centenar Petru Şuster. Profesor Dr. Petru Şuster în amintiri, (pag.308)
• ONEA Octavian, B.P.Haşdeu şi Octav Băncilă, (pag.313)
• MAXIMIUC Ioan, Ion Popescu-Greaca, un strălucit agronom şi publicist botoşănean, (pag.323)
• AMARANDEI Gheorghe, Geofizicianul Ştefan Airinei, (pag.345)
• BEJENARU Ionel, Un militant pentru Marea Unire: poetul botoşănean Artur Enăşescu (1889-1942), (pag.349)
• GIOSAN Stela, Informaţii despre Constantin Hurmuzache în fondul documentar botoşănean, (pag.351)
• BĂLAN Angela, Mari personalităţi botoşănene. Contribuţii la dezvoltarea ştiinţei româneşti, (pag.356)
• HALLER Iacob, Marele savant - patriot Victor Babeş, (pag.362)
IV.MUZEOLOGIE, RESTAURARE, CONSERVARE
• OPRIŞ Ioan, Lucrările de reparaţii, conservare şi restaurare la monumentele din Moldova (sec.XIX-XX), (pag.369)
• ONEA Octavian, Propuneri pentru reconstituirea temei Creatorului din Turnul Central al Castelului Iulia Haşdeu din Câmpina, (pag.393)
IN MEMORIAM. PROFESORUL IACOB HALLER
Nr.XI, 2001 [descarcă numărul integral (28MB)]
STUDII ŞI MATERIALE
• DIACONESCU Maria, Plastica antropomorfă cucuteniană din colecţiile muzeelor din judeţul Botoşani, (pag.7)
• ICONOMU Constantin, ŞOVAN Octavian Liviu, New archeological discoveries of the Corlăteni-Chişinău culture in Mihălăşeni-Botoşani, (pag.37)
• MIHĂILESCU-BÂRLIBA Virgil, ŞADURSCHI Paul, Câteva monede inedite din colecţia muzeului de istorie din Botoşani, (pag.55)
• VLASENCO Ion, POPA Alexandru (Chişinău), Noi aşezări de tip Sântana de Mureş-Černjachov pe teritoriul Republicii Moldova, (pag.81)
• TEODOR Dan Gh., Aşezarea întărită medievală timpurie de la Dersca-Botoşani, (pag.107)
• BOTEZATU Dan, Studiul antropologic, paleodemografic şi paleopatologic al scheletelor din necropola de la Mihălăşeni (jud.Botoşani) datând din secolele IV-V d.Chr.
• HAIMOVICI Sergiu, UNGURIANU Aurelia, Studiul materialului arheozoologic provenit din aşezarea datată în sec.III d.Chr. de la Suharău, judeţul Botoşani, (pag.485)
Recenzii
• Aleksander BURSCHE, Later Roman barbarian contacts in central Europe: numismatic evidence. Studien zu Fundmünzen der Antike, Bd.11, Berlin: Gebr. Mann, 1996 (POPA Alexandru), (pag.495)
• Uta von FREEDEN, Alfred WICZOREK (Hrsg.), Perlen: Archäologie, Techniken, Analysen. Akten des Internationalen Perlensymposiums in Mannheim vom 11. bis 14. November 1994, Kolloquien zur Vor- und Frühgeschichte, Bd.1, Bonn 1997 (POPA Alexandru), (pag.498)
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: http://www.cimec.ro , 2014 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
