ENDA - Magazin Istoric

MAGAZIN ISTORIC

Magazin Istoric este o revistă de cultură istorică din România. Primul număr a apărut în aprilie 1967 şi continuă să apară periodic, o dată pe lună. Conţine articole şi imagini despre istoria românilor şi istoria universală.
Magazin Istoric a fost lansat în 1967 cu sprijinul Institutului de studii istorice şi social-politice din Bucureşti, care a funcţionat sub supravegherea directă a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Primul director a fost Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi, 1908-1995). Primul redactor-şef a fost Constantin Antip (născut pe 27 octombrie 1925), în timp ce redactori şefi adjuncţi erau Ion Dragomirescu şi Al. Gh. Savu. Alţi redactori: Livia Dandara, Robert Deutsch, Mircea Ioanid, Gheorghe Rădulescu, Marian Ştefan, Răzvan Theodorescu. În 1969, Cristian Popişteanu (1932-1999) a devenit director şi Nicolae Minei (1922-2000), redactor-şef.

ISSN: 0541-88IX
WEBSITE: http://www.magazinistoric.ro
MENŢIUNI:
• Materialele de pe situl magazinistoric.ro sunt accesibile pe bază de abonament.
• Indexul de mai jos conţine doar articolele ce au legătură cu istoria antică a spaţiului carpato-danubiano-pontic.

1, 1967, Aprilie

• Histria şi Burebista (pag.33)

• Planşa 1

• Imagine (Columna lui Traian) (pag.72)

• Historia Magistra Vitae (pag.73)
2, 1967, Mai

• Aducem Columna! (pag.1)

• Flavio Biondo. 1453. Acei daci care vorbesc o limbă latină (pag.19)

• ”Coloana cerului” la români (pag.47)

• O fîntînă romană în Dacia (pag.61)
3, 1967, Iunie

• Romanii la munte şi la mare (pag.34)

• Vasile Pârvan, istoric al antichităţii clasice (pag.74)
4, 1967, Iulie

• Planşa 1

• Olahus şi Erasmus (pag.28)

• Dimitrie Onciul (pag. 85)
5, 1967, August

• Dumitru Berciu, Originalitatea artei traco-getice (pag.23)

• Magazin istoric pentru Dacia (pag.33)
6, 1967, Septembrie

• Dumitru Berciu, Buridava dacică la Ocniţa? (pag.5)

• Alexandru Piru, Un precursor: Magazin istoric pentru Dacia (pag.26)

• Gheorghe Cantacuzino, Cernica: Unul dintre cele mai vechi cimitire preistorice din Europa (pag.28)
7, 1967, Octombrie

• Dumitru Tudor, O solie din Dacia la Roma, acum două milenii (pag.21)
8, 1967, Noiembrie

• Ştefan Pascu, Mircea Rusu, Cetatea Dăbîca (pag.1)

• V.Carnache, Agora Tomisului (pag.20)

• N.I.Barbu, O cină romană (pag.29)

• C.Căzănişteanu, Trei culori cunosc pe lume (pag.35)
9, 1967, Decembrie

• Virgil Cândea, Redescoperirea Daciei (pag.20)

• L.Demény, Prima tipăritură în limba română (pag.64)

• D.Tudor, Poate fi localizată Buridava la Ocniţa? (pag.69)

• I.I.Russu, Ce ştim despre limba traco-dacilor (pag.75)
10, 1968, Ianuarie

• C.S.Nicolaescu-Plopşor, Milenii de istorie la Porţile de Fier (pag.1)

• Corneliu Albu, Inorogul de pe blazonul lui Nicolaus Olahus (pag.11)

• Constantin Preda, Un atelier monetar în Dacia (pag.33)

• N.I.Barbu, În budoarul unei femei romane (pag.56)
12, 1968, Martie

• Al.Zub, Preludii la unire în mărturii străine (pag.1)

• Petre Alexandrescu, Expediţia lui Darius la nordul Dunării (pag.9)

• D.Tudor, Vinul la ospeţele dacilor şi romanilor (pag.27)

• Ioan Cojocaru, A existat podul uriaşilor? (pag.59)
13, 1968, Aprilie

• Augustin Deac, Marx şi trecutul istoric al românilor (pag.20)

• Ştefan Ferenczi, Sistemul de apărare din nord-vestul Daciei (pag.56)
14, 1968, Mai

• I.Barnea, Monumentele rupestre de la Murfatlar (pag.38)
15, 1968, Iunie

• Mircea Rusu, Octavian Bandula, Coiful celtic de la Ciumeşti (pag.45)

• Teodor Bălan, Bogdania, Cara-Bogdania, Cara-Vlahia (pag.87)
16-17, 1968, Iulie-August

• Ion Rusu Şirianu, Un rege dac poet (pag.140)
18, 1968, Septembrie

• Coperta 3: Decebal

• Coperta 1,4: Folosind o mare varietate de armament, soldaţii romani asediază o cetate

• Catinca Muscan, Convorbire cu academicianul Alexandru Rosetti. O limbă, un popor (pag.2)

• Al.Zub, Biruit-au gândul… (pag.24)

• Dumitru Tudor, Columna lui Traian (pag.43)

• Nicolae Lascu, De ce a fost exilat Ovidiu la Tomis? (pag.53)

• Mihail Bozianu, Armamentul terestru şi naval la romani (pag.64)
19, 1968, Octombrie

• Coperta 3: Pictând zidurile Agapiei, Grigorescu s-a gîndit şi la unele analogii sau referiri istorice. Chipul alăturat, care reprezintă, potrivit tradiţiei locale, un dac, ca şi medalioanele de mai sus, au fost zugrăvite după modele reale, locale. («Contemporanii în picturile lui Grigorescu», pag.47)
20, 1968, Noiembrie

• Ovidiu Maieru, Opinii, Discuţii, Controverse. Aurul Daciei (pag.59)
21, 1968, Decembrie

• Virgil Mihăilescu-Bîrliba, Un călător prin Dacia (pag.37)

• Gabriela Ionescu-Varo, Valah=Român (pag.87)
23, 1969, Februarie

• Anton Moisescu, Rafael arheolog (pag.58)
24, 1969, Martie

• Coperta 2: Fibulă din argint aurit. Lungimea 11,5cm; greutatea 54,4g. Brăţară spiraloidă din argint aurit cu capătul în palemtă, reprezentând un cap de şarpe stilizat

• Dumitru Tudor, Localizarea Daciei Malvensis (pag.2)

• Semnal. Ocniţa în actualitate (pag.30)

• Planşa 2: Ruinele Forului roman, Antica măreţie stîrnea ambiţiile lui Mussolini

• Planşa 3: Sarmizegetusa: reconstituirea incintei sacre a Dacilor

• Planşa 4: Pagini din Codex Aureus

• Radu Constantinescu, La Alba Iulia un manuscris din biblioteca lui Carol cel Mare. Codex Aureus (pag.38)
25, 1969, Aprilie

• Radu Vulpe, Burebista. Geniu militar sau politic? (pag.2)

• Paul Marie Duval, Celţii şi arta lor (pag.12)

• Planşa 2,3: Dacii în viziunea cinematografică: cea de-a şaptea artă a trebuit să acorde reconstituirii istoriei o scrupuloasă atenţie, începînd cu detaliile vestimentare şi sfîrşind cu scenele de luptă
26, 1969, Mai

• Ion Nestor, Continuitatea în istoria poporului român (pag.2)

• Planşa 1: O interesantă viziune a pictorului Sava Henţia asupra sfîrşitului epopeii războaielor daco-romane Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmizegetusa

• Marian Ştefan, Nu-i prea târziu! (pag.44)

• Dan Berindei, Nicolae Bălcescu şi "Magazin Istoric pentru Dacia" (pag.58)

• E.P, Şantier. Interviu cu Dumitru Berciu (pag.65)
27, 1969, Iunie

• Ion Nestor, Continuitate în istoria formării poporului român (II). Revelaţia unor vestigii arheologice (pag.24)
28+29, 1969, Iulie + August [NU ESTE ONLINE]
30, 1969, Septembrie

• Coperta 2: Măestria artiştilor daci şi-a găsit expresia în creaţii de o frumuseţe neasemuită

• Dumitru Tudor, Opinii • Controverse. Tot despre localizarea Daciei Malvensis (pag.20)

• Dumitru Berciu, Tulpina multimilenară a unei civilizaţii (pag.43)

• Coperta 3: Sanctuar dacic de la Grădiştea Muncelului
31, 1969, Octombrie

• Ştefan Ştefănescu, Contribuţii. Momente cruciale din istoria unui imperiu. Asăneştii (pag.10)

• Florea Bobu Florescu, Opinii - Controverse. Plus şi minus la Muzeul Columnei lui Traian (pag.22)

• Eugen Stănescu, Semnificaţii istorice ale numelui poporului şi ţării noastre (pag.37)

• I.N.Mănescu, Discuţii - Controverse. Un portret al lui Miron Costin? (pag.80)
32, 1969, Noiembrie

• Dinu V. Rosetti, Legendă şi adevăr. Au fost amazoane în Dacia? (pag.90)

• Coperta 3: Podoabe feminine antice, descoperite la Cetăţeni-Argeş
33, 1969, Decembrie

• Elisabeta Petreanu, Interviurile noastre. Ranuccio Bianchi Bandinelli, Istoria artei antice - o ştiinţă în criză? (pag.40)

• Ion Ionaşcu, Erele în trecutul omenirii (pag.58)

• Eugen Stănescu, Semnificaţii istorice ale numelui poporului şi ţării noastre (pag.71)
34, 1970, Ianuarie

• O solie bizantină la curtea lui Attila (pag.14)

• Constantin C. Giurescu, Meşterii apelor (pag.42)
35, 1970, Februarie

• Gheorghe Ştefan, Continuitate pe teritoriul Daciei. Mărturii ale unei civilizaţii (pag.2)

• Vasile D. Liveanu, Treptata descoperire a unui cărturar: Constantin Cantacuzino stolnicul (pag.6)

• Planşa 1: Soldat dac. Statuie în bronz din Muzeul militar central

• Vasile Palade, Cuptorul de olar de la Fântânele (pag.45)

• Două "dave" pe Siret (pag.70)

• Gh.Ivanovici, Max Solomon, Din istoria sistemelor de măsuri. Pe urmele dramurilor şi ocalilor (pag.81)
36, 1970, Martie

• Coperta 2: Columna, împreună cu celelalte monumente ale Forului lui Traian, alcătuiau un ansamblu constructiv de o rară concepţie arhitectonică şi strălucire artistică

• Florea Bobu Florescu, Forum Traiani (pag.62)

• Dardu Nicolăescu-Plopşor, Începuturile „lumii dintîi”. Vîrsta omului (pag.81)
38, 1970, Mai

• Paul Grigoriu, ţMicrofişă biografică: A.D.Xenopol (pag.52)
39, 1970, Iunie

• Radu Vulpe, Deceneu, sfetnicul apropiat al lui Burebista (pag.60)
40, 1970, Iulie

• E.P., Cui a aparţinut tezaurul de la Pietroasa? (pag.21)

• Vestigii dacice la Mediaş (pag.89)

• Coperta 3: Cîteva piese celere
41, 1970, August

• Ion Ionaşcu, Calendarul de-a lungul veacurilor. Ceasornicul istoriei (pag.56)

• Constantin Scorpan, Ovidiu avea dreptate. Geţii în Dobrogea romană (pag.65)
42, 1970, Septembrie

• Coperta 1

• Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Splendori şi enigme ale culturii Cucuteni (pag.2)

• Marius Bizerea, Tricolorul românesc peste veacuri (pag.50)
43, 1970, Octombrie

• Eugen Stănescu, Semnificaţii istorice ale numelui poporului şi ţării noastre (III) (pag.53)
44, 1970, Noiembrie

• D.Berciu, Fir neîntrerupt de existenţă românească. Noi dovezi arheologice (pag.2)
45, 1970, Decembrie

• Elisabeta Petreanu, Editorială. Izvoarele istorice ale mileniului I (pag.2)

• A.Mihăescu, Getica sau file din istoria glorioasă a celor dintîi strămoşi ai noştri (pag.5)

• Dumitru Tudor, Enigme ale istoriei. Cultul cavalerilor danubieni. O enigmatică religie păgînă (pag.26)
46, 1971, Ianuarie

• Emil Condurachi, Colonişti romani în Dacia (pag.2)
47, 1971, Februarie

• Gheorghe Cantacuzino, După 6 milenii din nou la drum (pag.28)
48, 1971, Martie

• Vasile Maciu, Dintr-o fântână au izvorât (pag.2)

• Cicerone Poghirc, O cotitură în istoria Indiei (pag.39)
49, 1971, Aprilie

• K.Horedt, Gepizi sau ostrogoţi? (pag.88)
50, 1971, Mai

• Dumitru Protase, Fir neîntrerupt de existenţă românească. Dacia 256-275 (pag.59)
51, 1971, Iunie

• I.I.Russu, Eroica moarte a lui Decebal (pag.2)
52, 1971, Iulie

• Dumitru Tudor, Lumini în milenara noapte (pag.2)
53, 1971, August

• K.Horedt, Autohtoni şi migratori (pag.9)

• Viorel Faur, Urmaşii arhitecţilor daci (pag.71)
54, 1971, Septembrie

• Alexandru Elian, Români despre bizantini - Bizantini despre români (pag.13)

• Eugen Stănescu, Un Alexandru cel Mare (pag.18)

• S.G., Poporul român în izvoarele istorice persane (pag.76)

• Mircea Babeş, Populaţii dispărute. Bastarnii (pag.84)
55, 1971, Octombrie

• Din vremea lui Cyrus cel Mare (pag.38)
56, 1971, Noiembrie

• V.Boroneanţ, Saltul spre noua epocă a pietrei (pag.47)

• I.M.Ştefan, Miracolul de la Lepenski Vir (pag.52)
57, 1971, Decembrie

• N.Jula, Datini de Anul Nou. Cu capra, plugul şi buhaiul (pag.28)

• Radu Vulpe, Tomis. De la orăşel la metropola Pontului Stâng (pag.66)
58, 1972, Ianuarie

• D.Protase, Carpii îşi dezvăluie tainele (pag.44)
59, 1972, Februarie

• E.P., Investigaţii în mileniul tăcerii (pag.31)

• Triumful omului vânător (pag.69)
60, 1972, Martie

• V.I.Georgiev, Originile scrisului: Mesopotamia sau SE Europei? (pag.18)
61, 1972, Aprilie

• Dumitru Berciu, Celţii, "copiii teribili ai antichităţii" (pag.2)

• Ioan I.Diaconu, Neamurile tracice, strămoşii noştri îndepărtaţi şi autentici. Interviu cu prof.dr.doc. Dumitru Berciu (pag.8)
62, 1972, Mai

• Emil Moscalu, La originile civilizaţiei tracice. De la regii odrizi la Burebista (pag.14)

• Vladimir Dumitrescu, Artă şi magie (pag.69)
63, 1972, Iunie

• Radu Vulpe, Un oraş vestiti împrumută numele unei dinastii imperiale. De la Tomis la Constanţa (pag.3)

• N.S.Derjavin, Herodot despre traci: uniţi ar fi de neînvins (pag.13)

• Planşa 1: Mărturii ale prezenţei lumii traco-getice în spaţiul carpato-dunărean: obiecte de artă descoperite la Sîncrăieni, Poiana, Agighiol, Bucureşti-Fundeni şi Craiova
65, 1972, August

• Em.Condurachi, Miraculoasa lume a tracilor (pag.2)

• Marin Mihalache, „Străbătuseră biruitori pe culmi” (pag.40)

• Salvatore d'Elia, Destinul unei opere în cultura europeană (pag.43)
66, 1972, Septembrie

• Dan Lăzărescu, I.M.Ştefan, Citind în osemintele străvechi (pag.79)
67, 1972, Octombrie

• Dumitru Berciu, La primul congres internaţional de tracologie (pag.85)
70, 1973, Ianuarie

• U.Vălureanu, Beduini de origine valahă? (pag.82)
72, 1973, Martie

• Mircea Muşat, Gh.I.Ioniţă, Înaripata tărie a revoluţionarilor paşoptişti (pag.2)

• Constantin Antip, Soldaţi fără uniformă (pag.38)
73, 1973, Aprilie

• Şt.Ştefănescu, Dimitrie Onciul - ctitor al istoriografiei româneşti moderne (pag.73)
74, 1973, Mai

• Coperta 2: Forul lui Traian din Roma şi o replică a Columnei aflată la München

• Radu Vulpe, De 1860 de ani o cronică în marmură. Cel mai original monument al Romei: Columna Traiană (pag.61)

• Sorin Nicolaescu, Un mesaj tracic: taina unui inel (pag.86)
76, 1973, Iulie

• I.M.Ştefan, "Apa trece, pietrele rămân..." (pag.24)
77, 1973, August

• Constantin C. Giurescu, Romanismul dacic (pag.30)
78, 1973, Septembrie

• George Bianu, Corpus Iuris Civilis (pag.62)
79, 1973, Octombrie

• Octavian Floca, Gladiatorul trac de la Ulpia Traiana (pag.47)

• D.Tudor, Romanii de la Dunăre (pag.58)
81, 1973, Decembrie

• Radu Vulpe, Cronica în piatră de la Adamclisi (pag.6)
82, 1974, Ianuarie

• Încercare de localizare a unui cuvânt dacic (pag.99)
83, 1974, Februarie

• Dumitru Berciu, Burii dacici şi străvechea lor cultură (pag.2)

• Planşa 1: Ceramică de la Ocniţa cu elemente de veche tradiţie dacică
84, 1974, Martie

• Radu Vulpe, O victorie scump plătită (pag.19)
85, 1974, Aprilie

• Coperta 2: Exilat la Tomis, Ovidiu a întreţinut relaţii prieteneşti cu conducătorii tracilor: pictorul francez Delacroix şi-a imaginat astfel viaţa poetului roman pe meleagurile ţării noastre

• Octavian Mărculescu, Opinii. Tânărul rege trac şi prietenul său roman. Destăinuirile unei piese rare (pag.64)

• Eugen Panighianţ, Opinii. Tânărul rege trac şi prietenul său roman. Poetul la asediul cetăţii Aegyssus? (pag.66)
86, 1974, Mai

• Georgeta Bolomey (trad.), Politische Journal din Hamburg 1784: "Horea a hotărât să-i elibereze pe ai lui" (pag.4)

• Cristian Popişteanu, Istorici britanici la ei acasă (pag.50)
87, 1974, Iunie

• Coperta 1: Personalitatea lui Decebal, despre care istoricul latin Dio Cassius scria că a fost „mult timp pentru romani un adversar redutabil”, a inspirat artistului poporului Ion Jalea, o originală reprezentare a viteazului rege dac

• Coperta 4: Dup eroica moarte a lui Decebal, ilustrul său învingător, împăratul Traian, a pus temeliile unei noi capitale a Daciei - Ulpia Traiana Sarmizegetusa; în imagine: amfiteatrul construit acolo de împăratul Hadrian

• Aurel Decei: Opinii. Adevăratul chip al lui Decebal (pag.2)

• Ana Şchiopu, Doina Benea, Locuri-Oameni-Fapte. Orşova - 18 veacuri de istorie (pag.26)
88, 1974, Iulie

• Augustin Deac, Voinţa de neînfrânt a clasei muncitoare. „Voim Dacia aşa cum ea fu” (pag.33)
91, 1974, Octombrie

• Bucur Mitrea, Monedele în lumea geto-dacică. Ce ne spun cele 450 de tezaure (pag.41)
93, 1974, Decembrie

• M.Petrescu-Dîmboviţa, Cronică la preistoria omenirii. Locuinţe în epoca pietrei cioplite (pag.26+55)
96, 1975, Martie

• Constantin C. Giurescu, Pagini din istoria pădurii româneşti. Codrul frate cu românul (pag.16)
97, 1975, Aprilie

• Radu Vulpe, Aurelian - Împăratul cu mâna pe spadă (pag.7)

• Ioana Ursu, „Voi sunteţi cei ce scrieţi istoria ţării”. O sabie japoneză pentru vitejii de la Mărăşeşti (pag.31)
98, 1975, Mai

• Gheorghe Anghel, Alba-Iulie: două milenii de existenţă (pag.18)
99, 1975, Iunie

• Mircea Babeş, Puncte de vedere. Geto-dacii din Valea Buzăului (pag.30)

• Planşa 2: Figurine de ceramică, vestigii ale străvechii civilizaţii făurite de geto-daci

• Vasile Boroneanţ, O galerie de artă a preistoriei pe meleagurile noastre. Peştera cu picturi (pag.51)
100, 1975, Iulie

• Columna şi chipul lui Decebal (pag.22)

• Ştefan Ştefănescu, Constantin Giurescu - " o putere ştiinţifică de întîiul rang" (pag.23)

• Paul Grigoriu, Gheorghe Popa Lisseanu - un pasionat istoric (pag.26)
101, 1975, August

• Gheorghe David, Clio anunţă. Carul votiv de la Bujorul (pag.52)

• Planşa 4: Car de luptă şi citadelă din Gallia (reconstituiri)
102, 1975, Septembrie

• Titu Georgescu, Craiova - 1750 de ani (pag.13)

• Al.Dobre, Puncte de vedere. Horea Rex Daciae (pag.40)
103, 1975, Octombrie

• Dumitru Almaş, 300 de ani de la scriere Letopiseţului Ţării Moldovei. Miron Costin - o primă treaptă a conştiinţei naţionale (pag.2)

• Carmen Bogdan, Un strămoş al Bucureştilor? (pag.37)
104, 1975, Noiembrie

• Poşta MI. Smirodava - De fapt ... Smederova
106, 1976, Ianuarie

• Dumitru Berciu, Neamuri şi triburi tracice. Geto-Dacii (pag.15)

• Vasile V. Muntea, „Daci” în secolul XII (pag.20)

• Planşa 1: Marele rege înaintaş Burebista, conducătorul regatului geto-dac din veacul I î.e.n. - în viziunea pictorului Gheorghe Pătraşcu
107, 1976, Februarie

• G.D., Dacii şi latina (pag.13)

• Gh. Bichir, Neamuri şi triburi tracice. Carpii (pag.33)

• Mikulas Dušek, Tracii în bazinul carpatic (pag.35)

• Legiuni romane (pag.62)
108, 1976, Martie

• Bucur Mitrea, Neamuri şi triburi tracice. Bessi, Burii, Apulli (pag.26)

• Alexandru Vulpe, Un vast domeniu de cercetare (pag.27)

• Rholes, Dapyx, Zyraxes (pag.62)
109, 1976, Aprilie

• N. Copoiu, România un nume de la Traian împăratul (pag.12)

• Al. Suceveanu, Neamuri şi triburi tracice. Bistonii, Biefii, Costobocii, Laii (pag.16)

• M. Petrescu-Dîmboviţa, Marin Dinu, Peste 2kg aur de 23 şi 18 carate. Tezaurul de la Băiceni (pag.18)

• Planşa 1: Printre cele 70 piese de aur - semnificative mărturii ale civilizaţiei tracilor - descoperite într-o localitate din judeţul Iaşi şi expuse la Muzeul de Istorie a Republicii Sociliste România, se află şi un coif împodobit cu frumoase elemente decorative. În imagine, reprezentare umană de pe obrăzarul drept

• Torna, torna, fratre! (pag.62)
110, 1976, Mai

• Stanislav Schwann, O inscripţie medicală în Dacia, subiect al unei lucrări germane din 1742 (pag.16)

• Bucur Mitrea, Neamuri şi triburi tracice. Ausdecensii (usdecensii), Harpii, Briantii (pag.36)

• Constantin Preda, Semnificative mărturii ale monedelor geto-dacicie (pag.38)

• Ioana Ursu, Dacia Antiqva, una din „fiicele” lui Martin Opitz (pag.41)
111, 1976, Iunie

• Coperta 1: Comori de forme şi culori chletuite pentru simple iniţiale; textul original al ragmentului aparţine unei lucrări în limba polonă; în aceeaşi limbă a scris şi Mron Costin şi scrisoarea a cărei semnătură o reproducem

• Gh. I. Bodea, „Românii să stea de sine ca români” (pag.18)

• Al. Suceveanu, Neamuri şi triburi tracice. Moesii, Serdii, Triballii (pag.45)

• A. Rădulescu, Burebista şi Dacia Pontică (pag.47)

• N. S. Dejarvin, O carte sculptată despre o rezistenţă eroică (pag.49)
112, 1976, Iulie

• Gh. Poenaru Bordea, Al. Suceveanu, Neamuri şi triburi tracice. Odrisii (pag.33)

• D. Tudor, Neamuri şi triburi tracice. Sucii (pag.33)

• Radu Vulpe, Neamuri şi triburi tracice. Mari personalităţi ale tracilor de nord înainte de Burebista (pag.34)

• Colegii Dacice (pag.62)
113, 1976, August

• Coperta 2,3: Mărturii ale bogatei şi originalei arte trace descoperite pe teritoriul Republicii Populare Bulgaria: ritoane de aur, împodobite cu figuri de zeităţi în relief - Tezaurul de la Panghiurişte - şi piese de harnaşament, executate în argint şi înfăţişînd călăreţi în armură - Tezaurul de la Letniţa

• Anghel Popa, Acum 105 ani, la Putna (pag.30)

• Planşa 1: În august 1871, prinstrădaniile unui grup de intelectuali - în medalioane: M.Eminescu, M.Kogălniceanu, N.Teclu, V.Alecsandri, I.Slavici, A.D.Xenopol - la mănăstirea Putna (imaginea de jos), s-a adus omagiul „Daciei întregi”; pe mormîntul lui Ştefan cel Mare, a fost aşezată o urnă de argint (imaginea din mijloc) cu pămînt adunat din toate teritoriile româneşti

• Al. Suceveanu, Neamuri şi triburi tracice. Crobizii, Sacii, Terizii (pag.44)

• Alexandru Vulpe, Mărturii arheologice despre istoria mai multor generaţii de geţi (pag.45)

• L. Ognenova-Marinova, Neamurile trace, artă autohtonă cu ecouri îndepărtate (pag.47)

• Radu Vulpe, Mari personalităţi ale lumii trace. Făruitorii statului odris (pag.49)
114, 1976, Septembrie

• Coperta 1: Vestigii tracice în România: monede dacice şi cap de leu pe un disc-faleră de aur descoperit într-un mormînt traco-getic din secolul IV î.e.n. - Muzeul din Olteniţa

• Coperta 4: a. Vas de argint aurit reprezentînd un cap de bărbat, poate zeu - sec. IV î.e.n. (Peretu, jud.Teleorman); b. colier dacic din sîrmă de argint împletită; c, d, e. brăţară, coif şi aplică, toate din aur - sec. IV î.e.n. (Băiceni, jud.Iaşi); f,g. coif de aur şi imaginea, reprezentînd sacrificarea unui animal, aflată pe obrăzarul drept - sec. IV î.e.n. (Poiana Coţofeneşti, jud.Prahova); h. aşa arăta în momentul descoperirii disculfaleră înfăţişat pe copertă. Macheta artistică, arhitect P.Carp

• G. S., Al doilea congres internaţional de tracologie, un moment de înaltă semnificaţie ştiinţifică (pag.2)

• Radu Vulpe, Mari personalităţi istorice ale lumii trace. Burebista, Deceneu, Decebal (pag.3)

• Gheorghe Bichir, Dacia lui Burebista şi Decebal. Oamenii pământului nu şi-au părăsit ţara (pag.19)

• H. M. Danov, Viaţa cotidiană la traci (pag.20)

• T. G. E. Powell, Din Urartu în Danemarca - prin Tracia (pag.14)

• M. Garašanin, I. Nestor, Începuturi de civilizaţie în sud-estul Europei (pag.16)

• S. G., Neamuri şi triburi tracice (pag18)

• C. Preda, Neamuri şi triburi tracice. Piefigii, Potulatensii, Siensii, Ratacensii, Albocensii, Predavensii, Ceiagisii (pag.19)

• G. D., Cochetărie acum două milenii (pag.19)

• Broasca ţestoasă romană (pag.62)
115, 1976, Octombrie

• Al doilea congres internaţional de tracologie. O prestigioasă reuniune ştiinţifică (pag.2)

• Petre Diaconu, Unde a fost cetatea Dafne (pag.7)

• Peoenaru Bordea, Neamuri şi triburi tracice. Edonii (pag.10)
116, 1976, Noiembrie

• Adrian Rădulescu, Monedele-săgeţi şi cele 26 veacuri ale Tomisului (pag.10)

• Constantin Rezachevici, Doi cărturari francezi despre români. „Păstrăm legile şi limba celui dintîi popor al lumii” (pag.16)

• Poenaru Bordea, Neamuri şi triburi tracice. Astii (pag.22)
117, 1976, Decembrie

• Al. Barnea, Neamuri şi triburi tracice. Caucoensii, Ansamensii (pag.29)

• Poenaru Bordea, Neamuri şi triburi tracice. Obulensii, Oinensii, Derronii, Orrescii (pag.29)

• Columna lui Traian - sursă de inspiraţie (pag.58)
118, 1977, Ianuarie

• M. Petrescu-Dîmboviţa, 3000 de specialişti, reuniţi într-un congres (pag.28)

• Lumea tracilor în aria marilor lumi ale antichităţii europene (pag.33)

• Bucur Mitrea, Neamuri şi triburi tracice. Bitinii, Medobitinii, Brigii, Bebricii (pag.35)

• Decretul în cinstea lui Acornion (pag.67)
119, 1977, Februarie

• I. H. Crişan, Templul de la Grădiştea de Munte (pag.40)

• Gh. David, Lumea tracilor în aria marilor lumi ale antichităţii europene (pag.50)

• Gh. Poenaru Bordea, Neamuri şi triburi tracice. Tinii, Tyntenii (pag.53)
120, 1977, Martie

• Ioana Ursu, Prof. D. M. Pippidi. Eigraful, un istoric al antichităţii (pag.33)

• Bucur Mitrea, Neamuri şi triburi tracice. Agrianii, Apsinthioi, Piarensii şi Dimensii, Tagrii (pag.50)
121, 1977, Aprilie

• Cândea Virgil, Conceptul de independenţă la români (pag.4)

• Güller Macid, Trecutul poporului nostru în mîrturii turceşti. O ţară vestită cu numele Dacia (pag.30)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Tyrageţii (pag.33)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Cotensii (pag.49)
123, 1977, Iunie

• O magistrală sinteză de istorie. Nicolae Ceauşescu: Milenara luptă a poporului român pentru libertate şi independenţă (pag.2)

• Al. Barnea, Neamuri şi triburi tracice. Artacii (pag.27)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Carpodacii (pag.27)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Dantheletii (pag.39)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Dioii (pag.39)

• E.Poenaru, C.Samoilă, S.Bobancu, Calendarul de la Sarmizegetusa (I) (pag.28)

• Mircea Săvan, Comori ale trecutului nostru la Istanbul. Metopa de la Adamclisi şi piatra funerară de la Izmit (pag.40)

• Radu Vulpe, Comori ale trecutului nostru la Istanbul. Doi daci în garda lui Diocleţian (pag.41)
124, 1977, Iulie

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Napeii (pag.22)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Nipsaioii (pag.22)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Piengetii (pag.23)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Sabocii (pag.23)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Sargetii (pag.23)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Satrii (pag.23)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Siginii (pag.23)

• R.A.Crossland, Limbile dacă şi tracă în contextul dialectologiei indo-europene generale (pag.23)

• E.Poenaru, C.Samoilă, S.Bobancu, Calendarul de la Sarmizegetusa (II) (pag.24)

• Planşa 1: În incinta sacră din fosta capitală a dacilor: fragment din „Soarele de andezit” (dreapta sus); de sus în jos: stîlpi din marele sanctuar circular; micul sanctuar circular (în prim-plan). Imagini policrome realizate de Magazin Istoric
125, 1977, August

• Gh.Bichir, Neamuri şi triburi tracice. Corpilii (pag.40)

• Al.Vulpe, Neamuri şi triburi tracice. Trausii (pag.40)

• Al.Vulpe, Neamuri şi triburi tracice. Trerii (pag.41)

• Al.Vulpe, Neamuri şi triburi tracice. Utii (pag.41)
126, 1977, Septembrie

• Ion Horaţiu Crişan, Civilizaţia dacă sub domnia marelui rege Burebista (pag.2)

• Gh. Poenaru Bordea, Neamuri şi triburi tracice. Sithonii (pag.25)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Celegerii (pag.26)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Coralii (pag.26)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Crestonii (pag.26)

• Planşa 4: Dreatpa: monede geto-dacice de aur şi argint, care au circulat în secolele II-I î.e.n.

• Poşta MI: Tezaurul de la Sîncrăieni (pag.63)
127, 1977, Octombrie

• Constantin C. Giurescu, Avampremieră editorială. Pe urmele Malvei, Celeiului, „Cozial”-ului (pag.6)

• Gh. Poenaru Bordea, Neamuri şi triburi tracice. Ciconii (pag.51)
128, 1977, Noiembrie

• Coperta 2: Monede geto-dacice şi macedoneene descoperite pe dealul „Cetăţii”, de lîngă Cugir. Cercetări arheologice recente au relevat că aici exista o dava dacică

• Ion Horaţiu Crişan, O nouă DAVA pe harta Daciei. „Cetatea” a învins mileniile (pag.2)

• Maria Chiţescu, Un rege dac la Actium (pag.6)

• George Trohani, Alexandru Oancea, Clio anunţă. O „mască” de bronz din secolele III-II î.e.n. (pag.46)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Odomantii (pag.47)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Pierii (pag.48)

• Constantin Preda, Neamuri şi triburi tracice. Singii (pag.48)

• D.Vasilescu, Traian Dacicus - întemeietorul unui oraş nord-african (pag.60)
130, 1978, Ianuarie

• Lumea tracilor în aria marilor lumi ale antichităţii europene (pag.33)

• Al.Barnea, Neamuri şi triburi tracice. Bitinii (pag.35)

• Al.Barnea, Neamuri şi triburi tracice. Medobitinii (pag.35)

• Al.Barnea, Neamuri şi triburi tracice. Brigii (pag.35)

• Bucur Mitrea, Neamuri şi triburi tracice. Bebricii (pag.38)

• Poşta MI. Decretul în cinstea lui Acornion (pag.62)
131, 1978, Februarie

• Vioirca Moisuc, Unirea. Permanenţă a istoriei românilor (pag.25)

• Planşa 1: Luptători daci. Pictură de Constantin Niţescu
132, 1978, Martie

• Coperta 1: Marele sanctuar-circular de la Sarmizegetusa Regia (sus) şi ansamblul vestigiilor de la Stonehenge din Anglia: distanţele în spaţiu şi timp, ele vădesc preocupări asemănătoare pentru astronomie, ştiinţă pe care au dezvoltat-o atît strămoşii noştri geto-daci, cît şi străvechii locuitori ai Angliei

• Mircea Muşat, Decembrie 1918: vrem să ne unim cu ţara! «Asupra unirii, toţi românii o părere» (pag.6)

• N.Grigoraş, Ţara Românească a Moldovei (pag.25)

• Petre I. David, Statul centralizat şi independent al lui Burebista - 2050 de ani. Confluenţe daco-britanice (pag.33)

• Poşta MI. Bogăţiile solului şi subsolului Daciei (pag.63)
133, 1978, Aprilie

• Gheorghe Zaharia, Făurirea statului naţional unitar - idealul multisecular al poporului român (pag.2)

• Mirela Şaim, Statul centralizat şi independent al lui Burebista - 2050 de ani. 1491: virtuţi dacice pe o scenă din Florenţa (pag.48)
134, 1978, Mai

• Gheorghe Zaharia, Făurirea statului naţional unitar - idealul multisecular al poporului român (II) (pag.18)

• Augustin Deac, Statul centralizat şi independent al lui Burebista - 2050 de ani. Dacia în conştiinţa lumii (pag.30)
135, 1978, Iunie

• Augustin Deac, Statul centralizat şi independent al lui Burebista - 2050 de ani. Dacia în conştiinţa lumii (pag.53)

• Poşta MI. Sarmizegetusa, cetatea de pe stîncă (pag.62)
136, 1978, Iulie

• Coperta 1,2,3,4: Pictură murală de la cavoul tracic de la Kazanlîk (R.P.Bulgaria): scenă de curte (1); scene dintr-o procesiune (2,4). Detalii cu semnificaţii istorice din pictura murală de la Kazanlîk (3): prinţ cu căciulă asemănătoare cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian (a1,a2); capul de lup, foarte frecvent reprezentat în frescele de la Kazanlîk şi cu capul de lup din tradiţia dacică (b1,b2) ; capul de zimbru de pe stema Moldovei, (c1,c2)

• Marian Ştefan, Statul dac centralizat şi independent sub marele rege Burebista - 2050 de ani. Universul spiritual al lumii trace (pag.28)

• Planşa 1: Înfăptuitorului primei uniri a Ţărilor române în hotarele străvechii Dacii, poporul român i-a păstrat o neştearsă recunoştinţă, dedicându-i o mare bogăţie de creaţii populare. Amintirea sa este evocată şi de pictorul naiv Alexandru Cherecheş, din Cluj-Napoca, într-o pictură pe sticlă
137, 1978, August

• Ion Horaţiu Crişan, Statul dac centralizat şi independent sub marele rege Burebista - 2050 de ani. Dacia în conştiinţa lumii. Împrumuturi nemărturisite din istoria daco-geţilor (pag.18)

• Poşta MI. Tezaurul dacic de la Surcea (pag.62)
138, 1978, Septembrie

• Mihai Pop, Statul dac centralizat şi independent sub marele rege Burebista - 2050 de ani. Cartea vie a culturii orale (pag.17)
139, 1978, Octombrie

• Simion Mehedinţi, De la statul centralizat şi independent al lui Burebista la statul naţional unitar român. Vechimea poporului român (pag.3)

• Robert de Beauplan, Teatrul unor lupte înverşunate (pag.5)

• M.Petrescu-Dîmboviţa, Unitatea românilor în mileniul I e.n. Mărturii vechi şi noi (pag.7)

• Kenneth Johnstone, Unirea şi independenţa românilor în conştiinţa lumii. Revista britanică History Today: Nădejdea într-o lume mai încăpătoare (pag.14)

• Paul Cernovodeanu, Unirea şi independenţa românilor în conştiinţa lumii. Diplomaţi, istorici şi publicişti americani: Dacii sau moldo-vlahii (pag.19)

• William Gladstone, Unirea şi independenţa românilor în conştiinţa lumii. Poporul român - o sabie vrednică, o inimă vitează, un braţ viguros (pag.20)

• prof.dr.V.N.Vinogradov, Unirea şi independenţa românilor în conştiinţa lumii. Un stat independent pe deplin suveran (pag.22)

• Charles de Saint-Aulare, Unirea şi independenţa românilor în conştiinţa lumii. Ministru al Franţei la bucureşti (pag.23)
140, 1978, Noiembrie

• Cronica Marii Uniri (pag.1)

• Planşa 1: Într-u apărarea pămînturilor ţării, dacii au opus o eroică şi îndîrjită rezistenţă în faţa oştirilor lui Traian
141, 1978, Decembrie

• Alexandru Busuioceanu, Utopia getică (pag.33)

• Poşta MI. Tezaurul dacic de la Coada Malului (pag.59)

• Sumarul sumarelor. Istoria României (pag.60)
142, 1979, Ianuarie

• Mircea D. Matei, Curţi şi reşedinţi domneşti. Suceava (pag.21)

• Mihai Pop, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Sărbătoarea anului nou în tradiţia populară (pag.28)

• 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Regi şi căpetenii geto-dacice (pag.33)
143, 1979, Februarie

• 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Regi şi căpetenii geto-dacice (II) (pag.33)
144, 1979, Martie

• Ion Nestor, Dac, dar mai degrabă român. Bogdan Petriceicu Haşdeu (pag.20)

• Poşta MI. Chipul unui străbun (pag.62)
145, 1979, Aprilie

• Al.Suceveanu, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat I independent. Arrian despre geto-daci (pag.14)

• dr. Gabriel Iliescu, Cititorii scriu istorie. Evoluţia stilistică a monedei dacice (pag.26)

• Planşa 1: Alexandria, cunoscutul roman popular ce evocă faptele lui Alexandru Macedon, marele comandant ce s-a confruntat şi cu geto-dacii, a circulatîn copie şi în Ţările Române. Un manuscris împodobit cu miniaturi, din care am reprodus imaginea alăturată, a aparţinut unui renumit copist, Năstase Negrul

• Poşta MI. Conducători geto-daci (pag.62)

• Poşta MI. Cetatea de la Cetăţeni (pag.62)
146, 1979, Mai

• Vasile Boroneanţ, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Un original monument arheologic european. Labirintul subteran de la Limanu (pag.10)
147, 1979, Iunie

• Matei D. Vlad, Voievozi români sub semnul marelui ideal (pag.14)

• N. G. Munteanu, Cei mai primejdioşi adversari ai romanilor (pag.21)

• Ştefan Ferenczi, Sarmizegetusa Regia puternic centru al metalurgiei dace (pag.24)

• Petre Florea, Un general elveţian despre români. Nici o diferenţă faţă de daci (pag.33)
148, 1979, Iulie

• Lucian Chiţescu, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Rădăcini străvechi (pag.21)

• Romulus Vuia, Dintotdeauna pe aceste meleaguri (pag.25)
150, 1979, Septembrie

• Alexandru Vulpe, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpânii lor. Petrodava (pag.24)

• Poşta MI. Adevăratul autor al studiului despre Zamolxe (pag.62)
151, 1979, Octombrie

• Ion Spălăţelu, Scorniceşti - 400. O străveche vatră românească (pag.22)

• Un nou for ştiinţific de cercetare Institutul de Tracologie (pag.27)

• Victor Săhleanu, 2050 de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Vitalitatea poporului român. O realitate care continuă cu strălucire secolele trecute (pag.28)

• Gheorghe Banu, 2050 de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Vechi ca şi cele mai vechi popoare europene (pag.31)

• Planşa 1: Burebista unifică pe toţi daco-geţii. Tablou de pictorul amator Traian Ciucurescu, din Braşov, realizat în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României”

• Nicolae N. Rădulescu, Mormîntul unui prinţ celt (pag.46)

• Arhitect Victor Stancu, Cititorii scriu istorie. Zid galic sau motiv arhitectural autohton? (pag.60)
152, 1979, Noiembrie

• Coperta 1: Viitorul luminos al patriei libere, neatîrnate a fost idealul pentru care au luptat generaţiile de înaintaşi din multimilenara istorie românească. Strămoşii, tablou de Aurel Nedel

• 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Institutul de tracologie la început de drum (pag.17)

• Alexandru Vulpe, Dave şi stăpînii lor. Popeşti (pag.19)

• Poşta MI. Mărturie dacică (pag.63)

• Poşta MI. Peştera Ceiris (pag.63)
153, 1979, Decembrie

• Viorel Căpitanu, 2050 de ani de la crearea primului stat dac cetralizat şi independent. Dave şi stăpînii lor. Tamasidava (pag.31)

• Sumarul sumarelor (pag.60)
154, 1980, Ianuarie

• Ion Horaţiu Crişan, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Mărturii ale civilizaţiei geto-dace. Lăcaşul princiar de la Cugir (pag.4)

• Planşa 1: Aniversarea în 1980 a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea regelui Burebista - epocă de mare însemnătate în istoria poporului nostru - constituie subiect de inspiraţie şi pentru numeroşi artişti plastici. În imagine, monumentul intitulat Burebista, creaţie a sculptorului R.Aftenie, realizat în cunoscuta tabără în aer liber de la Măgura, judeţul Buzău

• Nataşa Dumitrache, Megaliţii din Tracia (pag.32)

• Planşa 2: De secole şi milenii, satele româneşti din Transilvania, Moldova, Ţara Românească au păstrat şi perpetuat în procesul muncii, la sărbători, în felul cum se construiau şi amenajau gospodăriile, vechi tradiţii, îndeletniciri şi obiceiuri de sorginte geto-dacă.
155, 1980, Februarie

• Coperta 2: Inestimabile obiecte de orfevrărie geto-dacică, mărturii peste milenii ale iscusinţei meşteşugurilor ce s-au dezvoltat pe meleagurile noastre şi ale înaltului nivel de cultură şi civilizaţie al strămoşilor noştri: fibulă (agrafă) descoperită în locul denumit Coada Malului (Ilfov) - podoabă aflată pe veştmintele purtate de daci - şi faleră reprezentînd vestitul călăreţ trac, găsită în localitatea Surcea, judeţul Covasna

• Mihnea Gheorghiu, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Rezistenţa autohtonilor (pag.9)

• Gheorghe David, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Îndeletnicir agro-pastorale la geto-daci în opere istorice antice. „HOLDELE DE GRÎU ERAU ÎMBELŞUGATE” (pag.13)

• Constantin Preda, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpînii lor. Cetăţeni (pag.16)

• Victor Slăvescu, A.D.Xenopol promotor al studierii istoriei românilor (pag.24)
156, 1980, Martie

• 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent (pag.28)

• Mihai Pop, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Sărbători ţărăneşti de primăvară (pag.29)

• Planşa 1: Sub înaltul patronaj al preledintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi al preşedintelui Republicii Italiene, Sandro Pertini, în luna ianuarie a.c. s-a deschi, la bucureşti, expoziţia de arheologie Originile romei şi, respectiv, la Roma, expoziţia Civilizaţia dacilor, evenimente ce atestă vechile şi trainicile legături dintre Italia şi România: afişul expoziţiei româneşti de la Roma, reprezentând imaginea unei statuete dacice aflată în colecţiile Vaticanului; cnemidă din mormîntul tracic, de la Aghighiol

• Planşa 4: Coperta caietului expoziţiei italiene; detaliu dintr-un grup statuar înfăţişîndu-l pe Hercule şi Minerva; partea superioară a unui trepied din bronz, descoperit la Palestina

• Ştefan Pascu, Cui foloseşte? (pag.44)

• Ioana Ursu, Prof.M.Pallottino: „Originile Romei” la Bucureşti - „Civilizaţia dacilor” la Roma (pag.48)

• Poşta MI. Maistrul electronist şi cele 150 de hărţi ale Daciei (pag.63)
157, 1980, Aprilie

• Vasile Boroneanţ, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Pe teritoriul nostru METALURGIE ACUM OPT MILENII (pag.36)

• Alexandur Barnea, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpânii lor. Aşezări geto-dacice din Nord-Vestul Dobrogei (pag.38)
158, 1980, Mai

• Planşa 1: Tezaurul dacic de la Sîncrăieni, jud.Harghita (sec. I î.e.n.)

• Alexandru Vulpe, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Izvoarele antice şi arheologice mărturisesc TRADIŢIA ORGANIZĂRII POLITICE LA GETO-DACI (pag.46)

• Zoltan Szekely, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. DAVE ŞI STĂPÎNII LOR. Cetăţile dacice din Sud-Estul Transilvaniei (pag.50)

• Ioan I. Diaconu, Convorbire cu acad. EMIL CONDURACHI. Vechimea românilor şi tinereţea lor de azi (pag.52)

• POŞTA MI. Sursă de inspiraţie. Magazin istoric pentru Dacia (pag.62)
159, 1980, Iunie

• Ion Horaţiu Crişan, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpînii lor. Ziridava (pag.10)

• L.F.Marsili, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Mărturii străine despre unitatea românilor. Fraţii din cele „trei” Dacii (pag.12)

• Valeriu Lazăr, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Simpozion de istorie la Tg.Mureş. Civilizaţia geto-dacică din centrul Transilvaniei (pag.16)
160, 1980, Iulie

• Coperta 1: Burebista, sculptură de Pavel Mercea

• Coperta 2: Statuie de dac din porfir, din Forul lui Traian de la Roma, aflată în prezent la Muzeul Luvru din Paris

• Coperta 3: Două din cele mai valoroase piese de orfevrărie meşteşugite de strămoşii noştri: rhytonul de la Poroina (detaliu) şi aplică din tezaurul de la Craiova

• Coperta 4: 2050 de ani - tapiserie de Carmen Groza şi medali comemorativă în bronz de Teodor Zamfirescu

• Nicolae Ceauşescu, 2050 d eani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent (pag.2)

• Grigore G. Tocilescu, Burebista - în conştiinţa românilor (pag.3)

• Barthold Georg Niebuhr, Theodor Mommsen, Julius Jung, Gustav Zippel, Joseph Kleinsorge, G.C.Brandis, Karl Patsch, Vasili Vasilievici Latîşev, Ellis Minns, Camille Jullian, Roberto Paribeni, F.E.Adcock, Jérôme Carcopino, Burebista în conştiinţa lumii (pag.5)

• Vasile Cândea, Imaginea geto-dacilor în arta europeană (pag.8)

• L.Ioan, Clio anunţă. Bust Decebal (pag.10)

• Heinrich Pantaleonis, În cartea eroilor naţiunii gemrane (pag.11)

• Jan Trynkowski, În exclusivitate pentru Magazin Istoric. Bărbatul care i-a înălâat pe geţi (pag.16)

• Mihai Gramatopol, Mare om politic, mare diplomat (pag.18)
161, 1980, August

• Herwig Wolfram, Goţii la Dunăre (pag.26)

• Planşa 1: Dacii. Pictură de Sabin Bălaşa (detaliu)

• Ştefan Ferenczi, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpînii lor. Aşezările civile din munţii Orăştiei (pag.45)

• Panait Stănescu-Bellu, Dacii în Anglia (pag.47)
162, 1980, Septembrie

• Fl.Marinescu, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpînii lor. Polovragi (pag.24)

• Concursul Magazin Istoric. A II-a ediţie. 1980. Două milenii şi cinci decenii (pag.26)

• Planşa 1: Istoria patriei, momentele ei de înălţătoare glorie constituie un generos subiect de inspiraţie pentru toate generaţiile. O ilustrează cu prisosinţă frumoasa expoziţie organizată de Casa pionierilor şi şoimilor patriei a sectorului 1 din Capitală, cuprinzînd desene executate de pionieri şi şcolari, membri ai cercurilor de artă plastică, sub conducerea prof. Virginia Gurău. Reproducem cîteva desene, cuprinzînd momente de seamă din istoria patriei şi poporului român: luptă daco-romană (106 e.n.)
163, 1980, Octombrie

• Niculae Conovici, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpînii lor. Piscul Crăsani (pag.22)

• Poşta Magazin Istoric. Pilleusul daco-getic (pag.62)
164, 1980, Noiembrie

• George Trohani, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpînii lor. Aşezarea geto-dacică de la Vlădiceasca (pag.33)

• Poşta MI. Cu un mileniu mai vechi (pag.63)

• Poşta MI. Limba getă în şase ani (pag.63)
165, 1980, Decembrie

• Elena Bărbulescu, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Moştenirea lui Burebista. Vestigii geto-dacice din vestul Munteniei (pag.14)

• Andrei Kiss, O epocă din istoria Transilvaniei. Domnia lui Gabriel Bethlen (pag.29)

• Istoria istoriilor (pag.60)
166, 1981, Ianuarie

• Vasile Ursachi, 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Dave şi stăpînii lor. Zargidava (pag.30)

• Poşta MI. La Arad, 114 reproduceri de pe columnă (pag.62)

• Poşta MI. Dacul de la Luvru (pag.63)
167, 1981, Februarie

• Ştefan Ferenczi, Géza Ferenczi, Dave şi stăpînii lor. Sangidava (pag.33)
168, 1981, Martie

• M.Petrescu-Dîmboviţa, Clio anunţă. Simpozion româno-vest-german de istorie şi arheologie (pag.26)

• Ioan Lăcustă, Microarhiva Magazin Istoric. Lucruri întemeiate şi desluşite. O scrisoare inedită a lui Nicolae Densuşianu (pag.34)

• Constantin Preda, Dave şi stăpînii lor. Cetatea de la Tilişca (pag.37)

• Leandros Vranoussis, Rigas un patriot grec din principatele române (pag.42)
169, 1981, Aprilie

• Coperta 2,3: Sub titlu Istorie în piatră, Simeon Tatu (cunoscut cititorilor noştri pentru suita de schiţe de portrete de regi şi căpetenii geto-dacice - Magazin istoric, nr. 1 şi 2/1979) a reunit chipurile sculptate în piatră ale marilor noştri voievozi de la Burebista la Alexandru Cuza. Iată prime imagini din expoziţia deschisă în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României”

• Done Şerbănescu, Dave şi stăpînii lor. Radovanu (pag.39)

• Adrian Rădulescu, Maria Bărbulescu, Valeriu Georgescu, Interferenţe între civilizaţiile geto-dacă şi greacă în Dobrogea. „Oraşul” din teritoriul rural al Callatisului (pag.41)

• Gabriel Iliescu, Cititorii scriu istorie. Zeii dacilor pe efigii monetare (pag.43)

• Ion Puşcă, Viticultura - argument al vechimii şi continuităţii strămoşilor noştri (pag.59)
170, 1981, Mai

• Sever Dumitraşcu, Dave şi stăpînii lor. Cetăţile dacice din Crişana (pag.31)

• Gheorghe David, Clio anunţă. Petrodava-2000 (pag.47)

• Poşta MI. Calendarul dacic (pag.63)
171, 1981, Iunie

• Coperta 1,2,3,4: Realizat de un meşter autohton traco-get, în sec.XIV-XII î.e.n., deci în urmă cu aproape trei milenii şi jumătate, tezaurul descoperit în iulie 1980, la Hînova, judeţul Mehedinţi, se înscrie ca o nouă şi strălucită mărturie a civilizaţiei strămoşilor noştri. El se remarcă atît prin valoarea lui în sine a obiectelor - 4.919.95 grame aur - cît şi prin valoarea lor artistică şi istorică. 1:Imagine de ansamblu 2,3: Cîteva dintre piesele ale tezaurului 4: O sugestivă reconstituire a Coloanei Infinitului, alcătuită din elementele unui colier. Fotografii de Gabriela Cocora şi Ion Oprea

• Mişu Davidescu, O nouă şi strălucită mărturie a civilizaţiei strămoşilr noştri. Tezaulurul de la Hînova (pag.4)

• Planşa 1,2,3,4: Alte imagini ale obiectelor ce alcătuiesc fabulosul tezaur de aur de la Hînova, ilustrînd priceperea şi înaltul nivel artistic al meşterului autohton care le-a făurit

• Gheorghe David, Dave şi stăpînii lor. De la Piatra Craivii la Zimnicea (pag.49)
172, 1981, Iulie

• Paul Philippi, Conştiinţa dacică în istoriografia săsească (pag.9)
173, 1981, August

• G.Caretonni, Mărturii epigrafice. Dacii la Roma (pag.18)

• Planşa 1: Dacii - prezenţă activă în viaţa capitalei Imperiului Roman. Arcul de triumf al împăratului Constantin cel Mare (307-337), pe care se află numeroase sculpturi înfăţisîndu-i pe daci; sus: cap de dac - sculptură aflată în colecţiile Vaticanului; o replică a ei se găseşte şi în Muzeul de Istorie al R.S.România
174, 1981, Septembrie

• Mihai Culman, Clio anunţă. Cea mai veche menţiune tipărită a denumirii de Dacia (pag.33)

• Poşta MI. Vinul dacilor (pag.62)

• Poşta MI. De la Histria la Vaslui (pag.62)
175, 1981, Octombrie

• Ilie Ceauşescu, Permanenţe milenare ale poporului român. Bună vecinătate, ospitalitate, ajutor prietenesc (pag.2)

• Ioan Coman, Cine a fost Decenu (pag.15)
176, 1981, Noiembrie
177, 1981, Decembrie

• Viu interes pentru istoria dacilor (pag.32)

• Planşa 2,3: Scene din viaţa de toate zilele la daci, într-o reprezentare alegorică la Alba-Iulia, la 20 mai 1929, cu prilejul sărbătorilor Unirii. Stînga: Decebal, regele dacilor (sus) şi buciumaş; dreapta: călăreţi (sus) şi munca într-o familie de daci
178, 1982, Ianuarie

• Sumarlul sumarelor (pag.60)
179, 1982, Februarie

• L.Ioan, Clio anunţă. Ecouri braziliene ale istoriei dacilor (pag.27)

• Nicolae Copoiu, Opinii. Telef - un prim rege get în izvoare antice (pag.31)

• Planşa 1: Rege dac. Detaliu dintr-un tablou de Vasile Pop

• Planşa 4: Căpetenii participante la războiul Troiei unde, cum se spune în Iliada, a sosit şi o oştire de călăreţi din „larga ţară a tracilor”: Ulise şi Priam (sus), Ajax şi Hector (jos); la mijloc, Euripide, autorul unei piese despre regele trac Resos
180, 1982, Martie
181, 1982, Aprilie
182, 1982, Mai

• Marin Dinu, O excepţională descoperire arheologică. Monumentul princiar de la Cucuteni (pag.30)

• Poşta MI. Semnificaţii străvechi (pag.63)
183, 1982, Iunie

• Vlad Protopopescu, Taina uneu scene de pe Columna lui Traian (pag.8)

• Vasile Bologa, Decebal preacinstitul (pag.10)

• Admirabilele virtuţi ale „barbarilor” (pag.11)

• Planşa 3: O imagine necunoscută pînă acum publicului din ţara noastră: statuia unui dac, aflată în colecţia Muzeului Luvru; imagine despre care revista franceză L'histoire scrie: „Tristeţea pe care chipul său o exprimă are o valoare universală - este privirea celui care îndepărtat de patria sa scrutează cu profundă durere”
184, 1982, Iulie

• Mircea Muşat, Temeiurile nepieritoarei istorii (pag.2)

• Vasile Ionaş, Curţi şi reşedinţe domneşti. Cetatea Deva, reşedinţa unui voievod nesupus (pag.33)
185, 1982, August

• Emil Condurachi, Străveche civilizaţie românească.. Mari tezaure autohtone (pag.12)
186, 1982, Septembrie

• Poşta MI. Nume dacice (pag.62)
187, 1982, Octombrie

• Alf Lombard, 1657: un diplomat suedez în principatele române. Sătenii vorbea latineşte (pag.6)

• Augustin Ulanici, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Două tezaure din epoca bronzului (pag.10)

• Clio anunţă. Homer şi tezaurul de la Hinova (pag.11)

• Mircea Muşat, „Vidul de locuire” - o teorie anacronică şi tendenţioasă (pag.12)
188, 1982, Noiembrie

• Ion Popescu-Puţuri, O unică şi unitară istorie a poporului român (pag.2)

• Marius Alexianu, O menţiune necunoscută despre Zamolxis. „Luptă şi suferinţă pentur libertate” (pag.4)

• Ilie Ceauşescu, Transilvania - trăveche vatră românească (pag.12)

• Ştefan Burda, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Ostrovul Mare (pag.23)
189, 1982, Decembrie

• Ilie Ceauşescu, Transilvania - trăveche vatră românească (II) (pag.4)

• Constantin C. Giurescu, Vasile Pârva. Aşa cum l-am cunoscut (pag.12)

• Jérôme Carcopino, Artistul egala pe savant...

• Alexandru Vulpe, Mărturii ale culturii şi civilzaţiei româneşti. Tezaurul de la Rădeni (pag.22)

• Ioan Micu, Vergiliu despre traco-geto-daci (pag.30)

• Poşta Magazin Istoric. Dava de la Căpîlna (pag.62)
190, 1983, Ianuarie

• Mircea Muşat, Valori nepieritoare ale istoriei româneşti. Continuitatea (pag.24)

• Planşa 1: Statuia lui Decebal (Deva, autor acad. Ion Jalea: macheta sculpturii a fost prezentată în premieră de revista noastră, nr.6/1974)

• Virgil Cândea, Valori nepieritoare ale istoriei româneşti. Unitatea (pag.46)

• Alexandru Duţu, Valori nepieritoare ale istoriei româneşti. România, istoria unui nume şi a unui ideal (pag.51)

• Em. Condurachi, Românii şi Balcanii (pag.57)

• Sumarul sumarelor, 1982 (pag.92)
191, 1983, Februarie

• Virgil Mihăilescu-Bîrliba, Ioan Mitrea, La începutul secolului III stipendiu roman pentru dacii liberi (pag.13)

• Ştefan Burda, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Perşinari (pag.14)

• Poşta Magazin Istoric. Care Dion? (pag.62)
192, 1983, Martie

• Maria Ştefan, V.Traikov: urmaşi ai celor de acum 2000 de ani (pag.15)

• Dan Drăguş, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Turnu Măgurele (pag.17)

• Mate D. Vlad, Un principe iluminist şi reformele sale. Alexandru Ipsilanti (II) (pag.29)
193, 1983, Aprilie

• Ilie Minea, Răspunsuri la întrebări. Pagini de istorie milenară. Stăruinţă în Dacia (pag.10)

• Ştefan Burda, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Sacoşul Mare (pag.18)

• Getica - o protoistorie a Daciei (pag.19)

• Anastasie Iordache, Avanpremieră editorială. Dimitrie Brătianu: „Azi vă voi vorbi despre România” (pag.20)

• Poşta Magazin Istoric. Aurul Daciei (pag.62)
194, 1983, Mai

• Coperta 2: Bunele relaţii dintre strămoşii noştri geto-daci şi diferite popoare din sud-estul european sunt ilustrate nu numai de numeroase dovezi materiale, ci şi de legende, aşa cum este şi aceea despre hiperboreeni, reflectată în opera scriitorilor antici. În imagini: templul lui Apollo - zeul soarelui - din Delphi şi carul votiv solar de la Bujoru - Alexandria

• Ştefan Burda, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Hodiş (pag.19)

• Gabriel Iliescu, Ipoteze. Hiperboreeni - între legendă şi adevăr (pag.24)
195, 1983, Iunie

• Gh. Platon, 135 de ani de la revoluţia românilor din 1848. Gînd şi faptă naţională (pag.14)

• Ştefan Burda, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Căuaş (pag.21)

• Dan Drăguş, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Brăţara de aur de la Dipşa (pag.21)
196, 1983, Iulie

• Radu Pantazi, Europeanul Bărnuţiu (pag.13)

• Mihai Gramatopol, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurele geto-dacilor. Comoara princiară de la Băiceni (pag.17)

• Dinu Antonescu, Opinii. Ingeniozitatea calendarului dacic (pag.20)
197, 1983, August

• Liviu Rebreanu, Crescuţi şi rămaşi pe pămînturile Daciei (pag.10)

• Gh. David, Dubla identitate a lui Robert Roesler cîteva precizări biografice (pag.12)

• Mihai Gramatopol, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Coiful de aur de la Poiana Coţofeneşti (pag.21)

• Tudor Mateescu, Dobrogea - străvechi pămînt românesc. În numele dorinţei de unire (pag.29)

• Planşa 1: Cîteva din personajele figurative expuse în Muzeul militar central: căpetenie şi luptător dac

• Dumitru Hîncu, 1845: Un medic francez în ţara locuită odinioară de daci (pag.54)
198, 1983, Septembrie

• Ion Popescu-Puţuri, Dacia Felix (pag.2)

• Mihai Gramatopol, Măsturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul principar de la Aghighiol (pag.12)
199, 1983, Octombrie

• Mihai Gramatopol, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Peretu (pag.4)

• Eva Kolniková, Punţi trainice în istorie. Prezenţe dacice în Slovacia (pag.6)

• Karol Telbizov, Răspunsuri la întrebări. Istorie românească într-o cronică bulgară din secolul XVIII (pag.32)
200, 1983, Noiembrie

• Ion Popescu-Puţuri, Milenii de istorie românească. De la veacul lui Burebista la epoca lui Ceauşescu - epoca marilor cuceriri ale poporului român sub steagul socialismului (pag.2)

• Planşa 4: Bogata colecţie reunită în Biblioteca Báthyáneum, de la Alba Iulia, ni se relevă prin importanţa fondului de manuscrise, incunabule şi alte cărţi rare din perioada de pionierat a tiparului (peste 30.000 lucrări) prin excepţionale capodopere ale miniaturisticii, ca acel manuscris carolingian realizat în sec. IX şi cunoscut sub numele Codex Aureus, prin numeroase alte scrieri miniate şi ediţii princepsale unor lucrări celebre, ca şi printr-un valoros fond documentar de carte şi din şi despre istoria românească. Vrednicul adunător al colecţiei, contele Ignatius Báthyány (1741-1798), o vreme episcop catolic de Alba Iulia, unul dintre luminaţii cărturari ai timpului său, a fost un bun cunoscător al istoriei poporului român, căruia i-a recunoscut atît originea străveche şi preponderenţa numerică, cît şi dîrzenia cu care şi-a păstrat datinile tipărituri româneşti prezente în biblioteca Báthyáneum constituie o ilustrare a unităţii culturale existente în evul mediu pe întinderea tuturor provinciilor istorice româneşti
201, 1983, Decembrie

• gen.lt.dr. Ilie Ceauşescu, Transilvania - străveche glie românească (pag.14)
202, 1984, Ianuarie

• Gh. Platon, Ecouri ale Unirii Moldovei cu Muntenia. O problemă de interes şi de onoare pentru Europa (pag.33)

• Planşa 1: În lupta poporului român pentru dreptate socială şi libertate naţională s-au afirmat, de-a lungul secolelor, numeroase figuri de conducători. În acest număr prezentăm portretele lui Decebal, Negru Vodă, Bogdan I, Vlad Ţepeş, Matei Basarab, Vasile Lupu, Horea, Cloşca şi Crişan şi Avram Iancu, executate de pictorul francez Pierre Bellet după Marea Unire. Reproduceri după fresca ce împodobea sala în care, la 1 Decembrie 1918, reprezentanţii românilor din transilvania au hotărît solemn unirea pentru totdeauna cu ţara. (Portretele s-au păstrat în fondurile Muzeului Unirii din Alba Iulia şi sînt publicate, acum, pentru prima dată în culori de revista Magazin Istoric).

• Sumarul sumarelor, 1983, (pag.91)
203, 1984, Februarie

• Ion Popescu-Puţuri. Bucureşti. Milenii de istorii (pag.2)

• Mihai Gramatopol, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Craiova (pag.15)

• Poşta Magazin Istoric. Între Traian şi Constantin cel Mare (pag.62)
204, 1984, Martie

• Vasile Ursachi, Răspunsuri la întrebări. Civilizaţie românească multimilenară. Sanctuarul de la Zargidava - argument al culturii geto-dacice (pag.10)

• Michael P. Speidel, Opinii. Chipul lui Decebal pe monumentul de la Adamclisi (pag.12)

• Mihai Gramatopol, trofeul şi Columna - un program iconografic unitar (pag.14)

• Planşa 1: Eroismul cu care dacii şi-au apărat libertatea a inspirat încă din antichiate creaţia a numeroşi artişti. În afara monumentelor sculpturale de la Roma şi Adamclisi, numeroase chipuri de daci aparţinînd sculptorilor antichităţii pot fi văzute şi în muzee dintre cele mai importante din întreaga lume, ca Luvru, Ermitaj, Muzeul Vaticanului. În imagini, busturi aflate în muzeul Ermitaj din Leningrad, înfăţisînd nobili daci. Potrivit opiniei unor cercetători, reproducerea din stînga, sus (în dreapta un detaliu al ei) ar reprezenta pe însuşi eroul-rege Decebal. Fotografii realizate la Ermitaj de Radu Ion Popescu

• Poşta Magazin Istoric. Din nou la Cetăţeni (pag.63)
205, 1984, Aprilie

• Mihai Gramatopol, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Rytonul de la Poroina (pag.22)

• Gabriel Iliescu, …şi semnificaţia lui (pag.23)

• Planşa 4: Rytonurile - piese d eorfevrărie specifice lumii antice, executate cu multă măiestrie artistică, au avut o îndelungată evoluţie în timp şi au fost răspîndite pe o întinsă arie geografică, cum o dovedesc şi aceste piese hitite din mileniul II î.e.n. descoperite în Anatolia (stînga sus şi mijloc); din tezaurul trac de factură elenistică de la Panaghiurişte (R.P.Bulgaria) sec.III î.e.n.; în dreapta rytonul geto-dac de la Poroina (jud.Mehedinţi)
206, 1984, Mai

• Camil Mureşanu, Continuitate neîntreruptă în vatra străbună (pag.25)

• Planşa 4: c) imagine din scrierea şui Johann Bethlen Dacia asuprită sau descrierea Transilvaniei (1666), volume aflate în colecţiile Bibliotecii centrale universitare din Bucureşti;

• Lidia Prisecaru, Tipărituri germane despre români. Vechiul regat al Daciei... (pag.33)
207, 1984, Iunie
208, 1984, Iulie
209, 1984, August
210, 1984, Septembrie

• Mioara Turcu, Pe firul mileniilor (pag.20)

• Constantin Răileanu, Pe urmele unei localităţi antice dispărute - tema (pag.24)
211, 1984, Octombrie

• Vasile Smărăndescu, Ceahlăul şi cîteva din legendele sale (pag.45)
212, 1984, Noiembrie

• Florin Constantiniu, De la „Bunul Împărat” la Rex Daciae (pag.15)

• Mihai Gramatopol, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul de la Stînceşti, (pag.27)
213, 1984, Decembrie

• Coperta 1: Excepţională mărturie a străvechii civilizaţii geto-dacice înflorită pe meleagurile patriei noastre, diadema princiară descoperită în vara acestui an în cetatea antică de la Buneşti (jud.Vaslui) impresionează atît prin valoarea intrinsecă (757,6 grame aur de 24 carate), cît şi prin calităţile artistice, fiind o piesă de orfevrărie de mare raritate - aşa cum o confirmă, de altfel, imaginea de ansamblu a podoabei (partea de jos a copertei) şi detaliile unor părţi ale ei: cap stilizat de felină din inelul de închidere a diademei, precum şi rozetele din partea frontală a coroanei (în cele patru colţuri ale paginii)

• Violeta Veturia Bazarciuc, Noi mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Diadema princiară de aur din cetatea dacică de la Buneşti (pag.6)

• Poşta Magazin Istoric. „Mileniul imperial al dacilor” (pag.63)
214, 1985, Ianuarie

• Ştefan Ştefănescu, Sub semnul marilor idei inovatoare (pag.2)

• Sumarul Sumarelor 1984 (pag.60)
215, 1985, Februarie

• Coperta 2: Bogatele morminte princiare, tezaurele de obiecte din aur şi argint descoperite în regiunile locuite odinioară de „marele neam al tracilor”, a căror ramură de nord erau geto-dacii, atestă nu numai înaltul lor grad de civilizaţie, ci şi - ca o expresie a acestei dezvoltări - legăturile cu alte civilizaţii, unele aflate la mari depărtări. Din tezaurul de la Panaghiurişte (R.P.Bulgaria), datînd de la sfîrşitul sec. IV - începutul sec. III î.e.n., face parte şi această fială (vas de cult) de aur, împodobită cu trei rînduri concentrice de figuri africane

• Sivliu Sanie, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Remarcabile cunoştinţe astronomice la geto-daci (pag.12)

• Planşa 2,3: Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor
216, 1985, Martie

• Coeprta 2: Mărturie a străvechii civilizaţii getice, mormîntul princiar descoperit la Sveştari (R.P.Bulgaria) conţine şi somptuoase decoraţii murale, relevante pentru înaltul simţ artistic al meşterilor geţi. În imagini: cele patru cariatide de pe peretele din fund al camerei centrale şi detaliu dintr-o astfel de statuie

• Petre Alexandrescu, Mormîntul princiar getic de la Sveştari (pag.13)

• Ioan Micu, Horaţiu despre profilul moral al străbunilor noştri. Dacus asper, rigidi getae (pag.15)
217, 1985, Aprilie

• Coperta 3: În campania sa din 514-513 î.e.n. împotriva sciţilor din stepele nord-pontice - relatată de Herodot în Istorii - Darius I, regele perşilor, a fost confruntat cu puternica rezistenţă a geţilor care-şi apărau libertatea vetrelor, eroismul lor exemplar făcîndu-l pe părintele istoriei să-i aprecieze încă acum aproape două milenii şi jumătate în scrierea sa drept „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. În imagine, un alt rege persan din aceeaşi dinastie, Darius III (335-330 î.e.n.), aşa cum este înfăţişat pe un mozaic din Pompei

• Ion Popescu-Puţuri, Popor de nemuritori, popor de eroi (pag.5)
218, 1985, Mai
219, 1985, Iunie

• Poşta Magazin Istoric. Continuitate (pag.63)

• Poşta Magazin Istoric. Acidava (pag.63)
220, 1985, Iulie

• Planşa 1: Epoca Nicolae Ceauşescu se înscrie în cartea istoriei româneşti drept epoca celei mai grandioase opere constructive întreprinsă de poporul român. Măreţele realizări din deceniile 1965-1985 au fost obţinute sub conducerea partidului, în frunte cu secretarul său general, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eroul între eroi care şi-au înscris numele în galeria marillor ctitori de ţară şi de istorie, personalitatea proeminentă prin care geniul românesc se situează în spiritualitatea universală contemporană. Uriaşa capacitate de a edifica a poporului român, voinţa sa de neclintit de a merge înainte pe drumul noii orînduiri şi-au găsit deplina expresie în construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul strămoşesc

• Ilie Ceauşescu, Cartea conştiinţei de sine a poporului român (pag.2)

• Planşele 1-4: Strălucite mărturii ale civilizaţiei româneşti. Expresie a grijii partidului şi statului nostru pentru dezvoltarea multilaterală a ştiinţei şi culturii, cercetarea istorică din deceniile Epocii Nicolae Ceauşescu cunoaşte o amploare fără precedent, concretizată în numeroasele noutăţi apărute în toate domeniile activităţii istoriografice. Imaginile înfăţişează cîteva din cele mai reprezentative şi spectaculoase descoperiri arheologice făcute în anii ce au urmat Congresului IX al Partidului Comunist Român (Planşele 1,2,3,4: din tezaurele de la Hînova, Cucuteni-Băiceni, Bruneşti-Avereşti, Peretu, Stînceşti), ilustrative atît pentru amploarea investigaţiei istorice ce se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării, cît şi pentru excepţionalul nivel de cultură şi civilizaţie dezvoltat de strămoşii noştri din antichitatea românească

• Vasile Smărăndescu, Germisara. „Izvoarele fierbinţi” ale dacilor (pag.57)
221, 1985, August

• Coperta 2: vas de aur din tezaurul de la Sînnicolaul Mare (Kunthistorisches Museum din Viena) şi piesă de aur din tezaurul de la Şimleul Silvaniei (Muzeul naţional ungar din Budapesta); amforă de argint din tezaurul de la Conceşti (Muzeul Ermitaj, Leningrad)

• Răzvan Theodorescu, Al XVI-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice. În dialog cu istoriografia internaţională (pag.10)
222, 1985, Septembrie

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (III) (pag.33)
223, 1985, Octombrie

• Coperta 4: Piese de argint aurit descoperite la Sucidava-Izvoarele. Ele fac parte din multitudinea de obiecte ce atestă înfloritoarea civilizaţie dezvoltată pe pămîntul ţării în primul mileniu al erei noastre şi, totodată, puternicele legături comerciale şi culturale întreţinute de locuitorii de la Dunărea de Jos cu diferite zone ale Imperiului bizantin

• Adrian Rădulescu, Traian Cliante, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. La Sucidava-Izvoarele: un depozit de vase de argint (pag.30)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (IV) (pag.33)
224, 1985, Noiembrie

• Barbu B. Berceanu, În lumea geto-dacică. „Dreptul poporului de a chibzui” (pag.16)
225, 1985, Decembrie

• Alexandru Lapedatu, Poporul român din întreaga Dacie (pag.7)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (VI) (pag.33)

• Sumarul sumarelor 1985 (pag.60)
226, 1986, Ianuarie

• Gelu Neamţu, Din cronica luptei pentru unitate naţională. Acelaşi scop dincolo şi dincoace de Carpaţi (pag.10)

• Ioan Lăcustă, Epistolar inedit Teohari Antonescu - Dimitrie Onciul. Vremea de strălucire a Sarmizegetusei (pag.37)
227, 1986, Februarie

• Mihai Gramatopol, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaure monetare geto-dacice (pag.36)
228, 1986, Martie

• Ştefan Pascu, Răstălmăciri şi falsificări ale istoriei (pag.33)
229, 1986, Aprilie

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (X) (pag.33)
230, 1986, Mai

• Coperta 1: Istoria patriei şi a partidului - istoria unică şi unitară a poporului român - a fost şi este izvor nesecat de inspiraţie pentru multe lucrări reprezentative ale artelor plastice naţionale: 1. File de istorie, pictură de Toma Viorel
231, 1986, Iunie

• Vasile Ursache, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul cucutenian de la Brad. Tezaur de semnificaţie europeană (pag.7)
232, 1986, Iulie

• Alexandru V. Matei, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. Tezaurul dacic de la Şimleu Silvaniei - Cehei (pag.18)
233, 1986, August

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XIII) (pag.33)

• Vasile Smărăndescu, Covasna - repere istorice (pag.52)
234, 1986, Septembrie

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XIV) (pag.33)
235, 1986, Octombrie

• Planşa 1: Pagini de eroică istorie românească, în care pădurea - acest important aliat natural al poporului nostru - apare ca o prezenţă constantă. 1) Dacii apărîndu-şi pămînturile cotropite de romani (detaliu de pe columna lui Traian);
236, 1986, Noiembrie

• Coperta 1,4: Mărturii peste vreme ale civilizaţiei geto-dacilor - cărora scrierile lui Herodot le atestă luptele pentru libertate şi independenţă încă acum două milenii şi jumătate - sînt şi numeroasele tezaure de profundă originalitate descoperite pe întreg cuprinsul ţării: a) cnemidă (tezaurul de la Aghighiol); b) faleră (tezaurul de la Surcea); c) figură umană (tezaurul de la Peretu); d) vase (tezarurul dacic de la Sîncrăieni); e) aplice (tezaurul de la Craiova)

• Coperta 2: Celebrele statui ale dacilor de pe basorelieful Arcului de Triumf al împăratului Constantin cel Mare (306-337) sînt şi ele o mărturie a eroicei rezistenţe a geto-dacilor în cursul celor două înverşunate confruntări cu Imperiul roman. Pentru locuitorii Romei, acest eveniment istoric intrase în conştiinţa publică prin întreg ansamblul de construcţii ce alcătuiau Forul traian (îndeosebi Columna, evocînd în basoreliefurile ei luptele daco-romane din anii 101-102 şi 105-106 e.n.), realizare arhitectonică de deosebită valoare, datorată lui Apollodor din Damasc

• Mihai Gramatopol, 2050 de ani de la primele atestări istorice ale luptelor geto-dacilor pentru libertate şi independenţă. Tezaure geto-dacice (pag.15)

• Maria Dogaru, Ioan Popovici, Album heraldic medieval. Stema Daciei (pag.17)

• Cristian Matei, Aşa vă place istoria? Apollodor - Hadrian în dispută (pag.29)

• Planşa 1: Din creaţia de factură istorică a lui Gheorghe M. Tattarescu (în planşa I, portretul artistului executat de pictorul A.Strixner): a) Ţăranul de la Dunăre, compoziţie inspirată de o legendă (consemnată şi de La Fontaine), conform căreia, după ocuparea Daciei de către romani, un ţăran dac s-a dus pe jos la Roma să protesteze în faţa Senatului împotriva abuzurilor săvîrşite de cuceritori;

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XVI) (pag.33)
237, 1986, Decembrie

• Mircea Muşat, Unirea - un singur gînd al tuturor românilor (II) (pag.2)

• Petre Alexandrescu, 2500 ani de la primele atestări istorice ale luptelor geto-dacilor pentru libertate şi independenţă. Eroism nepieritor (pag.15)

• Paul Cernovodeanu, Românii în izvoare istorice străine. Indiscutabilă origine dacică (pag.19)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XVII) (pag.33)

• Sumarul sumarelor 1986 (pag.60)
238, 1987, Ianuarie

• Radu Popa, Dicţionar istoric. Permanenţă şi unitate istorică românească. Ţara Haţegului (pag.30)

• Planşa 1: Înfiinţată în urmă cu 120 de ani, Biblioteca Academiei R.S.România, cuprinde în fondurile sale un mare număr de lucrări de deosebită valoare şi semnificaţie pentru cunoaşterea trecutului poporului nostru şi a modului în care istoria românilor s-a reflectat în conştiinţa lumii. În imagini, coperte de cărţi - azi adevărate rarităţi bibliofile - medalioane, gravuri, litografii şi stamp din fondurile Bibliotecii Academiei R.S.România, iustrând mari momente din istoria patriei: a) luptele dacilor împotriva romanilor (105-106 e.n.)
239, 1987, Februarie
240, 1987, Martie

• Planşa 1: Operă de pionierat a istoriografiei româneşti, Tezaurul de la Pietroasa (3 vol., 1889-1900), monografia închinată de Al.Odobescu celebrului tezaur „Cloşca cu puii de aur” descoperit la 1837, retipărită într-o excelentă ediţie în urmă cu cîţiva ani, semn al valorificării moştenirii noastre culturale, constituie, după cum nota arheologul Ion Nestor, într-o conferinţă ţinută în perioada interbelică, „una din marile fapte de ştiinţă cu care poporul nostru se mîndreşte pe drept”. În imagini, litografii din ediţia originală a Tezaurului de la Pietroasa reproduse şi în volumul Al.Odobescu, Opere IV, Editura Academiei R.S.România, Bucureşti, 1976: a) Frontispiciu - imagine apărută şi pe supracoperta vol.IV al ediţiei amintite; b,d) Fibulele mici ale tezaurului(puii); c) Vasul dobrogean; e) Tava de aur masiv, în greutate de 7,1540kg

• Ion Nestor, Precursorul Odobescu (pag.10)

• Radu Harhoiu, Mărturii ale culturii şi civilizaţiei româneşti. 1837 - Tezaurul de la Piettroasa: istorie şi legendă (pag.14)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XVIII) (pag.33)
241, 1987, Aprilie

• Coperta 1,4: Răspntie a marilor drumuri comerciale de uneau continentul european de vastele întinderi asiatice şi nordul Europei de sud-estul ei, Marea Neagră a constituit, din cele mai vechi timpuri, o punte de legătură şi interferenţe între civilizaţiile dezvoltate de popoarele ce au locuit în arealul pontic. În imagini: detalii de podoabe antice de aur - din Tezaurul Muzeului de istorie al R.S.România - descoperite în Dobrogea, mărturie peste milenii a înfloritoarei civilizaţii făurite de strămoşii noştri de la Mare şi Dunărea de Jos, şi a legăturilor pe care ei le-au întrebuinţat cu popoarele învecinate

• Ion Popescu-Puţuri, Decebal şi epoca sa (pag.6)

• Ilie Ceauşescu, Independenţa - sens şi permanenţă în istoria naţională (pag.9)

• Planşa 1: Instituţii de cultură, mari muzee şi biblioteci din numeroase ţări ale lumii adăpostesc în fondurile lor valori inestimabile ale geniului creator al poporului nostru, mesaje peste vreme ale contribuţiei româneşti la spiritualitatea universală. Iată câteva din aceste capodopere aflate în marile colecţii ale lumii: a) vase din tezaurul de la Sînnicolaul Mare; b) podoabă de ceremonie de la Romula-Reşca - ambele la Kunsthistorisches Museum, din Viena; c) vas din tezaurul de la Conţeşti - la Muzeul Ermitaj, din Leningrad;
242, 1987, Mai

• Gabriel Ştrempel, Nicolae Costin - un cronicar la răspîntie de veacuri (pag.19)

• Culorile Columnei (pag.23)

• Ştefan Pascu, Mircea Muşat, Florin Constantiniu, Falsificarea conţtientă a istoriei sub egida academiei ungare de ştiinţe(pag.33)

• Dumitru Berciu, Lucia Marinescu, Iancu Fischer, Gheroghe Tudor, Teze false privind formarea poporului şi limbii române (pag.47)

• Anton Dumitru, Întîlnirea cu pămîntul natal (pag.83)

• Mihai Gramatopol, Mărturii ale culturii şi civlizaţiei româneşti. Tezaurul de la Sîncrăieni (pag.89)

• Eugen Panighianţ, Locul înfruntării geţilor cu Alexandru cel Mare: Zimnicea sau Peuce? (pag.98)

• Vasile Smărăndescu, Istorie în Delta Dunării (pag.100)
243, 1987, Iunie

• Coperta 1,4: În premieră pentru cititorii din ţara noastră: imagini în culori ale Columnei lui Traian. Coperta 1: Asaltul dacilor asupra unei cetăţi romane - scenă de pe Columnă reconstituită în culori originare de acum aproape 2000 de ani de specialişti italieni în tehnica nucleară şi - în parteade sus a paginii - detalii din aceeaşi scenă, sugestive pentru dîrzenia luptelor Coperta 4: un alt detaliu din scena amintită, înfăţişând stindardul dacic, purtat, potrivit opiniilor oamenilor de ştiinţă de însuşi regele-erou Decebal

• Dumitru Berciu, Un simbol al neînfricării regele-erou Decebal (pag.14)

• Ion Dumitriu-Snagov, Culorile Columnei (pag.17)

• Ion Horaţiu Crişan, Decebal - Nume şi renume (pag.19)

• Planşa 3: Coperta uneia din fascicolele Enciclopediei române, editată de C.Diaconovich între anii 1898 şi 1904, din însărcinarea şi sub auspiciile ASTREI. Planşa 4: Unul dintre activiştii ASTREI, vestitul Gheorghe Cîrţan (Badea Cîrţan)

• Gh.D., Aurul Daciei (pag.45)
244, 1987, Iulie

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XX) (pag.33)

• Radu-Ştefan Ciobanu, Clio anunţă. Prezenţe româneşti într-un lbum de istorie a Europei (pag.47)
245, 1987, August

• Vasile Smărăndescu, Itinerare istorice în Ţara Haţegului (pag.55)
246, 1987, Septembrie

• Al.Rosetti, Limba română - autohtonie şi continuitate istorică (pag.22)

• Planşa 4: i,j) Ţărani româno - desene de gravorul englez G.Hernig

• George Lăzărescu, Lui Dante Aligheri - omagiul omânilor din antica Dacie (pag.60)
248, 1987, Noiembrie

• Paul Abrudan, Unde odinioară a fost Sarmizegetusa... (pag.14)

• Constantin Antip, Theodor Mommsen - primul istoric laureat al Premiului Nobel (pag.14)
249, 1987, Decembrie

• Sumarul sumarelor 1987 (pag.60)
250, 1988, Ianuarie

• Coperta 2,3: Mărturii peste veacuri şi milenii ale bogatei civilizaţii făurite pe pămîntul românesc, rod al talentului şi muncii unui popor harnic; iubitor de frumos, pace, libertate, progres şi prosperitate; piese şi podoabe din tezaure şi opere de artă din diferite epoci istorice

• Valeriu Buduru, Marian Ştefan, Istoria în opera preşedintelui Nicolae Ceauşescu (pag.22)
251, 1988, Februarie

• Coperta 3: Mărturii milenare de cultură şi civilizaţie la Marea Neagră şi Dunărea de Jos: inele de aur din tezaurul de la Dinogeţia-Garvăn (sus) şi pecetea unui inel elenistic descoperit la Callatis (Mangalia). Locuitorii străvechiului pămînt românesc al Daciei pontice au participat activ, din cele mai vechi timpuri, la schimbul de valori culturale ale lumii, aducînd o contribuţie preţioasă la civilizaţia omenirii

• V.Nestor, Contribuţii. Un enciclopedist străromân: Aethicus Histricus (pag.12)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXII) (pag.33)
252, 1988, Martie

• Coperta 1,2 (n.ENDA: statui de daci de la Napoli?)

• Dumitru Protase, Multimilenara dăinuire istorică (pag.2)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXIII) (pag.33)
253, 1988, Aprilie

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXIV) (pag.33)

• Vasile Smărăndescu, Itinerar istoric pe Valea Oltului (pag.55)
254, 1988, Mai

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXV) (pag.33)
255, 1988, Iunie
256, 1988, Iulie

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXVI) (pag.33)
257, 1988, August

• Constantin Florea, Măreţia istoriei româneşti (pag.2)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXVII) (pag.33)

• Vasile Smărăndescu, Itinerar istoric. Serbări şi datini folclorice româneşti (pag.61)
258, 1988, Septembrie

• Antonie Plămădeală, „Cei mai vechi şi numeroşi locuitori ai ţării” (pag.6)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXVIII) (pag.33)
259, 1988, Octombrie

• Nicolae Isar, Dascălii patrioţi de la Colegiul „Sf.Sava” (pag.17)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXIX) (pag.33)
260, 1988, Noiembrie

• Ion Popescu-Puţuri, Unirea unanim act de decizie al poporului român (pag.2)

• Magda Stavinschi, Din trecutul astronomiei româneşti (pag.32)

• Vasile Smărăndescu, Itinerar istoric. Prin vetre de vitejie (pag.34)
261, 1988, Decembrie

• Gh.Unc, „Naţiunea română într-un singur stat” (pag.11)

• Ion Ardeleanu, Recunoaşterea dreptului istoric (pag.27)
262, 1989, Ianuarie

• Planşa 1

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXX) (pag.33)

• Sumarul sumarelor 1988 (pag.61)
263, 1989, Februarie

• Gheorghe Platon, Permanenţe istorice româneşti: Unitatea şi independenţa (pag.2)

• I.M.Ştefan, Gînduri despre istorie în manuscrise eminesciene. Dragostea pentru trecutul ţării (pag.5)

• Gheroghe David, Un precursor al unităţii de stat a românilor: Alexandru II Mircea (pag.8)

• A.T.Laurian, 1855: Călătorie în Europa (pag.19)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXXI) (pag.33)

• Poşta Magazin Istoric. Dacia visată (pag.63)
264, 1989, Martie

• Planşa 1: Eroismul cu care dacii conduşi de viteazul rege Decebal şi-au apărat pămîntul şi libertatea, în dîrzele înfruntări cu romanii, a constituit un generos subiect de inspiraţie pentru artişti din numeroase ţări; una dintre expresiile acestui interes este şi albumul consacrat Columnei traiane din Roma, tipărit la Amsterdam în anul 1752, după gravurile realizate de numismatul şi gravorul elveţian Andreas Morellius, textul comentariului datorîndu-se uni erudit al vremii, cărturarul italian Antonio Francisco Gori. În imagini coperta, o pagină din comentariu şi diferite scene de pe Columnă ce înfăţişează momente ale aprigei confruntări dintre daci şi romani.

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXXII) (pag.33)

• Ioan V. Popovici, O lucrare olandeză dedicată Columnei (pag.38)
265, 1989, Aprilie

• Cristian Radu Staicu, Laonic Chalcocondil: Dacia lui Vlad Ţepeş (pag.20)
267, 1989, Iunie

• Mircea Muşat, Deplină independenţă! (pag.2)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXXIII) (pag.33)

• Poşta Magazin Istoric. Adamclisi (pag.62)
268, 1989, Iulie

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXXIV) (pag.33)
269, 1989, August

• Poşta Magazin Istoric. 163.500kg aur dacic (pag.62)
270, 1989, Septembrie

• Dumitru Almaş, Mihai Viteazul un simbol al unităţii naţionale (pag.6)

• Ion Popescu-Puţuri, Pe urmele strămoşilor (XXXVI) (pag.33)
271, 1989, Octombrie

• Ştefan Pascu, Continuitate şi unitate românească în voievodatul Transilvaniei (pag.12)

• I.C.Chiţimia, Naum Rîmniceanu - „Mndria de a fi patrioc dac” (pag.15)

• Victor Timariu, „Ţările acestea ale vechii Dacii” (pag.18)

• telex...telex... (pag.58)
272, 1989, Noiembrie

• Coperta 2,3: Eroicele lupte împotriva dominaţiei străine, pentru progres, libertate şi independenţă purtate de poporul român de-a lungul istoriei sale multimilenare - generos subiect de inspiraţie artistică; în imagine, detalii din fresca intitulată Lupta pentur independenţă a poporului român, expusă la Muzeul Miliar Central

• Gheorghe David, Carpaţii în istoria românească (pag.27)
273, 1989, Decembrie

• Sumarul sumarelor 1989 (pag.60)
Nr.1 (274), 1990, Ianuarie

• Coperta 1,4: Busturile bărbaţilor din Dacia... Cu pletele lor maiestuoase, precum Munţii Carpaţilor, au blîndeţea nobilului cerb rătăcind prin pădurile nemărginite! - scria Jules Michelet despre statuile strămoşilor noştri geto-daci văzute la Roma. Motiv frecvent al artei imperiale antice, statuile de daci ilustrează marea preţuire a artiştilor şi oamenilor de cultură din vechime pentru eroismul şi dîrzenia cu care strămoşii noştri şi-au apărat libertatea şi independenţa, admiraţia pentru civilizaţia lor. În imagini, statul de daci de pe Arcul lui constantin, fotografii realizate la Roma de Radu Ion Popescu

• Ioana Barnea, Daco-romani şi români între vechea şi noua Romă (pag.33)

• Radu Florescu, De la „ţara” lui Dromihaites la regatul lui Burebista (pag.36)

• Radu Ion Popescu, Dacii de pe Arcul lui Constantin (pag.40)
Nr.2 (275), 1990, Februarie

• Paul Cornea, 1840. Dacia Literară: „Istoria să ne fie cartea de căpetenie” (pag.18)

• Radu Florescu, De la Burebista la regatul lui Decebal (pag.33)
Nr.4 (277), 1990, Aprilie

• Gheorghe David, Datini pascale la români (pag.12)
Nr.8 (281), 1990, August

• Eugen Denize, Imagini spaniole ale ţărilor române (pag.11)
Nr.9 (282), 1990, Septembrie

• Adrian Rădulescu, Treptata (re)descoperire a Tomisului (pag.15)
Nr.10 (283), 1990, Octombrie

• Constantin C. Giurescu, Dobrogea, vechi pămînt românesc (pag.6)

• Antonie Plămădeală, Un învîţat străromân neştiu: Sf.Gherman din Dacia Pontică (pag.9)

• Geroge Potra, Un negustor englez în ţările române: Thomas Thornton (pag.18)
Nr.12 (285), 1990, Decembrie

• Sumarul sumarelor, 1990 (pag.91)
Nr.2 (287), 1991, Februarie

• Clio anunţă. Geto-dacii la Chişinău (pag.37)
Nr.5 (290), 1991, Mai

• Emil Condurachi, Daco-Romania Antiqua (pag.40)

• Adrian Rădulescu, O zi din viaţa cetăţii Tomis (pag.51)
Nr.6 (291), 1991, Iunie

• Emil Condurachi, Daco-Romania Antiqua (II) (pag.8)
Nr.7 (292), 1991, Iulie

• Liviu Mărghitan, Pe urmele comorii lui Decebal (pag.47)

• Emil Condurachi, Daco-Romania Antiqua (III) (pag.71)
Nr.8 (293), 1991, August

• Ioan Drăgan, Un cărturar umanist ignorat: Filip More din Ciula (pag.56)
Nr.9 (294), 1991, Septembrie

• acad. Ştefan Pascu, dr. Ladislau Gyémant, Ion Budai-Deleanu: istoricul (pag.5)

• Gheorghe David, 1782: Ecaterina II, Potemkin şi ... Regatul Daciei (pag.66)
Nr.11 (296), 1991, Noiembrie

• Scarlat Lambrino, C. Iulius Celsus - un guvernator lusitan al Daciei (pag.37)
Nr.12 (297), 1991, Decembrie

• Dan A. Lăzărescu, 1845. Auguste de Gérando despre Transilvania şi locuitorii săi (pag.13)

• Sumarul sumarelor, 1991 (pag.91)
Nr.3 (300), 1992, Martie

• S.O.S. Sarmizegetusa (pag.31)
Nr.3 (300), 1992, Aprilie

• dr. Ion Dumitriu-Snagov, România în documentele Vaticanului (pag.37)
Nr.10 (307), 1992, Octombrie

• George Bariţiu, La locurile Sarmizegetusei (pag.3)
Nr.12 (309), 1992, Decembrie

• Şcolarul dac (pag.87)

• Sumarul sumarelor (pag.90)
Nr.5 (326), 1994, Mai

• Victor Papacostea, Din veacul renaşterii naţionale (pag.3)
Nr.9 (330), 1994, Septembrie

• Ion Conea, Munţii-Zei ai Daciei şi ai Galiei (pag.3)
Nr.11 (332), 1994, Noiembrie

• Cetatea dacică de la Tăşad (pag.93)
Nr.1 (334), 1995, Ianuarie

• C.Săvulescu, Din nou la Coţofeneşti (pag.78)

• Sumarul sumarelor (pag.91)
Nr.6 (339), 1995, Iunie

• Alexandru Busuioceanu, Daci şi romani în Carpaţi (pag.59)
Nr.12 (345), 1995, Decembrie

• Octavian Popescu, Cititorii scriu istorie. Decebal în Galia (pag.29)
Nr.1 (346), 1996, Ianuarie

• Eugen Denize, Spanioli citind despre Decebal, Iancu, Ţepeş, Ştefan şi Mihai (pag.28)

• Sumarul sumarelor, 1995 (pag.91)
Nr.2 (347), 1996, Februarie

• S.Mehedinţi, Temeiul civilizaţiei - munca (pag.2)
Nr.3 (348), 1996, Martie

• Dialog cu cititorii. Pe urmele dacilor (pag.94)
Nr.7 (352), 1996, Iulie

• Al.Davila, Din torsul zilelor (pag.71)
Nr.8 (353), 1996, August

• Dialog cu cititorii. Cetăţile dacice investigate într-un seminar NATO (pag.94)
Nr.9 (354), 1996, Septembrie

• Liviu Mărghitan, Congres Internaţional de Tracologie (pag.27)
Nr.12 (357), 1996, Decembrie

• Sumarul sumarelor, 1996 (pag.63)
Nr.1 (358), 1997, Ianuarie

• Paul Cernovodeanu, Politică-diplomaţie-comerţ la Dunărea de Jos. Casa de comerţ Bell&Anderson (1834-1836) (pag.59)
Nr.4 (361), 1997, Aprilie

• Emil Panaitescu, Cetăţile Dacice (Fragmente dintr-un studiu din 1928-1929) (pag.7)
Nr.7 (364), 1997, Iulie

• Coperta 1,4: Austerul palat Strozzi din Florenţa a găzduit vreme de trei luni cea mai importantă expoziţie internaţională de artă şi civilizaţie dacică organizată vreodată. Reproducem coperta catalogului expoziţiei, editat de grupul Electa (coperta 1); coperta 4 - brăţară răsucită spiralic (625 grame aur) din tezaurul de la Băiceni (Cucuteni), sec.VI-III î.e.n. - sus; aplică de aur, 48cm lungime, sec.VI-III î.e.n., tezaurul de la Stânceşti, jud.Botoşani - jos (Dacii cuceresc Florenţa, p.8)

• Cristian Popişteanu, Dacii cuceresc Florenţa (pag.8)

• prof. Grigore Arbore Popescu, Celţii în Transilvania (pag.9)
Nr.11 (368), 1997, Noiembrie

• Florentina Dolghin, Trieste la ora dacilor (pag.77)
Nr.12 (369), 1997, Decembrie

• Sumarul sumarelor, 1997 (pag.67)

• Dialog cu cititorii. Decebal în Gallia (pag.72)
Nr.3 (372), 1998, Martie

• Dialog cu cititorii. Despre daci la Chişinău (pag.95)
Nr.6 (375), 1998, Iunie

• D.M., Clio anunţă. S-a mai desferecat o arhivă (pag.44)
Nr.1 (382), 1999, Ianuarie

• Sumarul sumarelor, 1998 (pag.88)
Nr.12 (393), 1999, Decembrie

• Sumarul sumarelor, 1999 (pag.91)
Nr.7 (400), 2000, Iulie

• Ion Pătraşcu, Cetatea de la Zimnicea - distrusă a doua oară (pag.53)
Nr.12 (405), 2000, Decembrie

• Sumarul sumarelor 2000 (pag.91)
Nr.4 (409), 2001, Aprilie

• Epoca mormintelor princiare şi a marilor tezaure, Harhoiu R., 4 (409), p.71
Nr.5 (410), 2001, Mai

• Dialog cu cititorii. Decebal la Mraconia (pag.94)
Nr.6 (411), 2001, Iunie

• Cititorii scriu istorie. Aurul de la Roşia Montană (pag.88)
Nr.8 (413), 2001, August

• Traian împăratul, Barnea Al., 8 (413), p.61
Nr.9 (414), 2001, Septembrie

• Kosonii din Munţii Orăştiei, Lăcustă I., 9 (414), p.70
Nr.1 (418), 2002, Ianuarie

• Sumarul sumarelor 2001 (pag.91)
Nr.10 (427), 2002, Octombrie

• I. Pătraşcu, Dromichaites - rege get sau trac?, (p.77)
Nr.7 (436), 2003, Iulie

• dr. Adriana Pescaru, Eugen Pescaru, Castrul Germisara (pag.55)
Nr.11 (440), 2003, Noiembrie

• Vlad V. Zirra, Roşia Montană - un monument unic al Daciei Romane (p.15)
Nr.12 (441), 2003, Decembrie

• Sumarul sumarelor 2003 (p.91)
Nr.2 (455), 2005, Februarie

• conf. univ. dr. Vasile Moga, Ora;ele Alba Iulia (pag.9)
Nr.6 (459), 2005, Iunie

• conf. univ. dr. Carmen Bulzan, Podul lui Apolodor, de la Drobeta (pag.31)
Nr.9 (462), 2005, Septembrie

• conf. univ. dr. Ioan I. C. Opriş, Cetatea cu un mileniu de istorie. Capidava (pag.9)
Nr.10 (463), 2005, Octombrie

• Magda Stavinschi, Astronomia şi moştenirea culturală (pag.55)
Nr.2 (467), 2006, Februarie [NU ESTE ONLINE]

• Sumarul sumarelor 2005 (pag.92)
Nr.11 (476), 2006, Noiembrie [NU ESTE ONLINE]

• conf. univ. dr. Ioan Carol Opriş, Războaiele dacice ale lui Traian (pag.11)
Nr.12 (477), 2006, Decembrie [NU ESTE ONLINE]

• Cristian Dima, Cristina Oargă, Temutul falx dacic (pag.58)

• Sumarul sumarelor 2006 (pag.91)
Nr.1 (478), 2007, Ianuarie [NU ESTE ONLINE]

• Coperta 1-4. Pentru cronicarul Nicolae Stoica de Haţeg, în anii '20 ai veacului al XIX-lea, Europa era o „şcoală a ştiinţelor şi a învăţăturii”. Integrarea României la început de an 2007 în Uniunea Europeană vine să desăvârşească un proces istoric sinous, cu aşteptări şi căutări, ireversibil în evoluţia sa. În zestrea culturală a continentului, românii aduc şi un impresionant tezaur de spiritualitate şi civilizaţie, între ale cărui embleme se regăsesc Columna lui Traian, Gânditorul de la Hamangia, cu perechea sa (coperta 1), unicatele culturii Cucuteni (coperta 2), cetăţile moldoveneşti de la Hotin (sus) şi Cetatea Albă (coperta 3) sau biserica fortificată de la Biertan (coperta 4).
Nr.2 (479), 2007, Februarie [NU ESTE ONLINE]

• Gică Băeştean, Prin capitala Daciei Traiane (pag.39)
Nr.3 (480), 2007, Martie [NU ESTE ONLINE]

• Constantin Petolescu, Decebal - straterg şi diplomat (pag.21)
Nr.4 (481), 2007, Aprilie [NU ESTE ONLINE]

• Iosif Vasile Ferencz, Mihai Căstăian, Cetatea dacică de la Ardeu (pag.66)
Nr.5 (482), 2007, Mai [NU ESTE ONLINE]

• Cititorii în dialog cu autorii. Dacia în război şi după (pag.78)
Nr.8 (485), 2007, August [NU ESTE ONLINE]

• Dialog cu cititorii. Decebal nu era stângaci (pag.95)
Nr.1 (490), 2008, Ianuarie

• Sumarul sumarelor 2007 (pag.90)
Nr.2 (491), 2008, Februarie

• Sebastian Matei, Dacii din zona Buzăului (pag.82)
Nr.4 (493), 2008, Aprilie

• Constantin Petolescu, Chipul regelui Decebal (pag.51)
Nr.5 (494), 2008, Mai

• Coperta 2. Poarta Praetoria a castrului de pe dealul Porolissum.

• dr. Dumitru Gheorghe Tamba, Porolissum (pag.86)
Nr.6 (495), 2008, Iunie

• Coperta 1. Luptător dac, una dintre piesele de mare atracie întâlnită de vizitatorii noilor expoziţii organizate de Secţia de istorie a Muzeului Naional Brukenthal din Sibiu.
Nr.7 (496), 2008, Iulie

• Gică Băeştean, Drumurile la romani (pag.56)
Nr.9 (498), 2008, Septembrie [NU ESTE ONLINE]

• Gică Băeştean, Şcoala în lumea romană (pag.77)

• Iosif Vasile Ferencz, Cetatea dacică de la Băniţa (pag.81)
Nr.10 (499), 2008, Octombrie

• dr. Valeriu Sîrbu, dr. Valeriu Cavruc, Dan Buzea, Comunitatea dacică de la Olteni (pag.41)

• Gică Băeştean, Cavalerişti daci în amfiteatrul de la Sarmizegetusa (pag.84)
Nr.11 (500), 2008, Noiembrie

• Gică Băeştean, Cavaleria romană (pag.87)
Nr.12 (501), 2008, Decembrie

• Sumarul sumarelor 2008 (pag.91)
Nr.1 (502), 2009, Ianuarie

• Iosif Vasile Ferencz, Brăţările spiralice din aur ale dacilor (pag.22)
Nr.2 (503), 2009, Februarie

• Olimpiu Ioan Luca, Baba Dochia (pag.92)
Nr.4 (505), 2009, Aprilie

• Iosif Vasile Ferencz, Celţii în Transilvania (pag.9)
Nr.10 (511), 2009, Octombrie

• Coperta 2. „Cetatea Zânelor” îşi dezvăluie secretele, încet-încet. Multă vreme chiar şi arheologii s-au îndoit că aici s-ar afla una dintre cele mai mari fortificaţii ridicate de geto-daci.

• Viorica Crişan, Cetatea Zânelor de la Covasna (pag.14)
Nr.12 (513), 2009, Decembrie

• Alexandru Barnea, Tropaeum Traiani (pag.5)

• Sumarul sumarelor, 2009 (pag.91)
Nr.6 (519), 2010, Iunie

• Simona Şerbănescu, Tristeţile Muzei Clio. Nu ucideţi Sarmizegetusa (pag.23)
Nr.9 (522), 2010, Septembrie

• Constantin C. Petolescu, Opinii-controverse. Un urmaş al regelui Decebal pe tronul imperiului roman? (pag.24)
Nr.12 (525), 2010, Decembrie

• Sumarul sumarelor, 2010 (pag.91)
Nr.4 (541), 2012, Aprilie

• Cornel Burtică, Odiseea copiei Columnei lui Traian (pag.13)
Nr.12 (561), 2013, Decembrie

• Ioan-Aurel Pop, Român şi România (pag.5)

• Sumarul sumarelor, 2013 (pag.91)
Nr.1 (562), 2014, Ianuarie

• Ioan-Aurel Pop, Român şi România (pag.5)
Nr.3 (564), 2014, Martie

• Matei Cazacu, Legenda şi temeiul ei istoric. Ospăţul lui Dromichaites (pag.25)
Nr.4 (565), 2014, Aprilie

• Matei Cazacu, Legenda şi temeiul ei istoric. Ospăţul lui Dromichaites (pag.29)
Nr.10 (571), 2014, Octombrie

• Ioan-Aurel Pop, Istorici pe care i-am cunoscut. Hadrian Daicoviciu (1932-1984) (pag.35)
Nr.12 (573), 2014, Decembrie

• Sumarul sumarelor (pag.91)
Nr.1 (573), 2015, Ianuarie

• Doina Ionescu, Abraham Ortelius şi atlasul său (pag.89)
Nr.4 (589), 2016, Aprilie

• Andrei Pogăciaş, Antonio de Guevara despre războaiele daco-romane (pag.59)
Nr.12 (597), 2016, Decembrie

• Sumarul sumarelor, 2016
Nr.3 (600), 2017, Martie

• Coperta 1: Împăratul Traian a purtat în două rânduri (101-102 şi 105-106) război cu Decebal, reuşind să cucerească regatul acestuia. Procesul de romanizare intra într-o fază nouă, mult mai puternică. S-au păstrat în multe părţi ale Imperiului Roman statui şi busturi ale lui Traian, împăratul în vremea căruia imperiul a atins maxima întindere; între acestea, şi un bust realizat în bronz, aflat la Muzeul Civilizaţiei Anatoliene din Ankara

• Aurelia Vasile, Istorie şi film. Dacii. Naşterea unui film (pag.16)

• Csaba Szabo, Practicarea cotidiană a religiei romane în Dacia (pag.21)
Nr.5 (602), 2017, Mai

• Coperta 2: Aceste vestigii de la Sarmizegetusa Regia sunt, într-sadevăr, temple urano-solare şi „sanctuarul mare rotund”, interpretat drept un calendar dacic?

• Coriolan Horaţiu Opreanu, Opinii-sontriverse. Secretele Sarmizegetusei Regia astăzi (pag.71)
Nr.12 (609), 2017, Decembrie

• Sumarul sumarelor, 2017 (pag.91)
Nr.6 (615), 2018, Iunie

• dr. Horea Pop, Păzitorii trecătorilor (Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău) (pag.30)
Nr.9 (618), 2018, Septembrie

• Dr. Horea Pop, O nouă cetate dacică în nord-vestul României§10)
Nr.12 (621), 2018, Decembrie

• Coperta 2: Pe Via dei Fiori Imperiali din Roma străjuieşte, din 12 mai 113 d.H., Columna lui Traian, monumentul triumfal mărturie în piatră a războaileor victorioase purtate de împărat în dacia şi a eroismului cu care au luptat dacii. După moartea lui Traian, în anul 117, cenuşa i-a fost adunată într-o urnă de aur şi depusă în încăperea de la baza Columnei, care are 39,83m înălţime şi este compusă din 17 tamburi de marmură suprapuşi, cu diametrul de 3,7m. 155 de scene separate şi peste 2.500 de figuri compun banda spiralică de marmură, lungă de 200m, sculptată pe fusul columnei.

• prof.univ.dr. Carmen Bulzan, Ramón de Basterra martor la Marea Unire (pag.41)

• Eugen Teodor, Frontierele romane (pag.66)

• Sumarul sumarelor, 2018 (pag.91)
Nr.2 (623), 2019, Februarie

• prof.univ.dr. Constantin C. Petolescu, moştenirea lui Traian în Europa Centrală şi de Sud-Est (pag.13)
Nr.3 (624), 2019, Martie

• Ştefan Lemny, Decebal şi Traian pe scena Operei pariziene în timpul lui Napoleon I (pag.27)

• Alexandru Mironescu, Mişcarea Rugul Aprins şi cultura occidentală (pag.70)
Nr.5 (626), 2019, Mai

• Eugen Teodor, Războaiele dacice (pag.5)

• Adrian Pop, Rolul frontierelor naturale şi factorii statalităţii naţionale în viziunea şcolii romneşti de geopolitică (pag.33)
Nr.8 (629), 2019, August

• Constantin C. Petolescu, Statuia Regelui Decebalvs la Bucureşti! (pag.5)

• Coperta 4: Considerată iniţial a reprezenta un barbar, eventual un „nobil dac”, această statuie, aflată în anul 1584 într-o colecţie privată, este expusă din 1810 în Grădina Boboli din Florenţa. Are 2,30m înălţime şi este executată din porfir roşu (din Egipt); capul şi mâinile sunt din marmură albă. De curând a fost adusă în ţară o copie a acestei statui, care aşteaptă să i se găsească locul potrivit pentru a fi amplasată.

BIBLIOGRAFIE:

Sursa: http://www.magazinistoric.ro, 2019