|
 |
ALEXANDRU BERZOVAN - BAZINUL MUREŞULUI INFERIOR ŞI SUD-VESTUL MUNŢILOR APUSENI ÎN PERIOADA CLASICĂ A DACIEI PREROMANE (SEC. II Î.HR. – SEC. I D.HR.)
| „Cercetarea arheologică şi istorică a Daciei pre-romane, deşi s-a materializat în numeroase studii – unele de o remarcabilă valoare – nu a reuşit, totuşi, să acopere în mod uniform întreg teritoriul intrat în stăpânirea lui Burebista şi Decebal, ca urmare a stadiului diferenţiat al cunoştinţelor actuale despre vasta problematică a acestei perioade. Desigur, în centrul atenţiei s-a aflat, cum era şi firesc, nucleul fortificat din zona Munţilor Orăştiei, unde s-au desfăşurat şi cele mai de seamă evenimente legate de istoria statului dac.
Printre regiunile cărora cercetarea le-a acordat o atenţie mai redusă se numără şi cea a Mureşului Inferior, cu zona adiacentă a sud-vestului Munţilor Apuseni, poate datorită şi poziţiei sale periferice, ceea ce a favorizat unele amestecuri etno-culturale – nu întotdeauna lesne de descifrat. Cartea elaborată de tânărul cercetător dr. Alexandru Berzovan, arădean prin origine, actualmente ieşean, vine să umple această lacună istoriografică. Autorul, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, al unui master la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi al unui doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-a remarcat deja prin contribuţiile importante pe care le-a adus la cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei dacice, îndeosebi din partea de vest a ţării, fiind autorul a circa 20 de studii, primite cu interes de către specialişti. Contribuţiile aduse atât în studiile anterioare, cât şi în prezenta monografie se bazează deopotrivă pe valorificarea unor materiale inedite din săpături mai vechi, aflate în diferite colecţii muzeale (îndeosebi din Arad şi Timişoara), ca şi pe rezultatele cercetărilor personale, întreprinse pe teren, în zona care face obiectul acestei cărţi. Monografia dedicată bazinului Mureşului Inferior şi sud-vestului Munţilor Apuseni în perioada clasică a Daciei preromane are la bază teza sa de doctorat, susţinută în 2015 la Universitatea din Iaşi (sub coordonarea noastră), căreia autorul i-a adus câteva modificări, vizând o structurare mai coerentă şi condensată a numeroaselor materiale prezentate.
Cu toate că nucleul monografiei îl constituie prezentarea şi discutarea realităţilor arheologice şi istorice din regiunea vizată, totuşi autorul s-a străduit să le integreze, mai ales pe baza descoperirilor arheologice, ca şi pe baza puţinelor informaţii oferite de izvoarele scrise, în contextul mai larg al istoriei şi arheologiei Daciei din perioada maximei sale dezvoltări (secolele I î. Hr. – I d. Hr.). Compararea datelor din zona studiată s-a făcut îndeosebi cu realităţile din nucleul statului dac, situat în Munţii Orăştiei, dar şi cu informaţiile existente din alte regiuni ale Daciei, mai ales cu cele din părţile vestice ale regatului. Meritul acestor paralele constă în evitarea expunerii unor locuri comune, arhicunoscute, autorul punând accentul pe compararea datelor concrete de care a dispus din teritoriul studiat.” - fragment din Prefaţă
ISBN 978-606-543-846-0 Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Naţională a României. © Alexandru Berzovan, 2017 Editura Mega | www.edituramega.ro e-mail: mega@edituramega.ro DTP si copertă: Francisc BAJA Redactor: Iulia POP
CUPRINS
PREFAŢĂ (Nicolae Ursulescu) 11 CUVÂNT ÎNAINTE (Valeriu Sîrbu) 13 INTRODUCERE 17 CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE 19 I.1. Mijloace si metode 19 I.1.1. Mijloace si metode utilizate în identificarea staţiunilor arheologice. 19 I.1.2. Fisa pentru descrierea staţiunilor arheologice. 21 I.1.3. Fisa pentru descrierea tezaurelor si descoperirilor monetare 21 1.1.4. Descrierea si interpretarea vaselor ceramice 22 I.1.5. Terminologia utilizată si interpretările de ordin istoric 24 I.2. Cadrul geografic 25 I.2.1. Limite 25 I.2.2. Relieful 26 I.2.3. Hidrografia 34 I.2.4. Solurile 35 I.2.5. Vegetaţia si fauna 35 I.2.6. Consideraţii privind paleomediul 36 I.2.7. Posibile căi de comunicaţie 36 I.2.8. Consideraţii privind etimologia hidronimelor Marisos şi Crisia 38 CAPITOLUL II. ISTORICUL CERCETĂRILOR 39 II.1. Istoricul cercetărilor până în anul 1918 39 II.2. Cercetări efectuate în perioada 1918–1945 41 II.3. Cercetări efectuate în perioada 1945–1989 42 II.4. Cercetări efectuate din 1990 până în prezent 45 CAPITOLUL III. REPERTORIUL ARHEOLOGIC 47 III. 1. Repertoriul staţiunilor 47 III.2. Troianul Zarandului 130 III.3. Repertoriul tezaurelor şi descoperirilor monetare 145 CAPITOLUL IV. ASPECTE PRIVIND HABITATUL 209 IV.1. Aşezările si mediul ambiant 209 IV.2. Amenajări cu rol defensiv 211 IV.3. Locuinţe şi gropi 212 IV.4. Un sistem defensiv la pătrunderea Mureşului în Câmpia Aradului? 214 CAPITOLUL V. OCUPAŢII ŞI MEŞTEŞUGURI 219 V.1. Ocupaţii producătoare de hrană 219 V.1.1. Agricultura 219 V.1.2. Creşterea animalelor 220 V.1.3. Vânătoarea si pescuitul 221 V.2. Meşteşugul olăritului 222 V.2.1. Produse casnice si (sau) produse de atelier 222 V.2.2. Posibile unelte pentru modelat si ornamentat ceramica? 223 V.2.3. Tipuri de vase 223 V.2.3.1. Borcanul 223 V.2.3.2. Cana 234 V.2.3.3. Kantharoi 238 V.2.3.4. Castroanele 242 V.2.3.5. Străchinile si tipsiile 245 V.2.3.6. Ceştile – opaiţe (căţuile) 247 V.2.3.7. Cupe cu picior 252 V.2.3.8. Fructiere 252 V.2.3.9. Oale 260 V.2.3.11. Imitaţiuni după formele celtice: vasele de tip situla 263 V.2.3.12. Imitaţiuni după formele greceşti. Kraterul 264 V.2.3.13. Imitaţiuni după formele greceşti. Amfore locale 264 V.2.3.14. Imitaţiuni după formele greceşti: lekanai 264 V.2.3.15. Ulcioare 264 V.2.3.16. Vasul globular cu tub 265 V.2.3.17. Strecurători 265 V.2.3.18. Boluri cu decor în relief 265 V.2.3.19. Capace 265 V.2.3.20. Miniaturi 265 V.2.4. Ornamentica ceramicii 266 V.2.4.1. Tratamentul suprafeţelor. Lustruirea. 266 V.2.4.2. Ornamente plastice 266 V.2.4.3. Ornamente incizate . 267 V.2.4.3. Ornamente lustruite . 268 V.2.4.4. Ornamente stampilate 268 V.2.5. Urme de reparaţii? 268 V.3. Torsul si ţesutul 269 V.4. Prelucrarea lemnului 270 V.5. Metalurgia fierului 270 V.6. Orfevrăria 271 V.6.1. Ateliere 271 V.6.2. Instrumentar 272 V.7. Prelucrarea pietrei 273 CAPITOLUL VI. PORTUL 275 VI.1. Accesorii vestimentare 275 VI.1.1. Catarame si paftale 275 VI.1.2. Verigi cu nodozităţi 275 VI.1.3. Fibule 275 VI.2. Podoabe si obiecte de toaletă 276 VI.2.1. Brăţări 276 VI.2.2. Pandantive 276 VI.2.3. Verigi şi inele 276 VI.2.4. Colane 277 VI.2.5. Oglinzi 277 VI.3. Studiu de caz. Tezaurul cu piese de argint de la Gura Văii 277 CAPITOLUL VII. SCHIMBURILE 281 VII.1. Circulaţia monetară 281 VII.1.1. Prima serie de emisiuni monetare 281 VII.1.2. Monedele din a doua serie de emisiuni 282 VII.1.3. Monedele greceşti 283 VII.1.4. Monedele romane 283 VII.1.5. Consideraţii generale 283 VII.2. Relaţiile comerciale 284 VII.2.1. Relaţiile cu triburile celtice 284 VII.2.2. Relaţiile cu triburile germanice 284 VII.2.3. Relaţiile cu lumea elenistică 284 VII.2.4. Relaţiile cu Roma 285 VII.2.5. Relaţiile cu triburile sarmatice 285 CAPITOLUL VIII. SOCIETATEA 287 VIII.1. Societatea 287 VIII.2. Războinicii 289 VIII.3. Un posibil mormânt de războinic la Dombegyháza (Ungaria) 290 CAPITOLUL IX. SPIRITUALITATEA 293 IX.1. Edificii de cult 293 IX.1.1 Templul circular de la Pecica 1 293 IX.1.2 Templul cu absidă de la Pecica 1 294 IX.2. Posibile gropi rituale 295 IX.2.1. Posibilele gropi rituale de la Cladova 1 295 IX.2.2. Posibila groapă rituală de la Zăbrani 1 296 IX.3. Posibile obiecte de cult 296 CAPITOLUL X. ISTORIA POLITICO-MILITARĂ 297 X.1. Situaţia politico-militară în perioada pre-Burebista 297 X.2. Dacia de vest sub Burebista 298 X.3. Cucerirea Illyricum-ului de către romani. 300 X.4. A existat o expediţie punitivă romană pe Mureşul Inferior în vremea lui Augustus? 302 X.5. Problema teritoriului disputat între daci si iazigi 304 X.6. Operaţiuni militare romane pe Mureşul Inferior în timpul războaielor dacice? 305 CONSIDERAŢII FINALE 309 THE LOWER MUREŞ BASIN AND THE SOUTHWESTERN APUSENI MOUNTAINS DURING THE CLASSICAL PERIOD OF ANCIENT DACIA (2ND CENTURY BC - 1ST CENTURY AD) 314 BIBLIOGRAFIE 321 ABREVIERI 337 PLANŞE 339
|
|
 |