ENDA - Stănescu Florin - Soarele de andezit

STĂNESCU FLORIN - SOARELE DE ANDEZIT

REZUMAT

Cartea de faţă îşi propune să prezinte o parte din publicaţiile din ţară şi străinătate cuprinzând rezultatele cercetărilor autorului efectuate într-o lungă perioadă de timp, în sanctuarele Terasei Sacre de la Sarmizegetusa Regia, România, capitala anticului regat al Daciei.

Descoperite acum mai bine de 200 de ani şi incluse în patrimoniul UNESCO, sanctuarele Dacilor de la Sarmizegetusa Regia, au făcut, în timp, obiectul a numeroase ipoteze şi cercetări, avansate de unii specialişti ai domeniului cât şi a numeroşi amatori.

Ipoteza că monumentele de la Sarmizegetusa-Regia reprezintă materializarea unui calendar, sau ideea relaţiei dintre Marele Sanctuar Rotund şi unele fenomene astronomice, le întâlnim încă de la începutul cercetărilor arheologice din zonă.

Eşecul calendarelor propuse, bazate în principal pe numărarea convenabilă a grupurilor de blocuri din sanctuare, ne-a dus la concluzia că este necesară o schimbare totală a metodologiilor utilizate (bazate în acest caz pe ecuaţii diofantice) şi a schimbării totale a modurilor de abordare a acestei mari probleme.

Această carte este dedicată acestui nou mod de a încerca rezolvarea problemei.

Întâlnirea omului cu divinitatea nu putea avea loc în orice moment, acesta fiind determinat de mişcările aştrilor, şi nici în orice loc, acesta -un sanctuar- amenajat după anumite reguli speciale ale civilizaţiei ce omagia acea divinitate.

În lucrare sunt prezintate o serie de sanctuare, temple sau chiar localităţi de pe întreg globul pământesc, orientate astronomic după punctele de extrem solstiţial ale mişcării soarelui.

Metodologiile propuse şi utilizate în lucrare folosesc instrumentele astronomice ale antichităţii, gnomonul şi cadranul solar, precum şi compasul, echerul, sau cotul antic, inclusiv metodele astronomiei antichităţii, precum cât şi precauţii în utilizarea rezultatelor.

Acest prim volum, dintr-o serie care urmează, este dedicat unui obiect arheologic, până în prezent unicat mondial, cunoscut sub numele de Soarele de Andezit, după ipotezele autorului un altar - cadran solar. Sunt folosite şi metodele aparţinând arheometriei şi arheoastronomiei. Utilizând metodologiile şi aparatura antichităţii, au fost descoperite sanctuare orientate astronomic după mişcarea soarelui la solstiţii şi echinocţii. Mai mult, altarul-cadran solar permite determinarea şi a altor caracteristici ale mişcării soarelui.

O dovadă a existenţei marcajelor direcţiilor solstiţiale ale soarelui, este descoperirea pe aceste direcţii a unor gropi rituale, ce conţin brăţări de aur în greutate de peste un kilogram fiecare. Lucrarea prezintă în ultimul capitol o serie de relaţii dimensionale dintre componentele sanctuarelor Terasei Sacre, relaţii ce permit continuarea cercetărilor cu metodele arheometriei şi arheoastronomiei.

CUPRINS

Cuvânt înainte
Introducere

Partea I – ELEMENTE DE ARHEOLOGIE
Cap. 1. Civilizaţia dacilor
1.1. Lumea dacilor şi contextul său istoric
1.2. Scurt istoric al cercetărilor
1.3. Arhitectura dacilor
1.4. Agricultura
1.5. Civilizaţia fierului
1.6. Artele decorative. Ceramica dacică pictată
1.7. Scrierea
1.8. Medicina. Plantele medicinale
Cap. 2. Elemente de civilizaţie cultual-sacrală a dacilor
2.1. Sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia
2.2. Sanctuarele de la „Feţele Albe”
2.3. Construcţiile absidate de la Meleia şi Rudele
2.4. Sanctuarele de la Costeşti
2.5. Sanctuarul de la Racoş, jud.Braşov
2.6. Sanctuarele de la Piatra Craivii, jud.Alba

Partea a II-a. ELEMENTE DE ARHEOMETRIE
Cap. 3. Arheometria – domeniu, scop, metode
Cap. 4. Problema măsurătorilor. Calculul cu intervale. Aplicaţii în arheologie
4.1. Consideraţii generale
4.2. Enunţul şi condiţiile problemei
4.3. Consideraţii metodologice
4.4. Concluzii
Cap. 5. Trasarea sanctuarelor în antichitate. Posibile unităţi de măsură în sanctuarele dacilor de la Sarmizegetusa Regia, munţii Orăştiei, România
5.1. Tehnici de analiză utilizate
Cap. 6. Instrumente de măsură şi trasaj existente în epocă
6.1. Instrumente de verificare şi trasaj utilizate în lumea romană
6.2. Instrumente de măsură şi trasaj utilizate în epocă şi prezente la daci

Partea a III-a. ELEMENTE DE ARHEOASTRONOMIE
Cap. 7. Arheoastronomia. Domeniul cercetărilor, scop, metode
7.1. Domeniul
7.2. Caracteristici şi limite
7.3. Situaţia cercetărilor de arheoastronomie în Europa şi America
7.3.1. Scurt istoric
7.3.2. Situaţia actuală
7.4. Organizare
7.5. Rezultate
Cap. 8. Omul şi aştrii. O privire „antropo-astronomică”
8.1. Unele consideraţii cu caracter general
8.2. Omul şi soarele
8.2.1. Controlul magic al mişcării soarelui
8.2.2. Riturile de trecere
8.2.3. Echinocţiile, alte praguri de trecere
8.3. Omul şi luna
8.3.1. Controlul magic al mişcării lunii
8.3.2. Riturile de trecere
8.4. Omul şi stelele
Cap. 9. Problematica orientărilor cu caracter astronomic din enolitic până în sec. I d.Hr.
9.1. Tipuri şi structuri orientate „astronomic” în neolitic
9.2. Problematica orientărilor astronomice
9.2.1. Orientări de tip astronomic la morminte
9.2.2. Orientările mormintelor megalitice din provinciile Bari şi Brindisi, coasta Adriaticii, Italia
9.2.3. Orientările mormintelor megalitice din nord-estul Peninsulei Iberice
9.2.4. Orientări de tip astronomic în construcţii şi formaţiuni de tip megalithic
Cap. 10. Consideraţii metodologice privind cercetările de arheoastronomie de la Sarmizegetusa Regia. Problema calendarelor. Propuneri pentru o nouă metodologie
10.1. Introducere
10.2. Scurt istoric al cercetărilor
10.3. Scurtă privire asupra problemei calendarelor
10.4. Privire critică asupra metodologiilor utilizate în cercetarea arheoastronomică asupra civilizaţiei dacilor (sec. I î.Hr. - sec. I d.Hr.)
10.4.1. Erori tipice
10.4.2. Problema calendarelor dacice
10.5. Propuneri pentru o nouă metodologie
Cap. 11. Metode şi aparate în astronomia antichităţii
11.1. Introducere
11.2. Astronomia asiro-babiloniană
11.3. Astronomia egipteană
11.4. Astronomia greacă
11.5. Cadrane solare descoperite în România
11.6. Astrolabul plan şi proiecţia stereografică
11.7. Planisfera lui Ptolemeu
11.8. Latitudinea locului de observaţie
11.9. Scurte concluzii parţiale la capitolele 1-11
Cap. 12. Relatări ale autorilor antici despre cunoştinţele astronomice ale dacilor
Cap. 13. Stabilirea direcţiilor astronomice. Problema orizontului aparent şi a orizontului matematic
Cap. 14. „Aparate” astronomice la daci
14.1. Un posibil cadran solar de tip „discus in planitia” la Sarmizegetusa Regia
14.2. Descriere, dimensiuni
14.3. Funcţionalităţile monumentului
14.3.1. Funcţiunea de altar
14.3.2. Funcţiunea de cadran solar
14.3.3. Funcţiunea de astrolabe
14.4. Aplicaţii practice pe altarul cadran solar
14.1.1. Inclinaţia eclipticii în epocă
14.4.2. Latitudinea geografică a locului. Determinarea cu ajutorul gnomonului
14.4.3. Problema latitudinii locului. Cadranul sferic
14.4.4. Problema latitudinii locului. Determinarea cu ajutorul cercurilor (Rcc, Rct şi Rd) trasate pe soarele de andezit
14.4.5. Determinarea latitudinii Sarmizegetusei Regia cu ajutorul dimensiunilor stilului. „Proiectarea” grafică pe disc a dimensiunilor acestuia
14.4.6. Determinarea cu ajutorul cercurilor (Rcc, Rct şi Rd) trasate pe soarele de andezit a azimuturilor răsăritului şi apusului solstiţial de iarnă şi de vară ale soarelui
14.4.7. Determinarea distanţei zenitale şi a declinaţiei soarelui la un moment oarecare
14.4.8. Calculul distanţei zenitale pe disc printr-o dublă proiecţie stereografică în sensul lui Hipparch
Cap. 15.
15.1. Gropi rituale descoperite pe direcţii astronomice la Sarmizegetusa Regia
15.2. Ipoteze de lucru
15.3. Consideraţii antropo-astronomice
Cap. 16. Relaţii de interdependenţă între unele dintre sanctuarele terasei sacre de la Sarmizegetusa Regia
Anexă
Bibliografie selectivă