 Fragmente cu date referitoare la antichitatea clasică din lucrarea "Repertoriul Arheologic al Judeţului Hunedoara" care poate fi accesată în întregime AICI.
ARĂNIEŞ (COMUNA CERBĂL)
Vestigii dacice.
a) Aici, în hotarul localităţii, s-ar afla o fortificaţie dacică.
ARDEU (COMUNA BALSA)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cetăţeauă, Cetăţeaua, Cetăţuie sau Cetăţuia. Punctul în care s-a construit cetatea dacică se află la SV de sat şi este izolat de terenul din jur prin văile Bozeşului şi Maclei, precum şi prin pantele abrupte ce-l înconjoară. Aici se află acum o carieră de piatră. Materialele ceramice descoperite aici aparţin culturilor Coţofeni, Wietenberg, Hallstattului timpuriu, culturii Basarabi şi perioadei dacice clasice. Aici s-a descoperit o pafta de argint ornamentată cu motive animaliere. Tot în cetate s-a descoperit o nicovală dacică din fier.
BAIA DE CRIŞ (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) Punctul Gura Voinii. Un tezaur format din drahme emise în Dyrrhachium şi Apollonia şi denari romani republicani (70 de monede) s-a descoperit pe teritoriul localităţii, în urma unor lucrări edilitare. Cu aceeaşi ocazie şi în acelaşi loc, s-au descoperit şi doi cercei şi o brăţară din argint, de factură dacică.
Mine şi cariere.
a) Punctul La Ptincuri şi Răbiţa, lângă Fântâna Borchii. În hotarul localităţii, pe platoul care dă numele punctului, dar şi pe Vârful Feredeului, se află urmele unor exploatări de aur preromane, romane (Eugen Iaroslavschi le crede chiar mai vechi), dar şi medievale. După Mircea Rusu acestea au fost exploatate din Bz D-Ha A.
BARU (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Fântâna la Gruişor. Fortificaţia se găseşte între Dealul Comărnicelului şi Dealul Negru, întăritura este de formă foarte neregulată.
b) Punctul Valea Petrosului. La capătul de sus al defileului din această vale se află, după toate probabilităţile, un turn dacic.
Mine şi cariere.
a) Punctul Dealul Negru. În zona acestuia se găsesc minereuri de fier care par a fi fost exploatate în perioada dacică.
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri izolate de monede antice.
b) De aici provine un denar suberat de la Caracalla.
BĂIEŞTI (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Cetăţuie. Pe Culmea Stânişoarei, la SE, pe un bot de deal, se află un punct de observaţie dacic.
b) Punctul Gruniul Măgurii. Culmea este situată la est de sat, pe malul din dreapta Streiului. Aici se află un val circular cu fundaţie de piatră prinsă cu mortar. Drumul antic trece prin spatele acestor amenajări. Obiectivul poate fi de epocă dacică.
BĂNIŢA (COMUNĂ)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetatea de pe Dealul Bolii. Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică cu ziduri şi turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus dacicus (secolele I Îen-I en). Aici s-a descoperit o brăţară dacică de argint. În cetate şi pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului). Unele porţiuni din zidul cetăţii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălţimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV en). Anterior construcţiei dacice a existat un nivel hallstattian.
b) La poalele dealului s-a descoperit aşezarea civilă a cetăţii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului.
Descoperiri monetare.
a) Peştera Bolii. În cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitaţii de tetradrahme thasiene. Tot de aici provine o monedă romană republicană.
BERIU (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Vârtoape sau La Tipter. De aici provin câteva obiecte dacice de fier. Tot în acest loc s-a descoperit o monedă de tip KOSON.
BOBAIA (COMUNA BOŞOROD)
Descoperiri monetare.
a) În anul 1962, în arealul localităţii, se descoperă un tezaur monetar format din piese greceşti şi denari romani republicani care circulă în secolele II-I îen.
BOŞOROD (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) De aici provine o piesă de bronz (bust) dacică.
BRETEA-MUREŞANĂ (COMUNA ILIA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Măgura Brănişca sau Dealul Feţii. După opinii mai noi, resturile dacice se găsesc pe acest deal în zona afectată de cariera Derobau. Aici se pot vedea la suprafaţa solului urmele unui val de pământ dublat cu un şanţ de apărare (pare a fi aceeaşi cu Măgura Sârbilor).
BUCIUM (COMUNA ORĂŞTIOARA DE SUS)
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit multe monede de tipul KOSON.
Vestigii dacice.
a) Punctul Cărpeniş. În acest punct, aflat între Bucium şi Orăştioara de Jos, pe partea din dreapta Apei Oraşului, în dreptul castrului roman, s-a descoperit ceramică dacică. Sondajele efectuate au confirmat supozitia iniţială.
b) Punctul Valea Ţiganilor. Aici există, pe pârâul cu acelaşi nume, la 90-100 m de intersecţia acestuia cu Valea Muchii, urmele unui turn din perioada dacică.
BUCIUM ORLEA (COMUNA SÂNTĂMĂRIA ORLEA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Valea Chiliilor. Aici, spre Cetăţeaua, s-a descoperit un vas de factură dacică.
CĂLAN (ORAŞ)
Mine şi cariere.
a) Punctul Măgura Călanului sau Cariera Călan. Pe abruptul Măgurii se află ceramică aparţinând culturii Coţofeni. Aici se află o mare carieră de piatră exploatată încă din vremea dacică. Cariera are formă de L cu laturile de 600/400 m.
b) Punctul Şesul Gorganului. În acest punct pietrele desprinse din cariera de la Măgura Călanului erau finisate în vremea dacică.
CÂMPURI DE SUS (COMUNA GURASADA)
Descoperiri monetare.
a) În hotarul localităţii s-a descoperit o monedă dacică.
CÂMPURI-SURDUC (COMUNA GURASADA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Cetăţeaua. În hotarul localităţii se află o locuire dacică, de mică întindere. S-a descoperit un şanţ circular în jurul obiectivului care nu are mai mult de 25 m în diametru. Materialul arheologic descoperit cu acest prilej aparţine perioadei dacice. Aici s-au descoperit şi monede greceşti preromane.
b) Punctul La Mănăstire. Aici se găseste un platou relativ mic, nivelat artificial şi fortificat cu zid de piatră locală prinsă cu lut (secolul I îen). Materialul arheologic descoperit aparţine perioadei dacice. Aici s-au descoperit şi monede preromane.
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit drahme din Dyrrhachium care făceau parte dintr-un tezaur (1886).
b) În anii 1943-1944 s-a descoperit un alt tezaur de acelaşi tip.
c) Pe o înălţime, lângă calea ferată, s-a descoperit tetradrahme de Thassos.
CÂRJITI (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) În grădina unui ţăran s-a descoperit o monedă dacică. Alte monede barbare, imitaţii după tetradrahmele lui Alexandru Macedon, sunt amintite de L.Winkler.
CERBĂL (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Dosul Pârlit. Aici s-a descoperit, în anul 1874, cu ocazia construirii drumului Govăjdie - Dobra, un tezaur dacic de argint depozitat într-un vas de bronz care se afla, la rândul lui, într-un vas de lut. Acesta era format din podoabe şi 491 monede romane republicane de argint. Tipurile de podoabe, în primul rând fibulele şi brăţara spiralică, ca şi data ultimei monede, arată că tezaurul s-a constituit la mijlocul secolului I îen şi a fost îngropat în deceniile următoare.
b) La circa 5 km est de sat, spre Hunedoara, s-au descoperit întâmplător toartele unei oinochoe de bronz de provenienţă campaniană, cu figuri în relief şi aplicaţii de argint, datate în a doua vârstă a fierului.
CHITID (COMUNA BOŞOROD)
Vestigii dacice.
a) Punctul Jidovin. În bibliografia veche se semnalează aici, pe Dealul Piesa, o fortificaţie dacică (probabil aceeaşi cu punctul următor).
CICLOVINA (COMUNA BOŞOROD)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Vârful Tâfla. Între Ciclovina şi cetatea Piatra Roşie se află o aşezare aparţinând culturii Coţofeni, dar şi resturi dacice.
CINCIŞ-CERNA (COMUNA TELIUCU INFERIOR)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Motel. Într-o livadă de pruni s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni. Alte materiale ceramice sunt cele dacice. Pe aceeaşi limbă de pământ s-au descoperit şi resturi de cuptoare de redus minereul de fier.
b) Punctul Casa Albă. Descoperirile s-au efectuat pe plaja din faţa motelului (epoca bronzului şi perioada dacică).
CLOPOTIVA (COMUNA RÂU DE MORI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Vârful Pietrei. În acest punct se află fortificaţii, la 300 m vest de Vârful Pietrii. Construcţia poate fi dacică.
COSTEşTI (COMUNA ORĂşTIOARA DE SUS)
Vestigii dacice.
a) Materiale ceramice şi resturi ale culturii materiale dacice.
a.1.) Punctul Dârlău. Imediat deasupra Pârâului Dârlăului, la câteva sute de metri spre nord de poalele cetăţii, s-au descoperit materiale ceramice dacice.
a.2.) Punctul Merişorul sau Dealul Merişorului. Înălţimea este situată nu departe de Costeşti, spre SV (în hotarul cu Ocolişul Mic şi Boşorodul). Pe un pinten al dealului s-au descoperit cărbuni şi fragmente ceramice.
a.3.) Pe un alt dâmb al Merişorului s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
a.4.) Punctul Părul. În faţa satului Costeşti, pe terasa din dreapta Apei Grădiştii, se descoperă fragmente ceramice dacice.
a.5.) Punctul Şcoala din Deal sau Olteţ. Pe una dintre înălţimile situate la SE de sat s-a descoperit ceramică dacică. Aceeaşi ceramică apare şi la o mică depărtare spre NV de şcoală.
a.6.) Punctul Şeaua (Hoaga) lui Crai. Aici, nu departe de Olteţ, se semnalează arsură asociată cu ceramică dacică.
a.7.) Punctul Cosman. În acest punct, în fata Gării IFET Costeşti, la aproximativ 500 m spre vest de aceasta, pe malul din stânga râului, s-au descoperit ţigle de tip grecesc, fragmente ceramice dacice şi arsură groasă.
a.8.) Punctul Biserică sau Gruiul Negru. Punctul se află la aproximativ 200 m nord de biserica din localitate. Aici s-au descoperit tuburi de conductă de factură dacică şi chiupuri.
a.9.) Punctul La Curţi. În apropiere de Cantonul Silvic Costeşti s-au descoperit urme de locuire din perioada dacică.
a.10.) Punctul Dosul Beliei. În apropierea Apei Grădiştii, pe partea din dreapta acesteia, într-o poieniţă, s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
a.11.) Punctul Putinei. La câteva sute de metri nord de poalele Dealului Cetăţuia se află fragmente ceramice dacice.
a.12.) Punctul Pârâul Gemenilor. Pe coasta din dreapta acestuia, afluent de pe partea din dreapta Văii Faeragului, la SSE de cetatea Costeşti s-a descoperit o sabie scurtă din fier.
a.13.) Punctul Pârâul Pădişelulul sau Pădişelul Mic. În acest punct, aflat pe partea din dreapta Apei Grădiştii, în dreptul Faeragului, s-au descoperit vestigii dacice.
a.14.) Punctul Sesul Crucii Ruşilor. La 250 m sud de confluenţa Văii Stânişorii cu Apa Grădiştii se semnalează locuinţe dacice.
a.15.) Punctul Valea Bărcii. Pe dreapta Apei Grădiştii, la vărsarea Văii Bărcii, se află vestigii dacice.
a.16.) Punctul Poalele Ciocuţei. De aici s-au prelevat materiale dacice.
a.17.) Punctul Feţele Belinii. Sub dealul Feţele Belinii există o mică terasă locuită în vremea dacilor.
a.18.) Punctul Ursoaia. În apropierea satului Costeşti, cu ocazia săpării unei gropi de mormânt, s-a descoperit un depozit de vase dacice.
b) Turnuri de veghe şi apărare dacice.
b.1.) Punctul Şesul Ciorii. Aceasta este o terasă situată pe versantul nordic al Dealului Faeragului, chiar deasupra văii. Aici a fost construit de către daci un turn de veghe.
b.2.) Punctul Ciocuţa. Pe acest mamelon, dispus la SV de Dealul Cetătuţia, se află un turn puternic de pază.
b.3.) Punctul Cetăţuia înaltă. Acest deal este despărţit de Dealul Cetăţuia prin Valea Sasului. Pe deal se afla un puternic turn de apărare şi supraveghere.
c) Terase amenajate artificial dacice.
c.1.) Punctul Şesul lui Inăţoiu sau Şesul Primarului. Terasa se află pe acelaşi deal al Faeragului. După cum se pare în teren, terasa este amenajată artificial.
c.2.) Punctul Mormânturile. Deasupra satului Costeşti se află două terase netede numite Mormânturile Mari şi Mormânturile Mici. Aici nu s-au găsit materiale arheologice.
c.3.) Punctul Şesul Iezilor. Pe partea din dreapta Apei Grădiştii, la 300-400m spre NNE de Dosul Beliei, deasupra acestui punct, se întinde o terasă locuită de daci.
c.4.) Punctul Pietroasa sau Pietrele lui Solomon. La circa 200m deasupra Pârâului Pietros, pe drumul ce duce spre Luncani de la cetatea de pe înălţimea Blidaru, se află pintenul cu acest nume. Locul este amenajat pentru locuire în perioada dacică clasică. Aici s-au descoperit resturile unui sanctuar dacic patrulater.
d) Fortificaţii dacice.
d.1.) În drum, spre Vârful Merişorului, se văd blocuri de piatră cioplită ca în cetăţile dacice.
d.2.) Punctul Prisaca. În hotarul localităţii, pe înălţimea Prisăcii, s-au descoperit urme romane. Acestea constau dintr-o circumvalaţie de 300/100-120m, neregulată ca formă. Şanţul acesteia pare să fi fost construit în interior.
d.3.) Punctul Dosul Brăiţei sau Dâlma Brăiţei. În apropierea cetăţii Costeşti, la SV de ea, se poate observa un val circular de pământ, rămăşită a unui turn dacic. Tot aici s-au descoperit şi fragmente ceramice Coţofeni (eneolitic târziu).
e) Locuinţe.
e.1.) Punctul Laz. La circa 300m de firul Apei Grădiştii se află mai multe movile care reprezintă resturile unor locuinte dacice.
e.2.) Punctul Poiana Năpărţi sau În Năpărţi. Punctul se găseşte la sud de localitate. Aici s-a descoperit o locuinţă dacică.
e.3.) Punctul La Tuturău. Pe terasa Apei Grădiştii, în apropiere de Valea Stânişoarei, s-au descoperit locuinţe dacice şi traseul unei conducte de apă.
e.4.) Punctul La Bocsitură. Pe locul actualei cabane turistice există o locuinţă dacică.
e.5.) Punctul La Cruce la Valea Stânişorii. În acest loc de la sud de Costeşti, pe partea din dreapta Văii Stânişorii, se află o terasă pe care s-au descoperit materiale ceramice dacice.
e.6.) Punctul Gura Văii Stânişorii. În acest loc s-au descoperit vestigii dacice.
e.7.) Punctul Valea Stânişorii. Pe vale s-au descoperit vestigii dacice.
Statiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cetăţuia, Cetăţuie sau Cetate.
a.1.) Drumul de acces antic este folosibil şi astăzi. Cetatea ocupă un platou elipsoidal cu dimensiunile maxime de 166/33m. Sub cetate sunt câteva terase amenajate de mâna omului. Cea mai veche locuire de aici aparţine culturii Coţofeni. Cetatea este apărată, în primul rând, de un val de pământ (valul roşu). Valul nu se închidea complet. Capetele sale se petrec în locul în care trebuie să fi fost poarta cetăţii. Acesta este precedat cronologic de un alt val cu palisadă. Al doilea element defensiv este zidul masiv al cetăţii. Acesta nu înconjoară complet dealul şi este construit în tehnica murus Dacicus. Zidul este completat cu trei bastioane. Un alt element deosebit al arhitecturii cetăţii este reprezentat de cele două turnuri-locuinţă şi un turn de supraveghere aflat pe platoul fortificaţiei. În anul 1957 s-a descoperit o brăţară de argint în apropierea turnului-locuinţă numărul 1. În cetate a funcţionat şi un atelier de bronzier. Caracterul de acropolă şi de reşedinţă al cetăţii de la Costeşti face ca existenta ei să nu poată fi despărţită de aceea a aşezării civile din valea Apei Grădiştii, în hotarul şi chiar în vatra satului actual.
a.2.) Descoperiri monetare.
- În campaniile anilor 1925-1929 D.M.Teodorescu descoperă monede de bronz emise de oraşele Histria şi Messembria, datate în secolul II îen.
- În anul 1809 este semnalată descoperirea unui tezaur format din piese republicane şi imperiale, împreună cu trei torquesuri.
a.3.) Resturi ale activităţii metalurgice. De aici provine o nicovală pentru bijutier şi alte unelte de metalurgi.
a.4.) Punctul Valea Chişetoarei. În apropierea cetăţii Costeşti s-a descoperit o cisternă de apă construită din lemn de gorun.
Cetatea dacică de la Blidaru. Această fortificaţie dacică este construită în două faze. Prima fază cuprinde cetatea I şi turnurile V-VI care, iniţial, erau turnuri izolate. Poate că tot acum este săpată şi cisterna. Cetatea I este demantelată parţial. Cetatea II cuprinde între zidurile ei şi turnurile V-VI, ca şi cele cu numerele I şi III-IV. Faza a doua este făcută în grabă pe alocuri folosindu-se tehnica opus mixtum în locul binecunoscutei tehnici murus Dacicus. În partea de NNV a complexului se află o cisternă de apă. La Pietroasa lui Solomon s-a descoperit un sanctuar patrulater dacic.
b) Puncte cu descoperiri dacice din zona cetăţii Blidaru.
b.1.) Punctul Pârâul Scurtele. Aici s-au descoperit tuburi de apeduct dacice.
b.2.) Punctul Arsuri. În acest punct, pe Valea Rea, la confluenţa acesteia cu Pârâul Arsurilor, s-au descoperit urme de locuire dacice.
b.3.) Punctul La Cioburi. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
b.4.) Punctul Grădina Faeragului. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
b.5.) Punctul Poiana Perţii. Spre NV de Platoul Blidarului, mai jos de el, sub o pantă împădurită, se află acest punct în care s-a descoperit şi cercetat un turn dacic de dimensiuni mari.
b.6.) Punctul Dealul Mare din Pietroasa. Punctul se află în apropierea cetăţii Blidaru. Aici se află, după toate aparenţele, urmele unui turn dacic.
b.7.) Punctul Curmătura Faeragului. În partea din dreapta potecii moderne, înspre platoul de pe Culmea Faeragului, s-au descoperit resturile unui turn cu zidurile de 2,60m grosime.
b.8.) Punctul Platoul sau Dealul Făeragului. În acest punct s-au descoperit urmele a trei turnuri construite în linie pe mijlocul lui. Zidurile acestora erau groase de 2,60m.
b.9.) Punctul Curmătura Tocaciu sau Curmătura Tocaciului. Punctul se află pe partea din stânga Apei Grădiştii şi se prezintă sub forma unui platou de mari dimensiuni. Aici s-au descoperit materiale arheologice dacice şi se presupune existenţa unui turn.
b.10.) Punctul La Vămi. La vreo 300m depărtare de Turnul lui Mihu, spre Luncani, se află ruinele altui turn de pază.
b.11.) Punctul Muchea Chişetoarei. Pe terasele muchii se înşiră trei turnuri. Altul este puţin mai departe.
b.12.) Punctul Muchea lui Todirici. Aceasta este paralelă cu pârâul lui Todirici şi în amonte de el. Pe muchie sunt cinci terase etajate. Pe cea mai de sus, mai apropiată de Blidaru, se află două turnuri dacice.
b.13.) Punctul Pârâul lui Todirici. Pârâul se varsă în Apa Grădiştii în amonte de Valea Chişetoarei. Între cele două văi s-au aflat două turnuri de pază dacice.
b.14.) Punctul Poiana Chişetoarei. Pe malul din stânga văii, chiar lângă drumul antic se păstrează urmele unui turn din piatră.
b.15.) Punctul Poiana Popii. La vest de drumul spre Blidaru s-a identificat un turn de pază.
b.16.) Punctul Turnul lui Mihu. Turnul se află în apropierea drumului actual care leagă gura Văii Făeragului de Luncani-Târsa şi este amplasat pe o ridicătură dominantă. În apropierea sa se pare că a mai existat un alt turn sau construcţie asemănătoare.
Vestigii de epocă romană.
a) Punctul Grădişte. Pe botul de deal care coboară spre Apa Oraşului din Dealul Cetăţuie, înspre NV, pe terasa râului de munte, se află urmele unei întărituri romane (castru, dimensiunile 45/45m).
Descoperiri monetare.
a) Punctul Valea Plaiului. Aici s-a descoperit o monedă de argint de tip Răduleşti - Hunedoara. O altă monedă de acelaşi tip s-a descoperit, tot aici, în anul 1956.
b) Punctul Sub Măturoi sau Sub Mărtinoi. Pe partea din dreapta Părâului Raicii, în dreptul Lazului, s-au descoperit, în anul 1957, două monede preromane.
c) Punctul Bolsaia. Aici s-a descoperit un tezaur monetar format din 240 piese de argint ale oraşelor Dyrrachium şi Apollonia.
Mine şi cariere. Metalurgie.
a) Punctul Strâmbu, La Strâmba sau Dealul Strâmbu. În acest punct s-a descoperit un depozit de unelte dacice. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică.
b) În hotarul localităţii se semnalează spălarea nisipului aurifer.
c) Punctul Valea Largă. În acest punct s-a descoperit un depozit de unelte dacice. La confluenţa acesteia cu Apa Godeanului s-a descoperit o cană şi un fragment de oglindă metalică din bronz, produse elenistice de import. Pe terasa aflată aici s-au descoperit şi fragmente ceramice dacice.
d) Punctul Poiana Rădăcinii sau Rădăcina. La aproximativ 450m de obârşia Văii Stânişoarei se află urme de locuire dacică şi lupe de fier, pe o terasă înaltă numită Fata Jianului.
COZIA (COMUNA CÂRJIŢI)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piatra Coziei sau Piatra Cozia. Pe teritoriul localităţii se află o cetate dacică din epoca clasică (secolele I îen.-I en.). În acelaşi loc s-au descoperit şi materiale ceramice Coţofeni şi Wietenberg.
CRĂCIUNEŞTI (COMUNA BĂIŢA)
Vestigii dacice.
a) De aici provine un brăzdar de plug dacic.
CRĂGUIŞ (COMUNA UNIREA)
Vestigii dacice.
a) În arătură, la vest de Locul Uriaşilor, s-a descoperit o brăţară de fier cu protuberanţe, dacică.
CUCUIŞ (COMUNA BERIU)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Golu sau Dealul Golu. Pe acest deal, situat la vest de sat, se află o cetate dacică fortificată cu val de pământ şi şanţ de apărare. Cercetările arheologice efectuate aici au dus şi la descoperirea unei fortificaţii hallstattiene.
b) Punctul în grădina lui Dumitrescu Vanea. Aici s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene şi dacice.
c) Punctul Colnic. Cetatea medievală este situată la est de şcoala din sat, pe un promontoriu aflat la capătul nordic al unei culmi care coboară dinspre platforma montană. În interiorul cetăţii s-au descoperit materiale ceramice dacice, dar şi materiale aparţinând culturii Coţofeni. Zidurile cetăţii sunt din piatră, forma incintei fiind neregulată.
Vestigii dacice.
a) Punctul Vârful Berianului. Dealul este de înălţime medie şi se situează la SE de sat. Materialele arheologice descoperite aparţin perioadei dacice clasice şi provin dintr-o aşezare fortificată.
b) Punctul Bocşitură. Punctul se află pe drumul dintre Cucuiş şi Sibişel-Baia, pe partea din dreapta Pârâului Curmăturii. De pe terase artificiale s-au recoltat fragmente ceramice atipice.
c) Punctul Muchea Cetăţii. Punctul este situat spre NE de Şcoala generală din Cucuiş. Materialele arheologice recoltate aparţin civilizaţiei dacice.
d) Punctul La Dos sau Sub Dos. Terasa de aici este propice locuirii, dovadă şi materialele ceramice dacice descoperite.
e) Punctul Gruiet. Terasa înclinată cu acest nume duce spre Muchea Cetăţii. Aici s-a descoperit lipitură arsă şi o bucată de vatră.
f) Punctul Poiana Stânii. Locul este despărţit în două părţi egale de un pârâiaş care izvorăşte de sub Muchea Ursului.
g) Punctul Padeşul de Sus. Punctul este situat la est de Şcoala generală, pe curmătura dintre Pietrele Caprei şi Vârful Speiului. Aici s-au descoperit resturile unei vetre şi ceramică specifică dacilor.
h) Punctul Dealul Sudului sau Sudului. Punctul este situat la poalele sudice ale Dealului Golu. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
i) Punctul Pietrele Caprei. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
j) Punctul Cărbunari. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
k) Punctul Cetăţuia. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
DEVA (MUNICIPIU REŞEDINTĂ DE JUDEŢ)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Dealul Cetăţii. Cele mai vechi urme de locuire de pe acest deal aparţin neoliticului, eneoliticului şi epocii bronzului. Pe deal s-a descoperit, în anul 1847, o brăţară din bronz. Din epoca târzie a bronzului (Bz D-Ha A) face parte un depozit de bronzuri (Seria Uriu-Domăneşti; Deva II). Tot pe Cetate s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha AI; Deva IV). Sub dealul pe care se află cetatea s-a descoperit, la o dată neprecizată, încă un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha AI; Deva UI). Pe deal s-au descoperit şi obiecte din bronz izolate. Pe pantele dealului s-au realizat sondaje arheologice în urma cărora au rezultat materiale ceramice Turdaş, Coţofeni, Wietenberg, hallstattiene timpurii, scitice, dacice, romane şi medievale. Dealul a fost folosit şi fortificat încă din vremea dacilor (secolele I îen.-I en.). Octavian Floca propune ca aici să fie localizată Singidava. În timpul provinciei Dacia pe deal a funcţionat un castellum. La poalele Dealului Cetăţii s-au descoperit urmele unor construcţii romane. Fortificaţia medievală este foarte puternică şi a fost construită, într-o primă fază de piatră, în jurul secolului XIII en.
b) Dealul Piatra Coziei. Pe acest deal din apropierea Devei se află o aşezare dacică. Stratigrafia de pe deal cuprinde un strat Coţofeni, unul Wietenberg şi un altul dacic.
c) Dealul Mişovet sau Măgura Mişovet. Aici s-a descoperit o aşezare apartinând culturii Coţofeni şi o alta încadrată în cultura Wietenberg.
d) Punctul Microraion 15 sau Micro 15. La 1km spre sud de construcţiile industriale de la nord de localitate s-a descoperit o villa rustica. În jurul acesteia s-au cercetat, în anii 1966-1967, mai multe anexe gospodăreşti protejate printr-un zid de incintă. S-a descoperit, de asemenea, şi necropola complexului de clădiri. Ruinele se află lângă Cimitirul ceangăilor. Aici se găsesc şi urme din vremea culturii Coţofeni, Wietenberg şi dacică (un cuptor şi monede). Tot aici, în noul cartier de blocuri, se află o necropolă din a doua jumătate a secolului X şi începutul secolului XI en. Alte urme arheologice de aici aparţin culturii Coţofeni şi Hallstattului.
e) Punctul Magna Curia. Monumentul de arhitectură în care se află Muzeul de istorie din Deva este o clădire de secolele XVI-XVII. Prin săpături arheologice s-a evidenţiat zidul de incintă şi alte clădiri astăzi dispărute. Tot aici s-a descoperit un nivel aparţinând epocii timpurii a bronzului.
f) Punctul Viile Carolina. În acest punct s-au descoperit morminte scitice de inhumaţie. Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice neolitice şi eneolitice (acelaşi tip de descoperiri sunt semnalate şi în punctul Sub Vii).
g) Punctul Strada Aurel Vlaicu. Aici s-au descoperit resturile unui apeduct roman, dar şi artefacte preistorice.
Vestigii dacice.
a) pe Strada Progresului (actual Petru Maior) s-a descoperit un cuptor de ars oale.
Descoperiri monetare.
Pe teritoriul localităţii s-au descoperit, izolat, monede greceşti şi dacice, după cum urmează:
- pe şaua dintre dealurile Pai şi Varheghi s-a descoperit un tezaur format din 18 monede romane republicane de argint, în anul 1886;
- pe dealul Colţ, în apropierea dealurilor de mai sus, s-a descoperit, câţiva ani mai târziu, un tezaur format din circa 400-500 monede romane republicane;
- în pădurea Bejan s-a descoperit, în anul 1923, un tezaur format din monede Dyrrhachium; aici s-au descoperit şi monede romane republicane;
- în anul 1973 s-a, descoperit, în cartierul Bejan, două monede de argint emise de oraşul Dyrrhachium;
- un tezaur format din monede Dyrrhachium şi Apollonia care s-a împrăştiat (câteva mii);
- pe strada V.I.Lenin nr.6 s-au descoperit 5 monede de secolul XVI en.
Mine şi cariere.
a) Punctul Dealul Bejan. La aproximativ 4km SV de oraş, în punctul cu numele pomenit, se află mari cariere de piatră din epoca romană. Aici s-au descoperit şi urme de locuire din aceeaşi epocă. Carierele par a fi exploatate şi în perioada dacică.
b) Punctul Cărpiniş. Aici, la NV de Deva, există o altă carieră folosită încă din epoca romană.
c) Punctul Dealul Pietroasa sau Cariera Deva-Dealul Pietroasa. Aici se exploata andezit în perioada romană.
DUMBRAVA (COMUNA PEŞTIŞU MIC)
Vestigii dacice.
a) În aşezarea dacică de aici a funcţionat un atelier de bronzier.
FEDERI (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Izvor. La 400m de izvor, la nord de sat, spre Pui-Ponorici se află valuri de pământ dacice.
Mine şi cariere.
a) Punctul Fâneaţă. La 600m de Sălaşul lui Iosif Murgoi s-a descoperit un atelier pentru prelucrarea fierului dacic. Zăcămintele de fier din zonă se află la circa 10km de Rudele, "faţă-în-faţă" cu acest obiectiv (minereurile se găsesc în două locuri).
FIZEŞTI (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Hotar. Aici s-au descoperit, la 1km SE de şcoală, fragmente ceramice, cărămizi şi o verigă de fier, toate de factură dacică.
Vestigii romane.
a) Pe teritoriul localităţii sunt descoperiri de materiale arheologice romane.
b) Punctul Vârful Poienii, Vârful Vârfeţe sau Ciclovina-Ponorici. În zona Ponorici-Ciclovina s-a identificat un grandios ansamblu de fortificaţii cu caracter unitar, după opinia descoperitorului. Fortificatia are trei linii succesive. Aici ar fi un număr de 5 bastioane, un castru de mars cu dimensiunile de 70/45m (burgus) şi un val lung (Troianul) de 230m (din pământ, cu miezul ars). Lungimea totală a zidurilor şi valurilor este de circa 2,5km. După opinia majorităţii cercetătorilor, aceste lucrări ar fi sau, cel puţin, s-ar baza, pe un sistem de fortificaţie dacic. Unele construcţii sunt în mod cert romane. E.Iaroslavschi vede aici o imensă carieră pentru extragerea pietrei nefasonate.
Descoperiri monetare.
a) De aici provine un tezaur monetar care continuă şi după părăsirea Daciei de către romani.
GÂNTAGA (COMUNA BRETEA ROMÂNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Valea Gântăgii. La 4km de sat, pe malul din stânga văii, s-a descoperit o aşezare dacică.
GEOAGIU (ORAŞ)
Descoperiri monetare.
a) Via Sub Piatră. În anul 1888 s-a descoperit o monedă dacică de tip Aninoasa-Dobreşti. În hotar sunt amintite şi alte monede dacice.
b) Punctul Hotarele. În anul 1942 s-a descoperit un tezaur monetar de secolele XVII-XVIII en.
GHELARI (COMUNĂ)
Mine şi cariere.
a) Exploatarea fierului datează din perioada anterioară stăpânirii romane, dar şi din acest timp. Aici s-a identificat aşezarea minerilor.
b) Mina Ghelari. Mina se află în Munţii Poiana Rusca, Valea Cernei. Obiectivul a fost exploatat în epoca dacică, romană, medievală, modernă şi contemporană.
GOVĂJDIA (COMUNA GHELARI)
Vestigii dacice.
a) În hotarul satului este amintită, fără alte precizări, o cetate dacică.
GRĂDIŞTEA DE MUNTE (COMUNA ORĂŞTIOARA DE SUS)
Peşteri cu urme de locuire.
a) Pestera 1 din Culmea Vârtoapelor sau Peştera din Peretele Platoului Vârtop, La Găuri-Bodii. Peştera se află pe platoul calcaros Vârtoapele, la sud, între Valea Rea şi Valea Anineş, la sud de Dealul lui Cocoş. Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii dacice clasice şi celei romane.
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Sarmizegetusa (Zermizegetusa) Regia, Grădiştea Muncelului, Dealul Grădiştii, Dealul Grădiştei sau Lunca Grădiştii.
a.1.) Capitala regatului dac se prezintă sub forma unui complex de construcţii dispuse pe mai multi munţi. La ora actuală se consideră că aici se afla o aşezare protourbană sau un oraş (elemente de sistematizare, ateliere, terase cu locuinţe, complex religios, incintă de apărare, elemente de captare şi filtrare a apei potabile). Dealul Grădiştii se află la 1200m altitudine. Construirea incintei în tehnica opus Dacicum este datată relativ târziu faţă de restul locuirii de aici, fiind - de fapt - un castru roman. Ea este refăcută de romani. Romanii mai adaugă sistemului şi un val. De asemenea, se cunosc mai multe constructii romane, între care şi thermae. Aşezarea civilă grupează o serie de terase locuite (platoul cu şase terase, terasa atelier, terasa cu depozitul de vase, terasa cu grâu, terasa cu oale pictate, terasa cu pavaj, terasa cu vasul de bronz, terasa la sud de baia romană, terasa Tău-Nord I etc.), amenajate pentru construcţii gospodăreşti sau ateliere meşteşugăreşti (mai bine de 200). Se remarcă complexul sacru format din mai multe sanctuare de epocă dacică. Aici a funcţionat, ipotetic, un templu dedicat lui Apollo în epoca romană şi un altul dedicat cultului imperial. Între construcţiile civile remarcăm atelierele de prelucrare a metalului, ceramicii, locuintele şi cisternele. Urmele materiale de aici reprezintă trei entităţi arheologice: cetatea, zona sacră şi aşezarea civilă.
a.2.) Descoperiri monetare
- în anul 1803 s-a descoperit un tezaur alcătuit din circa 100 monede de tip KOSON;
- în anul 1830, în Valea Bună, s-a descoperit un tezaur monetar între stâncile de calcar;
- în anul 1847 s-a descoperit în locul numit Sub Cununi, pe malul din dreapta Văii Arănieşului 513 denari romani republicani şi imperiali;
- în anul 1879 s-a descoperit un tezaur format din 783 denari romani republicani;
- în anul 1951, pe două terase dispuse la sud de cărarea modernă, s-au descoperit două monede thasiene (imitaţii dacice) şi două monede romane iar în altă parte o monedă a lui Traian;
- în apropierea aceleiaşi terase s-a descoperit un denar roman din 99-94 îen;
- în punctul La Tău s-a descoperit întâmplător un denar roman din anul 87 îen;
- în anul 1954, cu ocazia cercetărilor arheologice la locuinţa unde s-a descoperit vasul cu inscripţia DECEBALVS PER SCORILO, s-a descoperit un sextert roman emis de Traian;
- în anul 1956, în sanctuarul de pe terasa a XI-a, fost descoperită o monedă de bronz a împăratului Claudius;
- în anul 1958, pe terasa depozitului de vase, s-a descoperit o monedă care nu poate fi datată;
- pe terasa X s-a descoperit un denar din anul 71 îen;
- la 60m înainte de a ajunge la bazinul de apă lângă un turn de lemn, s-a descoperit 6 drahme din Dyrrhachium;
- într-o casă s-a descoperit o monedă de la Traian fără ca acesta să fie numit Dacicus;
- în anul 1970, la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la o distanţă de 1km, s-a descoperit o monedă de aur de tip KOSON;
- în săpăturile anului 1987 s-a descoperit un atelier monetar format din 4 ştanţe de bronz care imitau fidel denari republicani;
-denar de la Vespasianus;
-un stater de aur de la Lysimah.
a.3.) Resturi ale activităţii metalurgice. Peste tot în zona Sarmizegetusa Regia se găsesc urme ale activităţii metalurgice. Sunt citate urme ale metalurgiei fierului, dar şi faptul că s-a prelucrat argintul şi aurul. Tot aici s-ar fi găsit şi cantităţi foarte mari de plumb. Un alt metal amintit este zincul. Au existat şi ateliere de bronzieri. În zonă s-au descoperit foarte multe unelte de metalurgi. Cel mai mare atelier de metalurgi s-a descoperit, în anul 1970, în punctul numit Căprăreaţa. Acesta este la 1km NE de incinta sacră. Aici s-a descoperit şi un atelier de dulgherie. Pe o terasă învecinată s-au descoperit circa 1000kg de fier brut sub formă de lupe. Un alt atelier de prelucrarea fierului este la Gura Tâmpului. Aici au funcţionat, în vremea dacilor, cele mai mari ateliere de prelucrarea metalelor din sud-estul Europei.
a.4.) Pe cuprinsul sitului s-au descoperit patru plăci de aur în formă de barcă, legate printr-o sârmă (considerate a fi diademă). Acestea sunt databile în Bz D-Ha A.
b) Cetatea Vârful lui Hulpe. Cetatea dacică situată în acest punct nu a fost cercetată sistematic.
c) Cetatea Comărnicelu Cetei sau Ceata. În acest punct se bănuieşte existenţa unei cetăţi dacice.
Vestigii dacice.
a) Resturi ale culturii materiale.
a.1.) Punctul Pârâul Scurtelor. Pe malul din stânga al pârâului s-au descoperit mai multe ţevi de teracotă dacice.
a.2.) Punctul Căprioarele. În dreapta Pârâului Scurtelor, pe o terasă, în locul numit Poiana din Jos de la Căprioarele, se descoperă frecvent materiale ceramice dacice.
a.3.) Punctul Curmătura Văii Rele sau Culmea Vârtoapelor. Pe drumul dinspre Curmătura Cetei spre Vârtoape s-au descoperit materiale ceramice dacice.
a.4.) Punctul Vârtoape. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
a.5.) Punctul Cioaca cu Frasini sau Poiana Frasinului. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
a.6.) Punctul Gerosul. În acest punct, pe partea din stânga Pârâului Gerosu, la 1km de Lunca Grădiştii, s-au descoperit urme de locuire dacice pe patru terase.
a.7.) Punctul Dealul Cugereanului sau Vârful Alunului. Pe coasta nord-estică a acestui deal se află câteva terase una sub alta. Pe acestea s-au descoperit resturi aparţinând civilizaţiei dacice clasice.
a.8.) Punctul Curmătura Comărnicelului Cetei. În acest loc, pe o primă terasă, s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
a.9.) Punctul La Arie. Coborând de la Ceata spre Prisaca, spre Costeşti, se ajunge la un loc numit Fântâna lui Floran.
a.10.) Punctul Dosul Dealului. Coborând de la La Arie, spre Costesti se ajunge la acest loc unde s-au descoperit resturi arheologice dacice.
a.11.) Punctul Cioaca lui Alexandru. În acest punct s-au descoperit materiale arheologice dacice.
a.12.) Punctul Cioaca lui Rărjoi sau Rujoi. La câteva sute de metri mai departe de Cioaca lui Alexandru s-au descoperit vestigii dacice. Spre casa pădurarului s-au descoperit fragmente dintr-un un turn sau o locuinţă.
a.13.) Punctul La Arsuri. La izvoarele Pârâului Arsurilor s-au descoperit conducte de teracotă dacice.
a.14.) Punctul Confluenţa Anineş-Gârbavu. În acest punct s-au descoperit terase materiale arheologice dacice.
a.15.) Punctul Confluenţa Valea Mică-Valea Anineşului. În acest punct s-au descoperit terase materiale arheologice dacice.
a.16.) Punctul Culmea (Muchea) Anineşului. În acest punct s-au descoperit materiale dacice.
a.17.) Punctul Dealul Anineşului. În acest punct s-au descoperit turnuri masive dacice.
b) Terase amenajate pentru locuire.
b.1.) Punctul Dealul Măgureanului. Acesta se ridică pe malul din dreapta Apei Grădiştii şi pe cel din stânga Văii Anineşului imediat deasupra şcolii din Grădiştea de Munte. Aici se află două terase amenajate şi locuite de daci.
b.2.) Punctul Dealul lui Cocoş. În acest punct, deasupra teraselor de la Sub Cununi, la SV de Cornul Pietrii, s-au descoperit urme de locuire dacice pe o terasă întinsă. La baza dealului, în punctul Groapa, s-au descoperit conducte de teracotă dacice.
b.3.) Aşezarea civilă de la Feţele Albe, Faţa Albă sau Şesul cu Brânză. Aceasta se întinde pe aproximativ 20 de terase (între care şi cea de la Şesul de Brânză, cu 5 terase amenajate de mâna omului) sprijinite cu ziduri de piatră realizate în tehnica murus Dacicus. Aici, la Şesul de Brânză, există un sanctuar circular, o locuinţă circulară, construcţii gospodăreşti şi anexe (depozit de cereale), o captare de apă cu bazin şi conducte.
b.4.) Aşezarea civilă de la Faţa Cetei sau Faţa Cetii. Aceasta este situată la NE de citadela de la Vârful lui Hulpe. Locuirea de aici se află pe aproximativ 40-50 de terase cu locuinţe şi resturi numeroase de activitate.
b.5.) Punctul Brusturelul. Sondajele arheologice executate aici nu au dus la nici un rezultat.
b.6.) Punctul Sub Bordul sau Şesurile de Sub Bordul. Pe acest loc se află mai multe terase locuite în vremea dacilor.
b.7.) Punctul Rudele, Dealul Rudelor sau Preluca-Brânduşiţa. La locul numit Preluca-Brânduşiţa s-au cercetat patru din cele cinci movile existente. La trei dintre obiectivele cercetate s-a putut preciza planul. Construcţia cercetată în movila trei (Rudele 3) este compusă din trei piese: un coridor exterior de formă ovală, o încăpere ovală şi o alta absidată. La celelalte clădiri de pe Rudele numărul încăperilor este mai mic: două pe Rudele 4 şi una pe Rudele 5. Obiectivele descrise aparţin epocii dacice clasice
b.8.) Punctul Meleia. Cercetările de aici au vizat trei dintre movilele existente în acest loc. Aşezarea dacică de sub culme este dispusă pe şapte sau opt terase.
b.9.) Punctul Pustâiosu. Aici s-a cercetat o terasă. Pe aceasta se află o clădire rotundă formată din trei încăperi concentrice. Spre deosebire de clădirea de la Rudele, încăperea centrală are formă rectangulară.
b.10.) Punctul Tâmpu. Pe terase de pe acest munte s-au descoperit urme dacice asociate cu zgură de fier. La aproximativ 200-250m ESE de punct se află trei sau patru movile de pământ. Monumentul poate să fie analog celor de la Rudele şi Meleia.
b.11.) Punctul Lunca Naştii. Aici, în faţa confluenţei Pârâului Prelucilor cu Valea Anineşului, în stânga celei din urmă, se află mai multe terase amenajate şi locuite de daci.
b.12.) Punctul Dealul Muncelului. Acesta coboară din Muncel, pe la nord de Feţele Albe, şi se termină cu Dealul Măgureanului. Pe el se semnalează mai multe locuiri dacice.
b.13.) Punctul Dealul Popii. Pe o ramificaţie a Dealului Grădiştii, spre Apa Oraşului, s-au descoperit vestigii dacice.
b.14.) Punctul Terasa Hârban. În apropiere de Sarmizegetusa Regia, pe Pârâul Arsurii, s-a cercetat o locuinţă dacică.
b.15.) Punctul Valea Lui Brad. Aici s-au descoperit vestigii dacice (o construcţie cu două încăperi).
b.16.) Punctul Muchea Tâmpului. Aici se află patru movile extrem de asemănătoare cu cele de la Meleia şi Rudele.
c) Turnuri de veghe şi pază.
c.1.) Punctul Lupoaia. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice (zid, turn ?).
c.2.) Punctul Dealul Arieşului. La vest de Vârful lui Hulpe, pe dealul cu numele de mai sus, se află un turn de pază dacic.
d) Metalurgia dacică.
d.1.) Punctul Biserică. În spatele bisericii satului s-a descoperit un depozit format din unelte din fier dacice.
d.2.) Punctul Valea Largă. Pe o terasă din apropierea gurii Văii Largi s-a descoperit în anul 1960 un mic depozit format din unelte de fier dacice.
Mine şi cariere.
a) Punctul Dosul Vârtoapelor-Sub Cununi. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică. Tot aici, pe una dintre multele terase amenajate artificial, pare a fi funcţionat un sanctuar comemorativ roman.
b) Punctul Bătrâna. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică.
c) Punctul Lupoaia. După unii dintre autorii citaţi, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A.
Descoperiri monetare.
a) Punctul Râpa cu Galbeni. Aici s-a descoperit cândva, între 1800 şi 1806, un tezaur cu monede de la Lysimach. Tot aici s-a descoperit şi un depozit de unelte din fier dacice.
HAŢEG (ORAŞ)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Câmpul Mare. Aşezarea este situată la vest de oraş, pe o terasă înaltă ce mărgineşte pe dreapta şoseaua care conduce spre localitatea Unirea. Materialele arheologice aparţin culturii Starcevo-Criş, faza II, epocii timpurii a bronzului, culturii Wietenberg şi evului mediu.
b) Punctul Staţiunea Fito-Sanitară. Fragmentele ceramice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni şi epocii bronzului. Din acest punct pleacă, spre punctul Peco, un val de aproximativ 1km lungime. Descoperitorul a recoltat aici multe materiale dacice.
c) Punctul Grădiştea sau Grădişte. Aici, pe malul din stânga Râului Mare, la circa 1km NE de oraşul Haţeg, s-au descoperit fragmente ceramice de epoca bronzului, hallstattiene, dacice şi medievale timpurii. În acest punct se află o fortificaţie de pământ (medievală ?).
d) Pe platoul de vest, la circa 100m de punctul de mai sus, s-au descoperit fragmente ceramice neolitic târziu, epoca bronzului, cea hallstattiană şi medieval timpurie.
e) Punctul Martin. La SV de platoul cu acest nume, aflat deasupra Haţegului, s-a descoperit ceramică neolitică (Petreşti), Latene şi o constructie romană. Aşezarea supravieţuieşte şi după părăsirea provinciei Dacia.
f) La 300m de punctul Martin s-a descoperit material ceramic neolitic, de epoca bronzului, dacică, romană, post-romană şi medieval timpurie.
g) Punctul Promontoriu. Pe un promontoriu, între cimitir şi Staţiunea Fito-Sanitară, s-a descoperit ceramică neolitică, Coţofeni şi medievală timpurie.
Vestigii dacice.
a) Din hotarul localităţii provine un colan cu capetele-peceţi, din bronz, celtic, dar şi un coif (secolele IV-III en).
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul din localităţii s-a descoperit o monedă de tipul KOSON.
b) În anul 1809 s-au descoperit în comitatul Haţeg 10 monede de argint republicane şi imperiale dinaintea cuceririi Daciei.
c) în anul 1966 s-a descoperit, pe panta dealului din spatele benzinăriei, un tezaur format din 408 monede de secolele XV-XVI en.
HUNEDOARA (MUNICIPIU)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a.1.) Punctul Dealul Sânpetru. Pe coama dealului se află o fortificaţie de pământ, alungită, greu de datat. După unele păreri ea ar data din perioada de cumpănă dintre mileniile I şi II en. Ea ar fi funcţionat până la invazia tătaro-mongolă din 1241. Materialele ceramice cele mai numeroase aparţin Miturilor Coţofeni, Wietenberg şi Basarabi. Aici au fost descoperite şi urme dacice de secol I îen ca şi urme romane. Cu ocazia îngropării unor conducte şi construirii bazinului de apă s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului (cultura Wietenberg), Hallstattului timpuriu şi mijlociu, epocii dacice şi romane.
a.2.) Punctul Creasta din faţa turnului Neboisa. Cercetările ultimilor ani au dus la descoperirea unor locuiri şi depuneri rituale databile în mai multe epoci istorice: paleolitic, eneolitic (materiale ceramice răzleţe Tiszapolgâr), epoca bronzului (materiale ceramice Wietenberg), epoca fierului (depuneri rituale şi resturi de complexe arheologice Basarabi), dacice (depuneri rituale de secolele II-I îen şi I en) şi medievale.
a.3.) Punctul Grădina Castelului. Terasa din acest punct înconjoară în partea de SE Dealul Sânpetru. Locuirea de aici aparţine epocilor Starcevo-Criş, Petreşti, Wietenberg, Basarabi, epocii dacice şi medievale. S-a descoperit şi un val de pământ datat în vremea culturii Basarabi. Tot aici s-au efectuat înmormântări în perioada culturii Basarabi şi în cea medievală târzie.
a.4.) Punctul Biserica Reformată sau Cimitirul Reformat. Punctul este situat către botul terasei înalte din dreapta Părăului Zlasti, în apropierea confluenţei acestuia cu râul Cerna. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturilor Starcevo-Criş, Turdaş, Petreşti cu elemente Vinca C, Coţofeni, Wietenberg, Hallstattului timpuriu, Basarabi, epocii dacice, romane şi medievale.
a.5.) Lângă Castelul Corvinilor se află urme de construcţii romane.
a.6.) Castelul Corvinilor. Castelul este construit în partea de sud a oraşului, pe un pinten stâncos, în apropierea confluenţei dintre râul Cerna şi Pârâul Zlaşti. Prima fază a castelului se poate data la începutul secolului al XIV-lea (gotic timpuriu) en, când aici funcţiona o cetate. O dată cu secolul al XV-lea en începe perioada glorioasă a castelului sub Ioan de Hunedoara.
Vestigii dacice.
a) De pe teritoriul de SV al oraşului provine o toartă de bronz greco-italică, ornamentată cu motive animaliere, datând din a doua vârstă a fierului.
b) De pe teritoriul oraşului provine o brăţară dacică de argint.
Descoperiri monetare.
- pe râul Strei s-au descoperit monede de tip KOSON şi Lysimach;
- în anul 1810 s-au descoperit, în judeţul Hunedoara, 57 monede de argint republicane şi 85 de monede imperiale;
- aici s-au descoperit întâmplător, în anul 1911, 42 denari republicani romani, unul de la Vespasian şi o tetradrahmă a Macedoniei Prima;
- un tezaur dacic se descoperă în arealul localităţii în anul 1905. Acesta era format din 1138 de monede (Muzeul de istorie clujean);
- o monedă bizantină este descoperită în anul 1011 în cimitir.
JUDEŢUL HUNEDOARA. FĂRĂ ALTE PRECIZĂRI.
Vestigii dacice.
a) Pe teritoriul judeţului s-au descoperit trei torquesuri dacice din argint.
IZVOARELE (COMUNA TELIUCU INFERIOR)
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit o monedă dacică.
JELEDINŢI (COMUNA MĂRTINEŞTI)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Mugura. De aici provin materiale ceramice aparţinând culturii Wietenberg, dar şi dacice (şi o piesă din aur).
Descoperiri monetare.
a) În anul 1913 s-a descoperit un tezaur monetar format din 58 monede romane din argint.
LUDEŞTII DE JOS (COMUNA ORĂŞTIOARA DE SUS)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piscul Cetăţeaua sau Piscul Cetăţelei. Aici se găsesc fragmente ceramice Wietenberg, dar şi dacice.
Vestigii dacice.
a) Punctul Vadu Rău. De aici provin două fragmente de teracotă dacice.
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul comunei (Muzeul de istorie clujean) s-a descoperit, după mijlocul secolului XIX, o ştanţă monetară, copie fidelă a reversului unui denar roman republican.
LUDEŞTII DE SUS (COMUNUNA ORĂŞTIOARA DE SUS)
Vestigii dacice.
a) Punctul Gorgan. La NE de sat s-a semnalat existenţa unei aşezări dacice. Afirmaţia nu a putut fi confirmată.
b) Punctul Zăvoaie. Aici s-a descoperit ceramică dacică.
LUNCANI (COMUNA BOŞOROD)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Complexul de fortificaţii şi aşezări civile de la Piatra Roşie.
a.1.) Cetatea dacică. Săpăturile efectuate de C.Daicoviciu au pus în evidenţă existenţa a trei faze de construcţie. Prima cuprinde incinta din blocuri de calcar, marea clădire din interiorul ei şi sanctuarul patrulater. În cetate a funcţionat un atelier pentru prelucrarea bronzului. În cetatea dacică este şi o portiune de zid (15m lungime şi 1,80m lăţime) realizat din pietre mici prinse cu mortar (secolul XIV en). Aici apar şi materiale arheologice ale culturii Coţofeni.
Descoperiri monetare
- în timpul săpăturilor din cetate s-au descoperit mai multe monede (o imitaţie de tetradrahmă de argint thasiană; o monedă de bronz emisă de Histria şi patru denari romani republicani);
- în anul 1981 s-a descoperit un tezaur format din denari romani republicani (277 de bucăţi);
- în punctul Curmătura Săcuiului s-a descoperit un tezaur monetar format din imitaţii de tetradrahme thasiene.
Vestigii dacice.
a) Punctul Dealul lui Bogdan. Pe terasele dealului s-au descoperit mai multe terase cu urme de locuire.
b) Punctul Grădiştea Luncanilor. Aici s-au observat urmele unor valuri de pământ.
c) Punctul Luncani-platou. Pe platou se află mai multe urme din perioada dacică.
d) Punctul Poiana Omului. Poiana se află pe treapta superioară a platoului Luncanilor, deasupra Dealului Alunului, la SSV de acest loc, respectiv la nord de înălţimea Rotunda. Aici se amintesc urme arheologice de perioadă dacică.
e) Punctul Porumb. Aici sunt urme de locuinţe dacice.
f) Punctul Valea Stupăriei. Aici se văd urmele unor valuri de pământ.
g) Punctul Vârful Secuiului. În acest punct se văd urmele unor gospodării ţărăneşti.
h) Punctul Vârful Străin. În acest punct se văd urmele unor gospodării ţărăneşti.
LUPENI (ORAŞ)
Mine şi cariere.
a) După autorii citaţi aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A.
b) În hotarul localităţii se află urme ale spălării aurului din perioada medievală.
Nădăsdia de Sus (oraş Călan)
Descoperiri dacice.
a) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un obiect de argint dacic.
OCOLIŞU MIC (COMUNA ORĂŞTIOARA DE SUS)
Vestigii dacice.
a) Punctul Fântâna Pobradului sau La Fântână. În hotarul satului, pe o terasă artificială, s-au descoperit două rânduri de conductă de apă de tip dacic, un zid de piatră şi fragmente ceramice.
b) Punctul Bodiu. Puţin mai la nord de punctul de mai sus s-au semnalat alte vestigii dacice, dar şi o piatră mare prelucrată (lungime de aproximativ 1,30m şi diametrul de 0,60m).
c) Punctul Apa Grădiştii - Vila Napoleon Săvescu sau Valea Rea. Locul cu descoperiri dacice se află la aproximativ 3,5km în amonte de cabana turistică Costeşti, la confluenţa dintre Valea Rea şi Apa Oraşului.
d) Punctul Cetatea Păgână, Ciata sau Cetate. Punctul este semnalat de Martori Roska şi pare a fi dacic şi fortificat.
e) Punctul Grădişte. În bibliografia veche se semnalează aici o fortificaţie dacică asemănătoare cu cea de la Grădiştea Muncelului.
OHABA DE SUB PIATRĂ (COMUNA SĂLAŞU DE SUS)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Dealul Viilor. Materialele ceramice descoperite aici, la nord de Valea Bălţii, aparţin epocii neolitice (culturile Starcevo-Criş şi Turdaş), eneolitice (cultura Coţofeni), epocii bronzului (grupului cultural Balta Sărată), perioadei dacice, romane şi medievale.
OHABA-PONOR (COMUNA PUI)
Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera de la Bordu Mare. Peştera se află la SE de sat, pe Dealul Bordul Mare. Între materialele arheologice descoperite în peşteră se remarcă cele aparţinând culturilor Starcevo-Criş şi Coţofeni, dar şi uneltele şi armele paleolitice (muşterian). Alte descoperiri se pot încadra în perioada dacică şi Evul Mediu. Aici s-a descoperit un denar roman şi ceramică dacică.
b) Peştera de la Seci. Această peşteră a fost studiată în anul 1954 pentru a se controla observaţii mai vechi.
c) Peştera din Pârâul Găurii. Această peşteră a fost studiată în anul 1954 pentru a se controla observaţii mai vechi.
d) Peştera Şura Mare. Materialul ceramic aparţine perioadei dacice.
e) Peştera de pe Scoruş. Materialul ceramic descoperit aici este preistoric.
Vestigii dacice.
a) Pe un deal cu numele Blidaru din hotar s-au descoperit urme ale exploatării fierului în perioada dacică.
b) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetăţelii. În bibliografia veche se afirmă că aici ar fi existat o cetate dacică de piatră. Cercetările moderne infirmă această afirmaţie.
ORĂŞTIE (MUNICIPIU)
a) Punctul X5. Din această aşezare au fost adunate materiale arheologice aparţinând mai multor epoci istorice (epoca timpurie a bronzului, cultura Wietenberg, Basarabi şi epocii dacice clasice).
Vestigii dacice.
a) În anul 1856 s-a descoperit, pe teritoriul orasului, o brăţară spiralică de argint.
Descoperiri monetare.
- pe teritoriul localităţii s-a descoperit o monedă de tipul KOSON.
- la Muzeul de istorie clujean se află o monedă dacică de tip Adâncată Mănăstirea;
- la Muzeul Naţional din Budapesta se află două monede dacice de tipul Aninoasa-Dobresti;
- din arealul localităţii provin două monede de tip Răduleşti-Hunedoara;
- tot aici s-a descoperit un tezaur format din 312 monede romane republicane şi imperiale;
- în hotar s-a descoperit un tezaur format din 111 denari romani (1855);
- în localitate s-a descoperit un tezaur format din 70 denari imperiali romani (1877).
ORĂŞTIOARA DE JOS (COMUNA BERIU)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Feregari. În acest punct din hotarul localităţii, aflat la 3km SV de vatra aşezării actuale, se află o aşezare dacică (ceramică, chirpici, zgură de fier).
ORĂŞTIOARA DE SUS (COMUNA)
Vestigii dacice.
a) De aici provine un obiect dacic din argint (brăţară spiralică din argint încheiată cu terminau lăţite, ornamentate cu câte şapte ornamentaţii animaliere şi palmete).
b) Punctul Dealul Cărbunarea (La Grădini). Pe înălţimea din hotarul comunei, la aproximativ 500m spre SV de cătunul Sturzeşti şi la mică distanţ NE de satul Ocolişu Mare se află o circumvalaţie de pământ de formă neregulată nedatată.
OSTROV (COMUNA RÂU DE MORI)
Descoperiri monetare.
a) De aici provin monede preromane.
PEŞTEANA (COMUNA DENSUŞ)
Vestigii dacice.
a) Pe malul din stânga Văii Zeicani s-a descoperit ceramică dacică.
Mine şi cariere.
a) Cariera Peşteana. Aici, pe Valea Streiului, se exploata calcar în carieră.
PETRENI (COMUNA BĂCIA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Pădureţii sau Groapa Stânii. Aici s-a descoperit un mormânt dacic. Inventarul acestuia este alcătuit dintr-un un torques, lanţ şi brăţări, toate din argint.
PETRILA (ORAŞ)
Mine şi cariere.
a) După autorii citaţi aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A. Se aminteşte continuarea acestei ocupatii şi în perioada medievală.
PETROŞANI (MUNICIPIU)
Vestigii preistorice.
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează o aşezare Coţofeni.
Vestigii dacice.
a) Punctul Druglu Mare. Aici ar exista ruinele unei cetăţi dacice.
Descoperiri monetare.
a) - în perioada anilor 1868-1869 s-au descoperit 2923 monede greceşti şi romane după cum urmează:
a.1.) - în fundaţia casei Ivanovici de pe strada Principală s-a descoperit un vas cu 57 monede greceşti; pe aceeasi stradă, cu ocazia canalizării, s-au descoperit alte 68 de monede diverse de argint sau bronz;
a.2.) - în mahalaua Botoni s-a descoperit o monedă de aur cu efigia lui Lysimach şi trei tetradrahme de argint;
a.3.) - în fundaţia unei clădiri publice s-au descoperit 12 monede de argint;
a.4.) - în fundaţia gării s-a descoperit un vas de cu 200 monede de argint;
a.5.) - cu ocazia realizării canalizării oraşului s-au descoperit 9 monede de argint;
a.6.) - pe terasamentul căii ferate din gara Petroşani s-au descoperit 2500 monede de argint, 7 de bronz şi 11 bucăti "as gravae" (MBS);
a.7.) - pe terasamentul căii ferate Petroşani-Livezeni s-au descoperit 16 monede de argint;
a.8.) - în hotarul spre Petrila s-au descoperit 68 monede de argint şi bronz;
a.9.) - o monedă dacică de tip Banat, o monedă dacică de tip Aninoasa-Dobreşti şi monede romane republicane se află în colecţia liceului din Sighişoara.
PIŞCHINTI (COMUNA ROMOŞ)
Descoperiri monetare.
a) în anul 1930 s-a descoperit, pe un deal de lângă sat, o tetradrahmă dacică de argint.
POIANA (COMUNA BALŞA)
Descoperiri monetare.
a) În aşezarea străveche de aici s-a descoperit o monedă dacică.
PONOR (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctele Dealul Robului şi Dealul Troianului. Aici se află două fortificaţii închise, dacice după afirmaţiile descoperitorilor.
PUI (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Vad. La 150m de locul de trecere a Streiului, spre Ponorici, se află valuri şi santuri dacice pe două aliniamente.
RĂDULEŞTI (COMUNA DOBRA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Pietrari, În locul numit Fântâna Plaiului s-a descoperit un bol din bronz cu toartă mobilă. Locul descoperirii acestuia se află la aproximativ 1km de acela în care s-a descoperit importantul tezaur de mai jos.
Descoperiri monetare.
a) În hotarul localităţii s-a descoperit, în anul 1944, un tezaur monetar de tip Răduleşti-Hunedoara (245 de bucăţi).
RÂU BĂRBAT (COMUNA PUI)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cetate. În hotarul localităţii, la 700m de sat, spre Pui, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană şi anume un castru de marş transformat, mai apoi, într-unul permanent. Acesta are 120/80m şi stă în picioare, pe alocuri, la 2m înălţime. Aici s-au descoperit şi materiale ceramice preistorice, dacice şi medievale.
RÂU DE MORI (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Bordeie. La 400m de punctul de mai sus, pe drumul spre izvor, se află urme de locuire dacică.
ROMOŞEL (COMUNA ROMOŞ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Cioaca Grădiştii. La 3km sud de sat, pe Valea Romoşelului, în stânga acestuia, pe o înălţime stâncoasă cu pante abrupte, se află urmele unei cetăţi dacice de perioadă clasică.
b) Punctul Dealul Făget. Aici s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
RUNCU MARE (COMUNA LELEŞE)
Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera de la Runcu Mare sau Peştera Nr.1. În peşteră s-au descoperit materiale arheologice neolitice, eneolitice (cultura Coţofeni), cultura Basarabi şi perioadei dacice clasice.
RUŞOR (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Sălaşe. La 700m est de Măgura Ruşorului, pe malul pârâului, la 300m de Sălaşul lui Oproiu, s-a descoperit ceramică de factură dacică.
b) Punctul Cetăţuie. La nord de sălaşe se află un punct de supraveghere dacic.
SARMIZEGETUSA (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) De-a lungul timpului s-au descoperit aici o drahmă Dyrrhachium, o monedă de tip KOSON şi numeroase monede romane republicane şi imperiale până în secolul IV en, inclusiv.
b) De aici provine o monedă de epocă romană cu textul în ebraică.
c) Corpus-ul monedelor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
SĂCĂRÂMB (COMUNA CERTEJU DE SUS)
Mine şi cariere.
a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice ale exploatării aurului de epocă romană (după Eugen Iaroslavschi spălătoriile de aur de aici ar fi mult mai vechi) şi medievală. După unii autori autorii citati aici aurul s-ar fi exploatat încă din Bz D-Ha A.
b) Mina Săcărâmb. Mina de cupru se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului, Valea Geoagiu. Obiectivul a fost exploatat în epoca romană, medievală, modernă şi contemporană.
SĂLAŞU DE SUS (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a)
- în hotarul localităţii (Grădina lui Grigore Istoc), în anul 1935, s-a descoperit un tezaur monetar, format din circa 100 monede de tip Răduleşti-Hunedoara;
- în anul 1957, în partea de hotar numită Saşa, s-a descoperit un tezaur monetar format din 111 denari romani republicani;
- într-un loc neprecizat din hotarul localităţii s-au descoperit monede republicane romane.
b) Din hotarul localităţii ar proveni un tezaur monetar medieval.
SĂLĂTRUC (COMUNA BLĂJENI)
Descoperiri monetare.
a) Aici s-au descoperit 13 monede de argint antice.
SĂLIŞTE (COMUNA BĂIŢA)
Mine şi cariere.
a) După autorul citat, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar şi în perioada medievală.
Descoperiri monetare.
a) Aici s-a descoperit un denar roman republican şi altul imperial.
SÂNPETRU (COMUNA SÂNTĂMĂRIA ORLEA)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul La Măru sau La Măr. Aici, pe un promontoriu situat pe malul din dreapta al Râului Mare, la 300m vest de drum şi 1,5km vest de sat, s-au descoperit materiale ceramice de epoca bronzului şi cea romană.
b) Punctul Săliştioara I. Locul se află pe versantul estic al Dealului Ploştina. Materialele ceramice descoperite aici aparţin epocii neolitice şi culturii Wietenberg.
c) Punctul Săliştioara II. Lângă pârâu (la locul numit Ploştina) se găsesc urmele unei construcţii dacice (cu influenţe romane) şi medievale timpurii.
d) Punctul Movilă. La 400m vest de sat se află urme medievale şi romane.
SÂNTĂMĂRIA DE PIATRĂ (ORAŞ CĂLAN)
Mine şi cariere.
a) Punctul Grădişte, Măgura sau Cariera Sântămăria de Piatră. În hotarul localităţii, la lkm nord de sat, pe malul din dreapta Streiului, se află o aşezare romană. Aici se află şi o carieră de piatră din epoca romană. Exploatarea începe încă din perioada dacică. Tot de aici provin şi fragmente ceramice Turdaş şi Coţofeni.
SÂRBI (COMUNA ILIA)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Măgura Sârbilor sau Măgura Sârbului. Pe acest deal se găseşte o cetate dacică. N.Gostar presupune existenţa aici a localităţii Singidava. Cel mai vechi orizont de locuire de pe deal aparţine culturii Coţofeni (două niveluri) şi epocii timpurii a bronzului. De pe deal provine un topor din bronz cu aripioare.
SIBIŞEL (COMUNA BERIU)
Vestigii dacice.
a) Punctul Cetăţuia. Către fostul cătun Baia se află un deal înalt cu numele Cetăţuia. Nu s-au descoperit urme arheologice.
Descoperiri monetare.
a) În hotarul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar preroman.
b) De aici provin denari romani republicani şi imperiali.
SIBIŞEL (COMUNA RÂU DE MORI)
Descoperiri monetare.
- în anul 1801 este descoperit un tezaur din care fac parte şi 3 monede dacice de tip Aiud-Cugir;
- în acelaşi tezaur sunt amintite şi monede dacice de tipul Petelea.
ŞOIMUŞ (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) De aici provine o monedă dacică de tip Răduleşti-Hunedoara.
TÂRSA (COMUNA BOŞOROD)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Vârful Secului. La NV de şcoala din localitate se află un sit arheologic cu mai multe niveluri de locuire (între care şi dacice, imitaţii de tetradrahme şi denari romani republicani de argint descoperiţi într-o cană de bronz).
Vestigii dacice.
a) Punctul Dealul Grosului. Aici s-a cercetat un grup de locuinţe dacice.
b) Punctul Dealul Voineagului. În acest punct s-a cercetat o locuinţă dacică.
c) Punctul La Păşune. Pe fâneaţa lui Sorin Grecu s-au descoperit mai multe ridicături, movile, de epocă dacică.
d) Punctul Tîrsa-Luncanilor. Aici s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
TELIUCU INFERIOR (COMUNĂ)
Mine şi cariere.
a) Punctul Plotca. Exploatarea fierului datează din perioada anterioară stăpânirii romane, dar şi din această vreme. Aici s-au descoperit şi urmele construcţiilor administraţiei romane a exploatărilor de fier, precum şi depozitele aferente exploatărilor.
b) Mina de fier Teliucu Inferior. Mina se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cerna. Obiectivul a fost exploatat în epoca dacică, romană, medievală, modernă şi contemporană.
TISA (COMUNA BURJUC)
Descoperiri monetare.
a) în anul 1872, în arealul localităţii, se descoperă un tezaur monetar cu piese greceşti şi denari republicani care circulă în secolele II-I îen, (50 tetradrahme thasiene, 2 imitaţii barbare de tetradrahme thasiene, 32 drahme din Dyrrhachium, 19 drahme din Appolonia, 833 denari romani republicani şi 13 denari romani imperiali).
TOPLIŢA (COMUNĂ)
Mine şi cariere.
a) Punctul Măgura Topliţa În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane ale exploatării aurului, la 20m de malul Pârâului Toplita, pe panta de vest a dealului. Aici se menţionează şi descoperirea unui mormânt de incineraţie în urnă.
TOTEŞTI (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) În secolul trecut s-au descoperit, într-un loc neprecizat din hotarul localităţii, două brăţări de aur masiv, de factură dacică, terminate cu capete de animal.
TURDAŞ (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) Se semnalează ca provenind din localitate o tetradrahmă dacică schifată.
TURDAŞ (COMUNA MĂRTINEŞTI)
Descoperiri monetare.
a) În anul 1925, Muzeul de istorie din Deva achiziţionează 51 de imitaţii de tetradrahme thasiene din această localitate.
b) Cu aceeaşi ocazie s-au achiziţionat şi 100 denari romani imperiali.
UROI (ORAŞ SIMERIA)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Dealul şi împrejurimile acestuia sunt locuite în paleolitic, neolitic, Coţofeni, epoca bronzului, Hallstatt, Latene şi în perioada medievală timpurie. La baza dealului se află un platou sondat arheologic. Aici se alia o fortificaţie din prima epocă a fierului, în valul secţionat se află materiale hallstattiene timpurii, Basarabi şi dacice.
Mine şi cariere.
a) Cariera din Dealul Uroi este exploatată din epoca dacică şi, mai apoi, perioada romană.
URSICI (COMUNA BOŞOROD)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Mesteacăn. În grădina lui I.Coman, la 70m est de izvor, s-a descoperit o aşezare cu materiale arheologice din epoca bronzului şi din perioada dacică.
Vestigii dacice.
a) Punctul Grădina lui Muntean. Pe un platou aflat la est de curtea lui Ion Coman s-a descoperit o locuire dacică.
VAD (COMUNA SÂNTĂMĂRIA ORLEA)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cimitir. În hotarul localităţii, pe promontoriul de la sud de sat, la est de cimitirul actual, unde se află şi monumente funerare de marmură, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş. Tot aici se descoperă şi ceramică de epoca bronzului, grupul cultural Balta Sărată, daco-română şi medievală timpurie.
VAIDEI (COMUNA ROMOŞ)
Vestigii preistorice.
a) În anul 1835 (descoperit în anul 1834) a fost achiziţionat de Muzeul din Viena un depozit de bronzuri descoperit în arealul localităţii (24 piese) (Ha mijlociu). Carul de bronz dat la Romoş poate proveni de aici.
Vestigii dacice.
a) De pe teritoriul localităţii provine un obiect din argint, dacic.
VĂLIŞOARA (COMUNĂ)
Mine şi cariere.
a) După autorii citati, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar şi în cea medievală.
VĂRMAGA (COMUNA CERTEJU DE SUS)
Descoperiri monetare.
a) De aici provin monede de secolele II-I îen.
b) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar de secolul XIX en.
VÂLCELELE BUNE (COMUNA BRETEA ROMÂNĂ)
Vestigii preistorice.
a) Aici este amintită o descoperire de obiecte preistorice lucrate din aur.
Descoperiri monetare.
a) Către Vâlcelele Rele se descoperă, în anul 1866, un tezaur monetar format din drahme emise în Dyrrhachium (370 bucăţi la Muzeul din Deva).
VÂLCELUŢA (COMUNA BRETEA ROMÂNĂ)
Vestigii de epocă romană.
a) Punctul La Grădini. La capătul de sud al cătunului, pe drumul care vine de la Boşorod, s-a descoperit ceramică romană.
VEŢEL (COMUNĂ)
Vestigii preistorice.
a) De aici provin fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni.
b) În hotarul localităţii sunt semnalate obiecte din aur preistorice.
ZEICANI (COMUNA SARMIZEGETUSA)
a.3.) Tapae. Pe Culmea Cătanelor, la nord şi la sud de halta Băutari, până spre Bistra, în Dealul Bogdana, se află fortificaţii, valuri şi santuri datate în epoca dacică, romană, daco-romană, medievală timpurie şi medievală.
ZLAŞTI (MUNICIPIUL HUNEDOARA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Vila loan (fosta Baie Ohaba). De aici au fost recoltate fragmente ceramice dacice de fază clasică.
Fragmente cu date referitoare la antichitatea clasică din lucrarea "Repertoriul Arheologic al Judeţului Hunedoara" care poate fi accesată în întregime AICI.
BIBLIOGRAFIE:
Bibliografie: Luca Sabin Adrian, Repertoriul Arheologic al Judeţului Hunedoara
Sursa: http://www.brukenthalmuseum.ro
Vezi şi: http://ran.cimec.ro |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
