Pagina principală
 



ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Activități ENDA (2)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (83)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (34)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (20)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (12)
   Articole știinţifice (1)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (9)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (8)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (10)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (55)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (35)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (36)
   Podcast (1)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (430)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookCanal Youtube ENDAENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CETATEA GETICĂ DE LA CRIVEŞTI (COMUNA STRUNGA, JUD.IAŞI)

Dumitru Boghian, Alexandru Berzovan, Sergiu-Constantin Enea



Introducere
Semnalată de Alexandru Odobescu în al său Cestionariu arheologic (Cestionariu sau Isvod de întrebările la cari se cere a se da respunsuri în privinţa vechilor aşedeminte ce se află în deosebitele comune ale României, 1871-1873)1, cetatea de la Criveşti (com.Strunga, jud.Iaşi) a fost cercetată prin repetate investigaţii perieghetice de către Constantin Cihodaru (1951), Nicolae Zaharia în 1955 (Zaharia, Petrescu-Dîmboviţa, Zaharia 1970, 184-185), Vasile Chirica în 1983 (Chirica, Tanasachi 1985, 380), Dumitru Boghian şi Constantin Mihai între 1985 şi 1987 (materiale inedite). Datorită faptului că acest monument arheologic este destul de puţin cunoscut în literatura de specialitate, cu precizări cultural-cronologice insuficiente, prin noi cercetări de teren (noiembrie 2016), studierea aprofundată a materialelor cartografice istorice şi a fotografiilor aeriene şi satelitare şi valorificarea materialelor arheologice recuperate, în diferite etape, dorim să facem o serie de completări legate de această fortificaţie (cod LMI- IS-I-s-B-035682).

Cadrul geografic şi descrierea cetăţii
Din punctul de vedere al amplasamentului general (fig.1), localitatea Criveşti se găseşte în sectorul sudic al Şeii Ruginoasa-Strunga (subunitate a Podişului Sucevei), într-un relief colinar care coboară sub 300m altitudine, la contactul cu Câmpia Moldovei (subsectorul Bahlui-Bahluieţ) şi segmentul nord-vestic al Coastei Iaşilor (componenta nord-nord-estică a Podişului Central Moldovenesc), pe un micro-culoar transversal (V-E), de-a lungul pârâului Criveşti (Criva), care leagă bazinul mijlociu al Siretului de cursul mijlociu al Bahluieţului (zona Târgului Frumos).
Zona are o structură geologică sarmaţian-basarabiană (pentru acest areal fiind binecunoscute gresiile şi calcarele oolitice de Criveşti), cu o înclinare generală NV-SE, peste care se găseşte o pătură subţire de depuneri cuaternare (QP3) şi sedimente holocene, mai ales pe albiile pârâurilor. Astfel, micro-arealul Criveşti ne apare, din punctul de vedere al reliefului, ca o interesantă asociere de platouri structurale şi sculpturale, delimitate şi/sau străbătute de numeroase pârâuri şi văi torenţiale foarte mici şi mici. Un asemenea platou este Dealul Cetăţii (numit aşa în perioada interbelică) sau Dealul Viei (cum apare în hărţile topografice inter- şi postbelice), individualizat spre est din Dealul Movileni-Criveşti pe care se află pădurea Criveşti (335m altitudine).
Acest lob estic are o formă cvasi-rectangulară/trapezoidală (circa 1000 m, pe direcţia NNV-SSE, şi 800/900m, pe axele de SSV-NNE, prezintă o înălţime maximă de 235m şi o înclinare NV-SE, către curba de nivel de 200m, şi este jalonat de Valea Zaharia (la NV) şi Valea Găureana (la S, SE şi E), ambele tributare ale cursului pârâului Criveşti (la N, cca.100m altitudine). Singura zonă accesibilă mai facil, cea dinspre platou, se găseşte spre SV. În aceste condiţii, întreg platoul se înfăţişează ca o cetăţuie naturală, cu pantele deosebit de abrupte ale amplasamentului (25-50%, pe laturile de NV, N şi E; 10-25% spre S şi VSV) o altitudine relativă de aprox. 100m şi o suprafaţă totală de 90ha, având vizibilitatea deschisă spre nord, nord-est şi est (fig.2).
Pe acest platou (fig.3), în colţul de NV se găseşte situl La Cetate (repere: 300m S de vatra localităţii şi 1km SE de biserica satului Criveşti; 3km ESE de complexul tumular (cele două movile mari) de la Movileni (com.Heleşteni) şi 0,9km VNV de biserica satului Gura Văii (Găureana); coordonate geografice: 47°11'38.64"N; 26°55'50.37"E). Şi în cazul acestei fortificaţii, se observă îmbinarea elementelor antropice (valul şi şanţul de apărare adiacent, posibil şi un turn) cu cele naturale, mai ales pe laturile de nord şi VNV (pantele abrupte de până la 50%). Forma cetăţii este ovală/cvasi-elipsoidală (poate rectangulară cu colţurile rotunjite, în vechime) cu axul lung de aprox. 190m, pe direcţia NV-SE, şi circa 120m, pe axul transversal, SV-NE33, suprafaţa acesteia fiind, în realitate, mai mare (cca 2,5ha) decât s-a estimat anterior, 80/90mX40-50m (Zaharia, Petrescu-Dîmboviţa, Zaharia 1970, 184; Chirica, Tanasachi 1985, 380) şi/sau mai mică decât cea indicată de A.C.Florescu de 4-10ha4 sau 1,5ha, ulterior (Florescu 1980, 12-13).
Precizăm că aceste date prezintă relativitatea de rigoare, cu atât mai mult cu cât erodarea unor segmente importante ale traseului valului (alunecările de teren de pe laturile de nord şi nord-est), aplatizarea acestuia în zona sud-estică şi atenuarea şanţului, prin acoperire în urma locuirii medievale târzii din sec.XVII (Zaharia, Petrescu-Dîmboviţa, Zaharia 1970, 185) şi a lucrărilor agricole (plantarea şi scoaterea viei, repetatele arături adânci) ne invită la prudenţa ştiinţifică. În acelaşi timp, arătăm că elementele de fortificare ale cetăţii au fost afectate şi prin lucrările genistice (tranşee, puncte de observare şi comandă aferente liniei de fortificare a Siretului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bombardamente intense, aprilie-mai 1944, Bătăliile de la Târgu Frumos), ale căror urme sunt foarte vizibile în jurul fortificaţiei şi pe laturile platoului).

Materiale arheologice
Materialul arheologic recuperat, deşi nu foarte numeros şi aflat într-o stare puternic fragmentară, ne oferă posibilitatea să facem câteva observaţii. Din punct de vedere numeric, predomină net ceramica de factură getică. Prezenţa câtorva bucăţi de vase cucuteniene pictate (faza A3), dar şi a unor buze de ulcele medieval-târzii indică vieţuiri sporadice în acest punct şi în alte intervale cronologice.
În ceea ce priveşte ceramica getică, se remarcă borcanele cu caracteristici morfologice specifice veacurilor IV-III a.Chr. (fig.4/6,7; fig.5/12-15). Sunt arse mixt şi lucrate destul de neglijent. Urmele consistente de ardere secundară şi afumare sugerează utilizarea acestor vase la gătit. Corespondenţele sunt foarte numeroase: Huşi-Corni (Teodor 1999, fig.28), Cotu-Copălău (Şovan, Ignat 2005, pl.6/9-10; pl.10/9; pl.12/6 etc.), Stânceşti (Florescu, Florescu 2012, fig.69/1,4), Ibăneşti (Şadurschi, Moscalu 1989, fig.5/1; 6/12), Dobrovăţ-Cetăţuia (Berzovan 2016, pl.13/1921) etc. Străchinile, de diverse tipuri, sunt şi ele destul de bine reprezentate (fig.4/1-5). Observăm şi prezenţa unui vas cu pereţii aproape drepţi (fig.4/8), dar şi a unei oale cu două torţi (fig.5/9).

Consideraţii finale
După formă şi dimensiunile elementelor de fortificare, cetatea de la Criveşti se înscrie, credem, în seria construcţiilor defensive simple, de dimensiuni mici, care îmbină elementele naturale de apărare (pantele abrupte şi văile perimetrale) cu cele antropice (şanţ exterior, val şi, probabil, palisadă). Valul de pământ al acestei fortificaţii se păstrează pe circa 30% din lungimea sa (jumătate din latura de V-SV şi arcuirea de NV), unde are o lăţime de până la 8-10m şi o înălţime de până la 1,5m. În acest sens, e posibil, dacă nu reprezintă doar un punct militar de comandă, amenajat şi bombardat în anul 1944, ca o amenajare circulară (cca.30m diametru), din arcul/curbura de nord a cetăţii să reprezinte baza unui eventual turn.
Cu toate acestea, nu este exclus ca această fortificaţie să fie doar partea întărită cu val şi zid de lemn/palisadă a unui ansamblu defensiv şi habitaţional care a ocupat toată sau cea mai mare parte a platoului (având în vedere răspândirea materialelor tipice şi în afara valului şi şanţului), ceea ce îi sporea eficacitate. Evident, cercetări non-distructive, de tip magnetometric, şi săpăturile arheologice ar avea posibilitatea să ofere noi date referitoare la planimetria sitului şi monumentului, precum o mai precisă încadrare cultural-cronologică a acestuia.
În ceea ce priveşte încadrarea din urmă, pe baza materialelor recoltate perieghetic, considerăm că această cetate poate fi datată în perioada de început a Latene-ului getic (sec.IV-III a.Chr.), fapt pentru care Adrian C. Florescu a considerat-o cvasi-contemporană cu fortificaţiile de la Cotnari-Cătălina, Moşna, Brăhăşeşti (Florescu 1971, 103-118; Florescu 1980, 11-18).


Note

1 Al.Odobescu, Cestionariu, vol.VII, ms.229, fila 94.
2 http://www.monumenteiasi.ro/situri_arheologice_localitati.php?id=56
3 Dimensiunile sunt date între marginile exterioare ale şanţului care înconjoară valul.
4 Nu ştim ce dimensiuni ale acestui monument a avut în vedere A.C.Florescu când a încadrat cetatea de la Criveşti în seria fortificaţiilor cuprinse între 4-10ha, alături de Cotnari-Cătălina, Moşna şi Brăhăşeşti (Florescu 1971, 108).


Planşe


Fig.1. Amplasarea geografică a sitului Criveşti-Cetate (1-3); (suporturi cartografice ANCPI, Google Earth).



Fig.2. Detaliu topografic Criveşti-Cetate.



Fig.3. Detaliu topografic şi hipsometric Criveşti-Cetate.



Fig.4. Criveşti-Cetate. Ceramică getică lucrată cu mâna.



Fig.5. Criveşti-Cetate. Ceramică getică lucrată cu mâna.



Bibliografie

Berzovan 2016: A.Berzovan, Consideraţii privind două cetăţi getice din Podişul Moldovei: Poiana Mănăstirii - Între Şanţuri şi Dobrovăţ-Cetăţuia, jud.Iaşi (sec.V-III î.Hr.). În: (Ed.D.Micle) Arheovest IV. In Honorem Adrian Bejan. Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie, 1 (Szeged 2016), 215-246.
Florescu 1971: A.C.Florescu, Unele consideraţiuni asupra cetăţilor traco-getice (Hallstattiene) din mileniul I î.e.n. de pe teritoriul Moldovei. Cercetări Istorice SN II, 1971, 103-118.
Florescu 1980: A.C.Florescu, Aspecte noi privind fortificaţiile traco-geto-dacice din a doua jumătate a mileniului I î.e.n. descoperite în Moldova. Revista muzeelor şi monumentelor - Monumente istorice şi de artă XLIX/1, 1980, 11-18.
Florescu, Florescu 2012: A.C.Florescu, M.Florescu, Cetăţile traco-getice din secolele VII-III a.Chr. de la Stânceşti (jud.Botoşani) (Târgovişte 2012).
Chirica, Tanasachi 1985: V.Chirica, M.Tanasachi, Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, II (Iaşi 1985). 
Şadurschi, Moscalu 1989: P.Şadurschi, E.Moscalu, O nouă cetate getică aparţinând aspectului cultural Canlia la Ibăneşti (judeţul Botoşani). Hierasus VII-VIII, 1989, 183-200.
Şovan, Ignat 2005: O.Şovan, M.Ignat, Aşezarea getică fortificată de la Cotu-Copălău, jud.Botoşani (Târgovişte 2005).
Teodor 1999: S.Teodor, Regiunile est-carpatice ale României în secolele V-II î.d.r. Consideraţii generale şi repertoriu arheologic (Bucureşti 1999).
Zaharia, Petrescu-Dîmboviţa, Zaharia 1970: N.Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia, Aşezări din Moldova. De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea (Bucureşti, 1970).


Cuvinte-cheie: epoca fierului, geţi, cetate, Podişul Moldovei, cercetări arheologice.

Apărut în: Tyragetia, s.n., vol.XI [XXVI], nr.1, 2017, p.201-206.