ENDA - Observaţii privind descoperirile de la Zăbrani „La Pârneavă”

OBSERVAŢII PRIVIND DESCOPERIRILE DE LA ZĂBRANI „LA PÂRNEAVĂ”

Berzovan Alexandru

In memoriam Egon Dörner

I. Introducere

Perioada anilor 1965-1985 se remarcă la nivelul arheologiei arădene printr-un avânt deosebit în ceea ce priveşte cercetarea urmelor civilizaţiei dacice¹. Investigaţiile au vizat prioritar cetăţile şi posibilele cetăţi, dar din diverse motive, majoritatea materialelor descoperite, cu excepţia notabilă a celor de la Pecica – „Şanţul Mare” ², au rămas până în ziua de astăzi insuficient valorificate.

Cunoaştem, aşadar, destul de puţine lucruri concrete despre cetăţile dacice din acest areal. Întorcându-ne însă privirea spre lumea „rurală”, putem constata că informaţiile lipsesc aproape cu totul. Repertoriul de care dispunem la acest moment cuprinde în cea mai mare parte aşezări presupuse în urma unor cercetări de suprafaţă. Foarte puţine dintre acestea au beneficiat de săpături sau sondaje de orice fel³.

Prezentul studiu îşi propune să aducă în discuţie o serie de materiale arheologice rămase inedite⁴, provenite din cadrul staţiunii multistratificate de la Zăbrani – „La Pârneavă”, cercetată pe cale arheologică între anii 1973–1975. Dacă materialele paleolitice bogate descoperite aici au fost publicate de-a lungul timpului în mai multe studii distincte⁵, descoperirile dacice nu au beneficiat până acum de o prezentare detaliată, înafara unor succinte note informative dintr-o serie de ziare locale⁶.

Din nefericire, documentaţia de săpătură păstrată în arhivele Complexului Muzeal Arad este incompletă⁷, acest fapt îngreunând semnificativ orice fel de demers interpretativ. Câteva completări ne-au fost oferite cu amabilitate de către prof. Eugen Pădurean, participant la săpături.

II. Staţiunea arheologică de la Zăbrani – „La Pârneavă”

Din punct de vedere geografic, staţiunea discutată este situată în extremitatea de nord-vest a Dealurilor Lipovei, mai precis la contactul acestora cu lunca Mureşului. Ne aflăm în zona de vest a Daciei Preromane (Pl.1/1).

Punctul ocupă marginea unei terase înalte ce domină cu cca. 20 de metri zonele învecinate mai joase. Condiţiile de habitat sunt prielnice: în această zonă, Mureşul iese din chingile munţilor şi pătrunde meandrând în Câmpia de Vest prin golful larg al depresiunii Lipova–Păuliş.

Lunca Mureşului, în vechime înmlăştinită şi supusă inundaţiilor periodice, nu putea fi integrată circuitului agricol, dar oferea din belşug comunităţilor umane vânat, scoici şi peşte. La nord de cursul marelui râu, munceii scunzi şi abrupţi ai Zarandului, bine împăduriţi, ofereau lemn din abundenţă. Nu lipsesc nici resursele subsolului, între care mai important cantitativ pare să fi fost cuprul, de găsit în zona Cladovei⁸.

În schimb malul sudic, dominat de prelungirile domoale ale Dealurilor Lipovei ce se pierd pe nesimţite în Câmpia Înaltă a Vingăi, s-a pretat dintotdeauna practicării agriculturii. Concentrarea mai mare a urmelor de locuire tocmai în această zonă (Pl.1/2) s-ar putea să nu fie doar o simplă coincidenţă⁹.

Ceea ce comunităţile din zonă nu puteau să îşi procure la nivel local, puteau să obţină pe calea comerţului (şi eventual, a jafului), valea Mureşului fiind, în vechime, o importantă arteră comercială care făcea legătura între spaţiul transilvan şi Câmpia Pannonică.

Staţiunea de „La Pârneavă” a fost descoperită în vara anului 1972, cu ocazia unor cercetări de teren efectuate de către Eugen Pădurean. Semnalarea, cu această ocazie, a unor importante urme paleolitice şi de secol III-IV d.Hr. atât „La Pârneavă”, cât şi în imediata vecinătate, în zona „Dealului Viilor”, au dus în anul următor la demararea primelor cercetări arheologice sistematice în zonă. Astfel, în anul 1973, un colectiv format din Vasile Boroneanţ, Egon Dörner, Marin Cârciumaru, John Nandriş şi Eugen Pădurean începe primele săpături la „Dealul Viilor”, scoţându-se la iveală un bogat material litic din paleoliticul mijlociu şi superior. În anul următor, un colectiv mai restrâns format din V.Boroneanţ, E.Dörner şi E.Pădurean, reia şi extinde cercetările şi „La Pârneavă”, ocazie cu care sunt surprinse şi urme materiale din alte perioade: prima vârstă a fierului, perioada regatului dac, secolele III-IV d.Hr., respectiv evul mediu timpuriu.

III. Descoperirile dacice

Materialele dacice descoperite sunt destul de puţine şi constau exclusiv din ceramică. În majoritate, ele provin din stratul de cultură, cu excepţia unor piese care provin din două complexe: un bordei şi o groapă¹⁰. În ce priveşte bordeiul, el nu a putut fi identificat pe planul de săpătură de care am dispus; forma, dimensiunile, aspectul său rămân necunoscute. Materialele recuperate constau în fragmente ceramice lucrate cu mâna şi cu roata.

Nici despre groapă informaţiile nu sunt cu mult mai bogate. Ea apare redată pe singurul plan existent (vezi pl.3). Forma ei precisă nu poate fi stabilită; în partea ei superioară, groapa este tăiată de o locuinţă medieval – timpurie. Diametrul fundului ei pare să fi fost undeva la 1,50m. În ce priveşte inventarul acesta este unul destul de variat: fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată, greutăţi de lut, fusaiole. Despre poziţionarea lor în cadrul gropii nu avem nici un fel de informaţii.

Dispunerea secţiunilor arheologice pe teren nu a putut fi precizată, iar cercetările de teren nu au dus la rezultate relevante.

În ciuda caracterului ei modest, staţiunea dacică de la Zăbrani a fost singura de pe valea Mureşului Inferior care a beneficiat de analize paleobotanice. Astfel, o serie de analize efectuate pe un lot de seminţe recuperat cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate¹¹, ne oferă câteva informaţii asupra economiei aşezării. S-a putut preciza existenţa speciilor Triticum diccocum (grâu ancestral), T.Monococcum (alac), Setaria sp. Italica (?) (mei păsăresc), Panicum miliaceum (mei)¹². Repertoriul sărăcăcios al varietăţilor de grâu şi mei constate sugerează o producţie agricolă modestă, de subzistenţă, orientată spre varietăţi simple, dar rezistente. La nivelul Antichităţii, toate cele patru specii erau utilizate în alimentaţie¹³, din grăunţele pisate preparându-se probabil diferite feluri de mâncăruri şi de terciuri.

IV. Cronologia şi însemnătatea descoperirilor

Cronologia vestigiilor dacice de „La Pârneavă” a ridicat, se pare, unele probleme chiar descoperitorilor, care au oferit, de-a lungul timpului, două datări distincte: una în perioada dacică preromană¹⁴, alta în perioada romană¹⁵. Prezenţa –în cadrul acestei aşezări– şi a unui lot de materiale aparţinând în mod evident veacurilor III–IV d.Hr. (pe care nu-l vom prezenta aici) va fi contribuit, probabil, la această situaţie.

În lipsa unor piese metalice relevante, stabilirea unei cronologii solide este dificil de efectuat. Vom prezenta în cele ce urmează însă câteva observaţii, bazându-ne în principal pe materialul recuperat din cadrul gropii. Cele câteva vase cu aspect globular sau de „clopot” prezente (vezi nr.10,11,12) reprezintă forme „arhaice” trădând influenţa tradiţiilor ceramice din prima vârstă a fierului. Ele provin aproape sigur dintr-un strat de locuire mai vechi deranjat de groapa dacică.

La prima vedere, majoritatea materialelor arheologice recuperate aparţin unui orizont de tranziţie între formele dacice „clasice” şi cele din perioada romană. De pildă, borcanul întregit (nr.1), cu o ornamentică atipică (vezi Pl. 1a şi 1b), se încadrează din punct de vedere morfologic subtipului zvelt, cu aspect alungit. Avem de-a face cu o formă relativ comună, cu analogii în numeroase staţiuni de pe tot cuprinsul Daciei preromane: Cetăţeni (din stratul superior)¹⁶, Sighişoara-„Wietenberg”¹⁷, Pietroasele – „Gruiu Dării”¹⁸, Poiana¹⁹, Răcătău²⁰ etc. În ce priveşte cronologia, forma este specifică îndeosebi secolului I d.Hr.²¹, dar ea apare şi în cultura materială a dacilor din perioada romană²².

În ce priveşte fragmentele de cupe (nr.2,4,5), este destul de greu de spus dacă ele au aparţinut unor fructiere sau altor tipuri de vase. Oricum, morfologia lor ar sugera la rândul lor un orizont mai tardiv – sunt de amintit câteva foarte bune analogii din staţiunea de la Segvár–„Oromdülö” (Ungaria)²³.

Un fund inelar, lucrat cu roata şi ars oxidant (nr.16), a aparţinut probabil unui pythos, tip de vas frecvent în olăria secolelor I î.Hr. – I d.Hr.²⁴.

Pornind aşadar de la aceste observaţii preliminare, groapa ar putea fi datată, cu rezervele cuvenite, la nivelul secolelor I–II d.Hr., nu mai devreme de secolul I d.Hr. dar nici mai târziu începutul veacului al doilea, aceeaşi datare putând fi extinsă şi pentru restul urmelor de locuire sesizate aici. Fragmentul de picior de fructieră (nr.43), dar şi de bol (nr.44), găsite în aşezare, par să completeze aceste observaţii.

Se ridică o serie de întrebări cu privire la însemnătatea descoperirilor, mai precis cu privire la rolul şi funcţia gropii. Este greu de spus dacă avem de-a face cu o groapă obişnuită, de provizii - eventual şi menajeră - sau cu o groapă cultică. Argumentul care ne obligă să luăm în calcul şi cea de-a doua ipoteză este inventarul, mai precis prezenţa fusaiolelor şi a greutăţilor de lut, mai greu explicabilă în contextul unei simple gropi de provizii. Pe de altă parte însă, categorisirea unei gropi în rândul celor de cult implică o analiză argumentativă vastă, în cadrul căreia inventarul reprezintă doar un singur element din ansamblul tuturor caracteristicilor luate în calcul²⁵. În acest context, în condiţiile prezente, un verdict definitiv rămâne imposibil de stabilit.

O problemă interesantă o reprezentată însemnătatea ornamentelor plastice de pe borcanul întregit (nr.1, Pl.4/1a şi decorul desfăşurat, 1b), care nu îşi găsesc analogii²⁶. La prima vedere, ar putea fi vorba de o redare stilizată a unor motive vegetale sau solare, în legătură poate cu credinţele şi superstiţiile vremii, după cum ar sugera şi dispunerea lor cardinală. Cu toate acestea, cele cinci nervuri mai mici, desprinse radial din cele două cârlige, pot duce cu gândul, de pildă, şi la o redare mult stilizată a unei palme deschise. La fel de posibil, ornamentele ar putea să fie complet lipsite de vreo însemnătate, reprezentând pur şi simplu rodul unei inspiraţii de moment a meşterului olar. Dincolo de aceste posibile interpretări, sensul (sau non-sensul) lor rămâne greu de stabilit.

V. Consideraţii finale

Aşadar, la Zăbrani „La Pârneavă” avem de-a face cu urmele unei aşezări dacice cu caracter rural, modestă din punct de vedere economic, bazată foarte probabil pe o economie de subzistenţă, judecând după analizele paleobotanice. Prezenţa fusaiolelor, dar şi a greutăţilor de lut arată practicarea, în cadrul aşezării, a meşteşugurilor casnice. În schimb, lipsa pieselor de metal, a importurilor, a monedelor, sugerează o anumită sărăcie; această imagine însă poate fi una relativă, ţinând cont de descoperirea în jur a unui depozit de unelte şi arme la Chesinţ care, ipotetic, ar fi putut aparţine unor comunităţi locale.

Rămâne ca noi cercetări să completeze informaţiile oferite în acest studiu; nădăjduim ca publicarea pe viitor a unor materiale dacice din staţiuni apropiate, care au beneficiat de săpături (Cladova, Şoimoş), să întregească şi mai mult tabloul urmelor dacice situate la pătrunderea Mureşului în Câmpia Aradului.

Anexa: Catalog

Vom prezenta în cele ce urmează materialele arheologice pe care le-am analizat. Nu vom mai prezenta sistemul de descriere cu câmpurile aferente întrucât l-am explicat pe larg într-un studiu anterior²⁷.

Materiale provenite din cadrul gropii
1.(Pl.4/1a,b)
Indicativ: 15.557; Tip: borcan; buză evazată, capăt teşit; fund plat, fără talpă; uşor deformat; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; instrument de lemn cu capăt bont; Dimensiuni: Ø_gurii: 13,5cm; Ø_gât: 11cm; Ø_median: 14,5cm; Ø_fund: 8,5cm; H._totală: 23,5cm; H._superioară: 13,5cm; H._inferioară: 10cm; Gr._perete: 0,5–0,7cm; Aspect: pastă de culoare brună; rugozitate medie; duritate accentuată; ca incluziuni, nisip în cantitate moderată; Ornamente: brâu alveolar dispus orizontal situat pe jumătatea superioară a vasului. Din acest brâu se desprind spre gât patru nervuri de forma unor cârlige; din două astfel de „cârlige” se desprind, radial, alte cinci nervuri mai mici; Loc provenienţă: groapa dacică.
2.(Pl.5/2)
Indicativ: 15.576–15.579; Tip: fructieră (?); buză lată, puternic evazată, capăt teşit; umăr bine profilat; Tehnică: lucrat cu roata; ardere mixtă, predominant reducătoare; urme spatulă; Dimensiuni: Ø_gurii: 25,3cm; Gr._perete: 0,6–0,8cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie, pete brun-roşcate; lustruit pe ambele părţi; rugozitate foarte scăzută; duritate accentuată; fără incluziuni vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
3.(Pl.5/3)
Indicativ: 15.580; Tip: oală; buză cu capăt teşit, uşor evazată; Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; spatulă; Dimensiuni: Ø_gurii: 28cm; Ø_gât: 24,5cm; Gr._perete: 0,4–0,5cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; rugozitate scăzută; duritate medie; fără incluziuni vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
4.(Pl.5/4)
Indicativ: 15.581; Tip: fructieră (?); buză puternic evazată, capăt rotunjit; Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; Dimensiuni: Ø_gurii: 25cm; Gr._perete: 0,5-0,8cm; Aspect: pastă de culoare cenuşiu-închisă; rugozitate scăzută; duritate medie; fără incluziuni vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
5.(Pl.5/5)
Indicativ: 15.583; Tip: fructieră (?); buză cu capăt rotunjit, uşor răsfrântă; cupă cu umăr slab profilat; Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; Dimensiuni: Ø_gurii: 23,5cm; Gr._perete: 0,6–0,8cm; Aspect: pastă de culoare cafenie; slip negricios pe interior; rugozitate scăzută; duritate medie; nisip în cantitate redusă; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapa dacică.
6.(Pl.5/6)
Indicativ: 15.584; Tip: oală (?), buză; buză uşor invazată, capăt rotunjit; Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; spatulă; Dimensiuni: Ø_gurii: 18cm; Gr._perete: 0,5–0,7cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; rugozitate scăzută; duritate medie; pietricele în cantitate foarte redusă; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
7.(Pl.5/7)
Indicativ: 15.586; Tip: castron (?), fragment; buză puternic evazată, capăt teşit; Tehnică: lucrat cu roata; ardere oxidantă; Dimensiuni: Ø_gurii: 22cm; Ø_gât: 20,5cm; Gr._perete: 0,6–0,9cm; Aspect: pastă de culoare roşiatică, miez cenuşiu; slip roşu, lustruit, pe ambele părţi; rugozitate scăzută; duritate accentuată; fără incluziuni vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.

8.(Pl.6/8)
Indicativ: 15.575; Tip: oală, buză; buză puternic evazată, capăt rotunjit; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; urme spatulă; Dimensiuni: Ø_gurii: 29cm; Ø_gât: 25cm; Gr._perete: 0,8-0,9cm; Aspect: pastă de culoare cenuşiu-închisă; rugozitate medie; duritate accentuată; fără incluzii vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
9.(Pl.6/9)
Indicativ: 15.561; Tip: borcan, fragment; buză uşor evazată, capăt teşit; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; urme spatulă; Dimensiuni: Ø_gurii: 20cm; Ø_gât: 19,5cm; Gr._perete: 1–1,2cm; Aspect: pastă de culoare brună; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate mare; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
10.(Pl.6/10)
Indicativ: 15.560; Tip: vas, fragment; buză uşor invazată, capăt teşit; Tehnică: lucrat manual; ardere mixtă, predominant oxidantă; Dimensiuni: Ø_gurii: 20cm; Gr._perete: 0,8–1cm; Aspect: pastă de culoare cafenie (exterior), cărămizie (interior); rugozitatea accentuată; duritate accentuată; nisip şi pietricele în cantitate mare; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
11.(Pl.6/11)
Indicativ: 15.558; Tip: vas, fragment; buză invazată, capăt teşit; Tehnică: lucrat manual; ardere mixtă, predominant reducătoare; Dimensiuni: Ø_gurii: 17cm; Gr._perete: 0,6–1cm; Aspect: pastă de culoare cărămizie (exterior), brună (interior); rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate moderată; Ornamente: prezintă brâu alveolar dispus orizontal şi buton ovoidal; Loc provenienţă: groapă dacică.
12.(Pl.6/12)
Indicativ: 15.550; Tip: castron (?), fragment; buză evazată, capăt rotunjit; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; urme degete; Dimensiuni: Ø_gurii: 24cm; Gr._perete: 0,6–0,8cm; Aspect: pastă de culoare cafenie (exterior), brună (interior); rugozitate accentuată; duritate medie; nisip în cantitate redusă; Ornamente: brâu alveolar orizontal; Loc provenienţă: groapă dacică.

13.(Pl.7/13)
Indicativ: 15.549; Tip: fragment, fund; fund plat, fără talpă; Tehnică: lucrat manual neglijent; ardere mixtă, predominant reducătoare; Dimensiuni: Ø_fund: 15cm; Gr._perete: 0,8-1,2cm; Aspect: pastă de culoare brună; rugozitate foarte accentuată; duritate scăzută; nisip şi pietricele în cantităţi mari; puternic ars secundar pe ambele părţi; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapa dacică.
14.(Pl.7/14)
Indicativ: 15.567; Tip: fragment, fund; fund plat, talpă slab profilată; Tehnică: lucrat la roată; ardere reducătoare; spatulă; Dimensiuni: Ø_fund: 9cm; Gr._perete: 0,8cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; slip cenuşiu-închis, lustruit la exterior; rugozitate scăzută; duritate accentuată; fără incluziuni vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
15.(Pl.7/15)
Indicativ: 15.569; Tip: fragment, fund; fund plat, fără talpă; Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; urme spatulă, degete; Dimensiuni: Ø_fund: 8cm; Gr._perete: 1,4cm; Aspect: pastă de culoare cenuşiu-închisă; lustruit pe exterior; rugozitate scăzută; duritate medie; fără incluziuni vizibile; prezintă un orificiu realizat după ardere, cu ajutorul unui instrument metalic ascuţit; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapa dacică.
16.(Pl.7/16)
Indicativ: 15.570; Tip: pythos (?); fund inelar, talpă slab profilată; Tehnică: lucrat cu roata; ardere oxidantă; spatulă; Dimensiuni: Ø_fund: 9,7cm; Gr._perete: 0,8–1cm; Aspect: pastă de culoare cărămizie; lustruit pe exterior; rugozitate scăzută; duritate accentuată; fără incluzii vizibile; uşor ars secundar pe ambele părţi; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapă dacică.
17.(Pl.7/17)
Indicativ: 15.574; Tip: fragment, fund; fund plat, talpă slab profilată; Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; Dimensiuni: Ø_fund: 4cm; Gr.perete: 0,4–0,6cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; rugozitate scăzută; duritate accentuată; fără incluziuni vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapa dacică.
18.(Pl.7/18)
Indicativ: 15.565; Tip: oală, fund; fund plat, fără talpă; Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; spatulă, degete; Dimensiuni: Ø_fund: 13,5cm; Gr._perete: 0,8–1,3cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; slip cenuşiu-închis lustruit la exterior; rugozitate scăzută; duritate accentuată; fără incluziuni vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapa dacică.

19.(Pl.8/19)
Indicativ: 15.551; Tip: fragment de vas, perete; Tehnică: lucrat manual; ardere mixtă, predominant oxidantă; Dimensiuni: Gr._perete: 0,8–1cm; Aspect: pastă de culoare cărămizie (exterior), cafenie (interior); rugozitate medie; duritate medie; nisip în cantitate redusă; Ornamente: brâu alveolar dispus orizontal; Loc provenienţă: groapă dacică.
20.(Pl.8/20)
Indicativ: 15.552; Tip: fragment de vas, perete; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; Dimensiuni: Gr._perete: 0,8cm; Aspect: pastă de culoare brun negricioasă; rugozitate medie; duritate accentuată; nisip şi pietricele în cantităţi reduse; Ornamente: prezintă brâu alveolar orizontal şi linie orizontală, incizată cu ajutorul unui instrument cu capăt bont; Loc provenienţă: groapa dacică.
21.(Pl.8/21)
Indicativ: 15.553; Tip: fragment de vas, perete; Tehnică: lucrat manual; ardere mixtă, predominant reducătoare; Dimensiuni: Gr._perete: 0,5–0,6=7 cm; Aspect: pastă de culoare brun-cărămizie; rugozitate medie; duritate accentuată; nisip în cantitate moderată; Ornamente: nervură dispusă orizontal, realizată neglijent; Loc provenienţă: groapă dacică.
22.(Pl.8/22)
Indicativ: 15.554; Tip: fragment de vas, perete; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; Dimensiuni: Gr._perete: 0,6–1,5cm; Aspect: pastă de culoare brun-negricioasă; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate mare; Ornamente: brâu alveolar dispus orizontal; Loc provenienţă: groapă dacică.
23.(Pl.8/23)
Indicativ: 15.555; Tip: fragment de vas, perete; Tehnică: lucrat manual; ardere mixtă, predominant reducătoare; Dimensiuni: Gr._perete: 0,6–1cm; Aspect: pastă de culoare brună; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate mare; Ornamente: brâu alveolar orizontal; Loc provenienţă: groapă dacică.
24.(Pl.8/24)
Indicativ: 15.556; Tip: fragment de vas, perete; Tehnică: lucrat manual; ardere oxidantă; Dimensiuni: Gr._perete: 0,5–0,7cm; Aspect: pastă de culoare cărămizie; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate mare; Ornamente: nervură dispusă orizontală, ciupită; Loc provenienţă: Zăbrani, La Pârneavă, Groapa dacică.
25.(Pl.8/25)
Indicativ: 15.557; Tip: fragment, perete; buză dreaptă, capăt teşit; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; Dimensiuni: Gr._perete: 0,7–0,8cm; Aspect: pastă de culoare cafenie (exterior), cenuşie (interior); rugozitate medie; duritate medie; nisip în cantitate redusă; Ornamente: brâu alveolar dispus sub buză, realizat neglijent; Loc provenienţă: groapă dacică.
26.(Pl.8/26)
Indicativ: 15.559; Tip: fragment, perete; Tehnică: lucrat manual; ardere mixtă, predominant oxidantă; Dimensiuni: Gr._perete: 0,6-1cm; Aspect: pastă de culoare cafenie (exterior), brun-cărămizie (interior), miez negru; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate medie; Ornamente: prezintă pastilă aplicată pe pasta moale a vasului; Loc provenienţă: groapa dacică.

27.(Pl.9/27)
Indicativ: 15.562; Material: lut ars; Dimensiuni: Ø: 4,8cm; Ø_orificiu: 0,7cm; H._totală: 3,5cm; Descriere: obiect de formă aproximativ-bitronconică, lucrat manual îngrijit, ars reducător, de culoare brună, prezintă un orificiu central, neornamentat; Funcţionalitate: fusaiolă sau jucărie („prâsnel”); Grad conservare: bună; Loc provenienţă: groapa dacică.
28.(Pl.9/28)
Indicativ: 15.548; Tip: ceaşcă–opaiţ (căţuie); buză crestată, evazată, cu capăt rotunjit; fund plat, fără talpă; toartă inferioară, plină; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; urme degete; arsă secundar şi afumată pe interior; Dimensiuni: Ø_gurii: 10,6cm; Ø_fund: 5,2cm; H._totală: 5,2cm; Gr._perete: 0,6–1cm; Aspect: pastă de culoare brună; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate redusă; Ornamente: prezintă buză crestată; Loc provenienţă: groapa dacică.
29.(Pl.9/29)
Indicativ: 15.563; Material: lut ars; Dimensiuni: Ø: 4,8cm; Ø_orificiu: 1cm; H._totală: 3cm; Descriere: obiect de formă tronconică, lucrat manual, ars reducător, brun-cenuşie, prezintă un orificiu central. Prezintă două tăieturi efectuate în interiorul orificiului, după ardere; Funcţionalitate: fusaiolă sau jucărie („prâsnel”); Grad conservare: bună; Loc provenienţă: groapa dacică.
30.(Pl.9/30)
Indicativ: 15.587; Tip: toartă, fragment; toartă în profil ovoidal; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; Dimensiuni: Gr._toartă: 1,5cm; Aspect: pastă de culoare brună; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate medie; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: groapa dacică.
31.(Pl.9/31)
Indicativ: 15.564; Material: lut ars; Dimensiuni: Ø_total: 3cm; Ø_orificiu: 0,8cm; H._totală: 2cm; Descriere: obiect de formă bitronconică, lucrat manual îngrijit, ars reducător, culoare cenuşiu-negricioasă, prezintă un orificiu central. Ornamentat cu două benzi orizontale compuse din câte trei linii în zig-zag, dispuse pe cele două jumătăţi. Prezintă de asemenea benzi compuse din câte două linii orizontale dispuse pe partea superioară, inferioară şi pe mijloc. Ornamentele, realizate într-o manieră destul de îngrijită, au fost făcute cu ajutorul unui instrument cu capăt ascuţit; Funcţionalitate: fusaiolă; Grad conservare: bună; Loc provenienţă: groapa dacică.

32.(Pl.10/32)
Indicativ: 15.544; Material: lut; Dimensiuni: H: 16,6cm; l: 8-11cm; Ø_orificiu: 1cm; Descriere: obiect formă de forma unui trunchi de piramidă, cu scobitură în capăt; ars reducător; prezintă ca incluziuni nisip în cantităţi medii, pietricele în cantitate redusă; ars secundar pe fund; Funcţionalitate: greutate de lut; Grad conservare: bună, piesa se păstrează integral; Loc provenienţă: groapă dacică.
33.(Pl.10/33)
Indicativ: 15.545; Material: lut ars; Dimensiuni: H: 17cm; l: 5–11,2cm; G: 6–11,2cm; Ø_orificiu: 1,2-1,5cm; Descriere: obiect de forma unui trunchi de piramidă, modelat neglijent, prezintă în partea superioară un orificiu realizat înainte de ardere; ars mixt, predominant oxidant; ca incluziuni, conţine nisip, pietricele şi pleavă în cantităţi reduse; Funcţionalitate: greutate de lut; Grad conservare: bună.

Alte materiale
34.(Pl.11/34)
Indicativ: Zăbrani 1975_E_bordei_1; Tip: oală, fragment; buză în două trepte, uşor evazată, capăt rotunjit; Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; urme spatulă; Dimensiuni: Ø_gurii: 15cm; Ø_gât: 13,3cm; Gr._perete: 0,8–1cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; lustruit la exterior; rugozitate foarte scăzută; duritate accentuată; ca incluzii, mică în cantitate redusă; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: secţiunea E, bordei.
35.(Pl.11/35)
Indicativ: Zăbrani 1975_E_bordei_4a,b; Tip: ceaşcă opaiţ (căţuie); fund plat, fără talpă; buză evazată, capăt rotunjit; toartă coborâtă, în secţiune circulară (ruptă); Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; urme degete; Dimensiuni: Ø_gurii: 19cm; Ø_fund: 9,2cm; H._totală: 8cm; Gr._perete: 0,9-1,3cm; Aspect: pastă de culoare brună; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate moderată; ars secundar şi afumat pe ambele părţi; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: secţiunea E, bordei.
36.(Pl.11/36)
Indicativ: Zăbrani 1975_E_bordei_5; Tip: fragment, perete; Tehnică: lucrat manual; ardere reducătoare; Dimensiuni: Gr._perete: 0,8-0,9cm; Aspect: pastă de culoare negricioasă (exterior), brună (interior); rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate medie; ars secundar pe exterior; Ornamente: brâu alveolar dispus orizontal; Loc provenienţă: secţiunea E, bordei.
37.(Pl.11/37)
Indicativ: Zăbrani 1975_E_bordei_6; Tip: ceaşcă-opaiţ (căţuie) fragmentară, toartă; profil circular; Tehnică: lucrat manual; ardere oxidantă; Dimensiuni: Gr._toartă: 1,2cm; Aspect: pastă de culoare brun-cărămizie; rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate moderată; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: secţiunea E, bordei.
38.(Pl.11/38)
Indicativ: Zăbrani 1975_E_bordei_3; Tip: fragment, perete; Tehnică: lucrat cu mâna; ardere reducătoare; spatulă; Dimensiuni: Gr._perete: 0,8–1cm; Aspect: pastă de culoare brun-negricioasă (exterior), brună (interior); rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate medie; Ornamente: brâu alveolar dispus orizontal; Loc provenienţă: secţiunea E, bordei.
39.(Pl.11/39)
Indicativ: Zăbrani 1975_E_bordei_2; Tip: fragment, perete; Tehnică: lucrat cu mâna; ardere mixtă, predominant reducătoare; Dimensiuni: Gr._perete: 0,6–1cm; Aspect: pastă de culoare brună (exterior), brun-roşiatic (interior); rugozitate accentuată; duritate accentuată; nisip în cantitate moderată; Ornamente: brâu alveolar dispus orizontal; Loc provenienţă: secţiunea E, bordei.

40.(Pl.12/40)
Indicativ: Zăbrani_E_1; Tip: fragment; buză puternic evazată, capăt teşit; Tehnică: lucrat la roată; ardere reducătoare; spatulă, lustruitor; Dimensiuni: Øgurii: 18cm; Ø_gât: 14,6cm; Gr._perete: 0,5-0,7cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; uşor lustruit pe exterior; rugozitate scăzută; duritate accentuată; fără incluziuni vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: secţiunea E.
41.(Pl.12/41)
Indicativ: Zăbrani_E_3; Tip: fragment; buză evazată, capăt rotunjit; toartă inferioară, profil ovoidal (ruptă); Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; spatulă; Dimensiuni: Ø_gurii: 17,2cm; Ø_gât: 14cm; Gr._perete: 0,6–0,9cm; Gr._toartă: 0,7–1,2cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; rugozitate medie; duritate medie; pietricele în cantitate redusă; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: secţiunea E.
42.(Pl.12/43)
Indicativ: Zăbrani_E_4; Tip: borcan; buză evazată, capăt rotunjit; Tehnică: lucrat manual, neglijent; ardere reducătoare; urme degete; Dimensiuni: Ø_gurii: 16,8cm; Ø_gât: 15,7cm; Gr._perete: 0,6–1,3cm; Aspect: pastă de culoare negricioasă; rugozitate accentuată; duritate accentuată; pietricele în cantitate medie; ars secundar şi afumat pe ambele părţi; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: secţiunea E.
43.(Pl.12/43)
Indicativ: Zăbrani_E_2; Tip: fructieră (picior); Tehnică: lucrat cu roata; ardere reducătoare; spatulă; Dimensiuni: Ø_fund: 17cm; Gr._perete: 0,6–0,8cm; Aspect: pastă de culoare cenuşiu-negricioasă; miez brun; rugozitate medie; duritate accentuată; mică în cantitate redusă; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: secţiunea E.
44.(Pl.12/44)
Indicativ: Zăbrani_E_9; Tip: bol; buză uşor evazată, capăt teşit; Tehnică: lucrat la roată; ardere reducătoare; spatulă, lustruitor; Dimensiuni: Ø_gurii: 12cm; Ø_gât: 11,5cm; Gr._perete: 0,5–0,7cm; Aspect: pastă de culoare cenuşie; lustruit pe ambele părţi; rugozitate foarte scăzută; duritate medie; fără incluzii vizibile; Ornamente: neornamentat; Loc provenienţă: secţiunea E.

BIBLIOGRAFIE:

Titlu complet: Observaţii privind descoperirile dacice din cadrul staţiunii de la Zăbrani – „La Pârneavă”, jud.Arad (sec. I –II d.Chr)

Autor: Berzovan Alexandru

Apărut în: Ziridava, 29 (2015), p.119-139

Rezumat: Observaţii privind descoperirile dacice din cadrul staţiunii de la Zăbrani – „La Pârneavă”, jud.Arad (sec. I – începutul sec. II d.Chr). Perioada anilor 1965-1985 se remarcă, la nivelul arheologiei arădene, printr-un avânt deosebit în ceea ce priveşte cercetarea urmelor civilizaţiei dacice. Investigaţiile au vizat prioritar cetăţile şi posibilele cetăţi. Întorcându-ne însă privirea spre lumea „rurală”, putem constata că informaţiile lipsesc aproape cu totul. Prezentul aduce în discuţie o serie de materiale arheologice rămase inedite, provenite din cadrul staţiunii multistratificate de la Zăbrani – „La Pârneavă”, cercetată pe cale arheologică între anii 1973–1975. Materialele descoperite sunt destul de puţine şi constau exclusiv din ceramică. În majoritate, ele provin din stratul de cultură, cu excepţia unor piese descoperite în două complexe: un bordei şi o groapă. Absenţa documentaţiei nu permite stabilirea precisă a funcţionalităţii gropii. Pe baza ceramicii, urmele dacice de aici pot fi datate larg la nivelul secolelor I–II d.Hr., nu mai devreme de anii 50 d.Hr. dar nici mai târziu de jumătatea veacului al doilea. Analizele paleobotanice efectuate sugerează o economie de subzistenţă.

Cuvinte cheie: Mureşul Inferior, Zăbrani, perioada regatului dac, ceramică dacică.

Note
¹ Pentru o evaluare a stadiului cercetărilor vezi Berzovan 2013a, 75-76.
² Crişan 1978.
³ De pildă Zdroba 1982; Barbu, Mureşan 1987; Vezi pentru mai multe detalii Berzovan 2013a.
⁴ Regretatul V.Boroneanţ, conducătorul şantierului, ne-a cedat dreptul de publicare a materialelor dacice de la Zăbrani încă din anul 2010. Ţinem să mulţumim de asemenea colectivului Complexului Muzeal Arad (prof. dr. Peter Hügel, dr. Victor Sava şi dr. Florin Mărginean) pentru tot sprijinul acordat.
⁵ Boroneanţ 1979; Boroneanţ, Boroneanţ 2002, 13-52.
⁶ Pădurean 1972; Dörner 1975; Dörner 1976; vezi şi Manea 1973, respectiv Hayer 1973, pentru alte ecouri ale descoperirilor de la Zăbrani în presa vremii.
⁷ Nu poate fi exclus ca în arhiva personală a regretatului V.Boroneanţ să se afle documente suplimentare, pe care însă nu le-am putut accesa.
⁸ Giuşcă, Bleahu 1966.
⁹ Pentru o analiză detaliată a habitatului dacic preroman de la pătrunderea Mureşului în Câmpia Aradului, a se consulta Berzovan, Coatu 2011.
¹⁰ Într-un articol de popularizare (Dörner 1976, 6), se vorbeşte despre semibordeie dar şi despre locuinţe de suprafaţă, ca şi despre mai multe „gropi de gunoi”. Din pricina deficienţelor pomenite, nu am putut verifica informaţiile.
¹¹ Nandriş 1981, 238; Cârciumaru 1996, 59. Determinările au fost efectuate în Anglia, de către R.N.L.B.Hubbard.
¹² Nandriş 1981, 238.
¹³ Suciu 2009, 118.
¹⁴ E.Dörner (1975,7) vorbeşte despre „ceramică frumos ornamentată din faza statului dac”; anul următor, într-un nou articol de popularizare (1976,6), urmele dacice de la Zăbrani sunt discutate alături de cele de la Clit, Pecica, Berindia. În catalogul de inventar al Complexului Muzeal Arad o parte din piesele de la Zăbrani sunt încadrate tot secolelor I î.Hr. – I d.Hr.
¹⁵ De exemplu RAJ Arad 1999, 136; Luca 2006, 245.
¹⁶ Măndescu 2006, Pl.42/1.
¹⁷ Andriţoiu, Rustoiu 1997, fig.62.
¹⁸ Dupoi, Sîrbu 2001, fig.70/3.
¹⁹ Vulpe, Teodor 2003, fig.158/2.
²⁰ Căpitanu 1986-1987, fig.30/2,4.
²¹ Matei 2011, 49-50.
²² De pildă în mediul carpic (Bichir 1973, pl.XLIV, pl.XLV etc.); un vas similar morfologic, ornamentat cu semne de tip „tamga” apare la Şiria (jud.Arad), datat larg între sec. I – III d.Hr. (Berzovan, Pădurean 2010).
²³ Istvanovits et alii 2005, pl.7/1; pl.12/6; pl.31/3, datate în secolul II d.Hr. În opinia noastră însă, judecând după materialul ilustrat, locuirea dacică de la „Oromdülö” pare să înceapă mai devreme.
²⁴ Vezi discuţiile la Glodariu 1995.
²⁵ A se vedea şi analiza pe care am efectuat-o cu privire la gropile rituale de la Unip (jud.Timiş), Berzovan 2013b.
²⁶ Nu ne referim aici la cele două cârlige simple, variaţie a unui motiv ornamental relativ comun, ci la celelalte cele două din care se desprind, radial, câte cinci nervuri mai mici.
²⁷ Berzovan 2014; vezi şi Teodor 2001 pentru consideraţii de ordin metodologic în ce priveşte descrierea caracteristicilor pastei.

BIBLIOGRAFIE
• Andriţoiu, Rustoiu 1997, I.Andriţoiu, A.Rustoiu, Sighişoara-Wietenberg. Descoperirile preistorice şi aşezarea dacică. Bucureşti 1997.
• Barbu, Mureşan 1987, M.Barbu, A.Mureşan, Noi descoperiri dacice de la Arad-Micălaca, în Ziridava, XV-XVI, 43-55.
• Berzovan 2013a, A.Berzovan, Un istoric al cercetării celei de-a doua epoci a fierului pe teritoriul arădean, în Acta Centri Lucusiensis, nr.IA, 73-89.
• Berzovan 2013b, A.Berzovan, Consideraţii privind gropile rituale dacice de la Unip – „Dealu Cetăţuica”, comuna Sacoşu Turcesc, jud.Timiş (sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.), în Arheovest I. Interdisciplinaritate în istorie şi arheologie. In memoriam Liviu Măruia, JATEPress, Szeged, 309-341.
• Berzovan 2014, A.Berzovan, Preliminary considerations on the Dacian Habitation in Vărădia de Mureş –„La Cetate”, în Ziridava, XXVII, 87-115.
• Berzovan, Pădurean 2010, A.Berzovan, E.Pădurean, A clay pot with tamga signs discovered at Şiria (Arad county), în Annales d’Université “Valahia” Târgovişte. Section d’Archéologie et d’Histoire, XII, nr.2, 57-66.
• Berzovan, Coatu 2011, A.Berzovan, C.Coatu, Descoperiri din a doua epocă a fierului la pătrunderea Mureşului în Câmpia Aradului, în Arheologie şi Studii Clasice, vol.I, (coord.A.Peţan, A.Berzovan), Ed.Dacica, Bucureşti, 148-210.
• Bichir 1973, Gh.Bichir, Cultura Carpică, Ed.Academiei, Bucureşti.
• Boroneanţ 1979, V.Boroneanţ, Consideraţii asupra istoriei străvechi a jud.Arad în lumina cercetărilor de la Conop, Zăbrani şi Cladova, în Ziridava, XI, p.109-116.
• Boroneanţ, Boroneanţ 2002, V.Boroneanţ, A.Boroneanţ, Paleoliticul de la Zăbrani, în Ziridava, XXIII, 13-52.
• Căpitanu 1986-1987, V.Căpitanu, Ceramica geto-dacică descoperită în dava de la Răcătău, com.Horgeşti, jud.Bacău, în Carpica, XVIII-XIX, 103-213.
• Cârciumaru 1996, M.Cârciumaru, Paleoetnobotanica, Ed. Glasul Bucovinei – Helios, Iaşi.
• Crişan 1978, I.H.Crişan, Ziridava. Arad.
• Dörner 1975, E.Dörner, Semnificative descoperiri arheologice la Zăbrani, în Flacăra Roşie, Arad, 26 iulie 1975, 7.
• Dörner 1976, E.Dörner, Aşezarea dacică de la Zăbrani, în Flacăra Roşie, Arad, 3 ianuarie 1976, 6.
• Dupoi, Sîrbu 2001, V.Dupoi, V.Sîrbu, Incinta dacică fortificată de la Pietroasele - Gruiu Dării, Bibl. Mousaios, Buzău.
• Giuşcă, Bleahu 1966, D.Giuşcă, M.Bleahu, Harta geologică a Republicii Socialiste România. Arad.1:200.000. Bucureşti.
• Glodariu 1995, I.Glodariu, Vase de provizii de inspiraţie elenistică, în Arheologia Moldovei, XVIII, 1995, 45-50.
• Hayer 1973, F.Hayer, Grosste Feuerstein-Siedlung, în Neue Banater Zeitung, XVII, 3335, Temeswar, 14 august 1973, 1.
• Istvánovits et alii 2005, E.Istvánovitsz, G.Lörinczy, P.Gábor, A Szegvár - Oromdülöi csázsárkori telep, în MFME - Stud.Arch., 11, 51-114.
• Luca 2006, S.A.Luca, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc. Repertoriu, Bibliotheca Septemcastrensis, Ed.Altip, Alba Iulia.
• Manea 1973, Gh.Manea, Cea mai mare aşezate din epipaleolitic descoperită la Zăbrani, în Flacăra Roşie, Arad, 24 noiembrie 1973, 3.
• Matei 2011, S.Matei, Ceramica geto-dacică din nord-estul Munteniei (sec. II a.Chr. - sec. I p.Chr.). Bucureşti 2011 (teză de doctorat) (mss).
• Măndescu 2006, D.Măndescu, Cetăţeni, staţiunea geto-dacă de pe valea Dâmboviţei superioare, Editura Istros, Brăila.
• Nandriş 1981, J.Nandriş, Aspects of Dacian Economy and Highland Zone Exploitation, în Dacia, N.S., XXV, p.231-254.
• Pădurean 1972, E.Pădurean, Aşezare dacică târzie, în Flacăra Roşie. Magazin, Arad, 12 august 1972, 4.
• RAJ Arad 1999, M.Barbu, P.Hügel, G.P.Hurezan, E.D.Pădureanu, Repertoriul arheologic al Mureşului Inferior. Judeţul Arad. Timişoara 1999.
• Suciu 2009, L.Suciu, Habitat şi viaţă cotidiană în Dacia pre-romană, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca 2009 (teză de doctorat) (mss).
• Teodor 2001, E.S.Teodor, Ceramica de uz comun din Muntenia de la sfârşitul veacului al V-lea până la mijlocul veacului al VII-lea. Bucureşti 2001 (teză de doctorat) (mss), http://esteo.ro/TTW/index_est.html
• Vulpe, Teodor 2003, R.Vulpe, S.Teodor, Piroboridava. Aşezarea geto-dacică de la Poiana, BThr XXXVI, Bucureşti.
• Zdroba 1982, M.Zdroba, Săpăturile de salvare de la Arad-Bujac, Ziridava, XIV, 75-89.