 Neam trac numeros, pomenit des în izvoarele antice: Herodot, Aristofan, Tucidide, Strabon, Pliniu cel Bătrân şi Stephanos din Bizanţ menţionează teritoriul locuit de odomanţi ca fiind cuprins între fluviul Strymon (Struma) şi Nestos (Mesta), la nord de oraşul Siris (azi Serres). De la Herodot aflăm că ei lucrau în bogatele mine de aur şi argint ale muntelui Pengeu (azi Pirnar-dag, Kusnita) Odomanţii sunt pomeniţi şi de Aristofan în comedia "Acarnienii", reprezentată la Atena în 425 î.e.n. Theoros, sol al atenienilor la curtea regelui odris Sitalkes îl caracterizează ca fiind neamul cel mai războinic din Tracia. Tucidide scrie despre sprijinul militar dat de odomanti sub conducerea regelui lor Polles, atenienilor în anul 422 î.e.n. în timpul războiului peloponesiac.
Cleon, om politic atenian, a aşteptat la Eion întoarcerea soliilor trimise lui Perdiccas, căruia îi cerea să vină cu armata, potrivit prevederilor alianţei şi în Tracia, lui Polles, regele odomanţilor. De aici rezultă că în fruntea tribului se afla un basileu cu atribuţii militare. Atenienii contau pe sprijinul regelui trac căruia îi cereau să aducă cât mai multi traci.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa:
Ghe.Poenaru Bordea, Odomanţii, în Magazin Istoric, anul XI, nr.11 (128), nov., 1977, p.47-48. |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
