 Trib tracic, alungat prin luptă din Pieria de către regele Alexandru al Macedoniei, tatăl lui Perdiccas. Ulterior pierii s-au stabilit în zona de la poalele muntelui Pangeu, dincolo de Strymon unde există şi un golf numit Pieria (Tucidide). Sunt cunoscute două cetăţi ale lor: Phagres şi Pergamos. Herodot ne spune că împreună cu satrii şi odomanţii, pierii lucrau în minele de aur şi argint ale muntelui Pangeu şi tot el afirmă că în armata regelui persan Xerxes, între pedestrimea recrutată pe coastele Traciei se aflau şi pieri. Strabon spune că pierii au ajuns să locuiască versantul de nord al muntelui Olimp. Din vechea lor ţară ei au adus cultul unor divinităţi ale muzicii, de origine tracică (ca ritm, melodie, instrumente). Tot Strabon ne spune că grecii numeau muzele "pieride". Poetul latin Ovidiu întrebuinţează în "Tristele" expresia corul pieridelor.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa:
Gh.Poenaru Bordea, Pierii, în Magazin Istoric, anul XI, nr.11 (128), nov., 1977, p.48. |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
