- Agrianii (1kb)
- Albocensii (0kb)
- Ansamensii (1kb)
- Apsinthioii (1kb)
- Apulii (2kb)
- Artacii (1kb)
- Astii (Astai) (3kb)
- Ausdecensii (usdecensii) (4kb)
- Bebricii (1kb)
- Benii (0kb)
- Bessii (3kb)
- Biefii (1kb)
- Bisalţii (4kb)
- Bistonii (1kb)
- Bitinii (2kb)
- Briantii (0kb)
- Brigii (1kb)
- Burii (26kb)
- Carpii (8kb)
- Carpodacii (1kb)
- Caucoensii (1kb)
- Ceiagisii (0kb)
- Celegerrii (0kb)
- Coralii (1kb)
- Corpilii (0kb)
- Costobocii (3kb)
- Cotensii (1kb)
- Crestonii (1kb)
- Crobizii (2kb)
- Dacii (daci, daoi) (19kb)
- Dacii liberi (7kb)
- Dacii mari (0kb)
- Dantheleţii (1kb)
- Darsii (1kb)
- Derronii (1kb)
- Dimensii (0kb)
- Dionii (1kb)
- Edonii (3kb)
- Geţii (Getae; Γέται) (13kb)
- Geto-daci, daco-geţi (18kb)
- Harpii (0kb)
- Laii (1kb)
- Maedii (1kb)
- Medobitinii (1kb)
- Moesii (2kb)
- Obulensii (1kb)
- Odomanţii (1kb)
- Odrisii (4kb)
- Oinensii (1kb)
- Ordessensi (0kb)
- Orrescii (1kb)
- Piarensii (1kb)
- Piefigii (1kb)
- Piengetii (2kb)
- Pierii (1kb)
- Potulatensii (1kb)
- Predavensii (0kb)
- Războinicii Padea-Panaghiurski Kolonii (46kb)
- Ratacensii (1kb)
- Sabocii (1kb)
- Sacii (2kb)
- Sargeţii (4kb)
- Satrii (1kb)
- Scordisci, triballi (26kb)
- Serdii (1kb)
- Siensii (1kb)
- Singii (1kb)
- Sithonii (1kb)
- Sucii (3kb)
- Tagrii (1kb)
- Terizii (2kb)
- Tinii (3kb)
- Traci, geţi, daci, geto-daci (1) (19kb)
- Traci, geţi, daci, geto-daci (2) (19kb)
- Traci, geţi, daci, geto-daci (3) (13kb)
- Tracii (19kb)
- Trausii (2kb)
- Tribalii (3kb)
- Tyntenii (1kb)
- Tyrageţii (2kb)
- Urme celtice pe cursul mijlociu al râului Mureş (6kb)
- Utii (1kb)
- Zaielii (1kb)
|
|
|
 |
SERDII
|  Trib tracic care a locuit în vestul actualei Bulgarii, mai exact în jurul actualei capitale Sofia. Din istoria serdilor ştim doar că au fost învinşi, în anul 29 î.e.n., de către M. Licinius Crassus. Centrul lor se numea Serdica (azi Sofia). Cercetările învăţaţilor bulgari (Boris Gerov; Velizav Velkov), au stabilit cu destulă precizie evoluţia acestui centru, de care se leagă istoria serdilor de-a lungul epocii romane. Serdica s-a bucurat de o mare faimă în sec. IV e.n., astfel încât împăratul Constantin cel Mare (307-337 e.n.) ar fi dorit să-şi transfere aici capitala imperiului. În anul 447, hunii, conduşi de Attila au distrus înfloritoarea aşezare, care a fost refăcută mai târziu, în vremea lui Justinian (527-565); din acea perioadă, este atestată existenţa unei mari biserici închinată "Sfintei Înţelepciuni" (în lb. Greaca = Hagi Sofia) de unde vine numele actualului oraş. Tot serdii au fost şi principalii locuitori ai unei diviziuni administrative de origine elenistică, strategia Serdike, inclusă în vremea lui Hadrian (117-138 e.n.) în teritoriul oraşului Serdica.
|
|
|
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
