 Populaţie de origine getică, localizată de izvoarele antice pe cursul mijlociu şi inferior al Nistrului. În încercarea sa de dispunere geografică a diferitelor neamuri din Dacia, V.Pârvan (Getica) face precizarea că pe Tyras (Nistru), în mod special, geţii erau numiţi - Tyragetai. Cele mai vechi ştiri despre această populaţie se păstrează în opera geografică a lui Strabon, din care reţinem următoarele:
Locuitorii de pe malurile de dincolo ale Istrului sunt geţii, tyrageţii şi bastarnii; Istrul lasă în stânga toate meleagurile geţilor, ţinuturile tyrageţilor, bastarnilor şi sarmaţilor, până la Fluviul Tanais (Don); prima parte a întregii regiuni ce se întinde la nord, între Istru şi Borysthenes (Nipru) este pustiul (stepa) geţilor. Apoi vin tyrageţii, iar după ei sarmaţii iazygi.
În acelaşi sens se pronunţă şi Ptolomeu: mai jos de bastarni, lângă Dacia sunt tagrii şi mai jos de ei tyrageţii.
La rândul său, Pliniu cel Bătrân (23-79 e.n.) ne informează că de la Istru înainte se afla vestitul Fluviu Tyras şi o insulă întinsă locuită de tyrageţi.
Tyrageţii locuiau, deci, în sec. I î.e.n. - II e.n. pe cursul inferior al Nistrului (Tyras), prezentându-se ca o populaţie distinctă şi de sarmaţi şi de bastarni. Săpăturile efectuate în părţile de S-E ale Câmpiei Bugeacului, în necropolele tumulare de la Sabat şi Katargi, care au scos la iveală ceramică locală carpică, sprijină şi ele originea getică a acestei populaţii. Bizuindu-se pe descoperirile arheologice dintre Prut şi Nistru, ca şi pe analiza izvoarelor scrise şi pe unele toponime, arheologii sovietici V.P.Petrov şi G.B.Federov ajung la concluzia că tyrageţii au reprezentat populaţia autohtonă din regiunea Nistrului, de la mijlocul mileniului I. î.e.n. şi până în primele secole ale e.n.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa:
Constantin Preda, Tyrageţii, în Magazin Istoric, Anul XI, nr.4 (121), apr., 1977, p.33, p.49.
Bibliografie suplimentară:
I.C.Drăgan, Noi, tracii. Istoria noastră multimilenară, vol.I, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1976. |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
