Marius Marcu
 1. Introducere
Trăim într-o perioadă în care accesul la internet este la propriu în buzunarul fiecăruia. În ziua de azi, informaţia este căutată în primul rând pe internet. Acest aspect este mai mult decât important în cazul organizaţiilor care prezintă un produs sau un serviciu. Informaţia nu este doar căutată de către vizitator ci poate fi trimisă de către proprietarul site-ului către cei interesaţi. Aceste servicii de ştiri sunt extrem de importante în cazul organizaţiilor care vând produse şi servicii sau într-o nişă aparte căreia se adresează acest articol, organizaţiilor care au ca şi scop principal atragerea de vizitatori virtuali sau din lumea reală. Ambele aspecte sunt de luat în seamă când se hotărăşte realizarea unui site de internet în cazul unui muzeu sau a altei instituţii cu profil asemănător.
Necesitatea acestui articol pleacă de la realitatea în care, ne permitem să spunem, se scaldă websiturile care se doresc cărţi de vizită ale unor instituţii ce promovează produse şi servicii din zona istoriografiei. Nu intrăm în detalii despre acest aspect, deoarece este dificil a obţine date, în cazul în care există, în plus, o succintă situaţie a fost prezentată în cadrul unei analize a protocronismului istoric în România1, pe care o reproducem şi pe care o considerăm relevantă (Tabel 1, Fig.1).
Disproporţia acută dintre calitate şi vizitatori nu se datorează publicului ci promotorilor care, din păcate, nu realizează un produs cu care să ajungă cu adevărat la public, amatorii fiind mai conectaţi la ultimele tehnologii din domeniul ICT2, realizează cu uşurinţă astfel de unelte, reuşind în multe cazuri să promoveze în spaţiul public uriaşe cantităţi de informaţii de o calitate îndoielnică, dar care, datorită publicităţii de care au parte, reuşesc să intre în mentalul colectiv, aducând astfel un grav deserviciu culturii române. O analiză aprofundată a cazuisticii este deosebit de dificilă şi necesită informaţii din domenii extrem de vaste şi complicate (psihologie, sociologie, istorie, istoriografie etc.). Statistici complexe nu are rost a fi făcute, deoarece în linii mari, situaţia este descrisă în tabelul de mai sus, care prezintă o realitate total răsturnată faţă de cum ar trebui să fie: amatorii protocronişti au un segment de piaţă covârşitor, amatorii cu produse aflate pe o poziţie acceptabilă între mediul public şi cel academic se află la mijloc, iar pe ultimul loc, la mare distanţă, se află site-ul care, cel puţin în domeniul muzeistic, ar trebui să conducă detaşat sau oricum, să afişeze nişte cifre mult mai mari decât în (trista) realitate pe care o constatăm.
Momentan nu există, şi probabil nu vor exista niciodată, suficiente date pentru o analiză exactă, dar, printr-un calcul estimativ, se poate creiona o imagine generală a tuturor website-urilor deţinute de instituţiile muzeale. Se ştie că în România există aproximativ 50 de astfel de website-uri. Dacă asociem în medie un număr de 82 de vizitatori unici pe zi fiecărui website, obţinem următorul calcul:
| Vizitatori unici pe zi pagină de internet | Aderenţi la pagina oficială de Facebook | Număr de vizionări ale celui mai popular produs audiovizual | | Adevărul despre daci | 4343 | 89817 | 1382028 | | Enciclopedia Dacica | 693 | 2470 | - | | MNIR | 823 | 6355 | - |
|
| Tabel 1. Comparaţie a audienţei produselor media a trei tipuri importante de grupuri de cercetare istorică (amatori, semiprofesionişti şi profesionişti). |
| Fig.1. Reprezentarea grafică a datelor din Tabelul 1. |
Acest calcul estimativ ne indică posibilitatea ca toate website-urile instituţiilor muzeale din România să nu poată atrage vizitatori cât cel mai mare website protocronist din România. Iar autorul crede cu tărie că mass-media nu oferă ceea ce se cere din partea publicului, ci publicul consumă ceea ce oferă mass-media (neincluzând aici inerentul procent, care, indiferent de oferta culturală, va consuma conţinut protocronist).
Vom analiza mai jos etapele construcţiei unui website, care să poată concura pe primele locuri în clasamentul avut în vedere în acest articol, apoi principalele metode de atragere a unui număr cât mai mare de vizitatori. Se vor prezenta pe cât posibil metode de bază cu variante ieftine (chiar gratuite pe alocuri) sau mai scumpe şi mai performante. Trebuie subliniat însă că toate lucrurile de bază de mai jos trebuie a fi respectate pentru a avea şanse reale de promovare. Abordând doar parţial aspectele de mai jos, şansele scad drastic.
2. Planificarea
Autorul articolului de faţă este conştient că o instituţie muzeală întâmpină o mulţime de probleme în activităţile sale, inclusiv în crearea unei pagini de internet pe care să o promoveze în mediul virtual şi am dori ca articolul de mai jos să fie citit în acest spirit.
O mare parte a acestor probleme, fie că sunt de natură financiară, legală sau de interacţiune cu oamenii, pot fi evitate printr-o planificare atentă care ar trebui să prevadă trei mari aspecte:
- definirea cât mai exactă de către beneficiar a produsului final;
- armonizarea rezultatului cu resursele disponibile;
- prevederea contractuală a îndeplinirii de către realizator a tuturor aspectelor necesare unui website de calitate şi de predare obligatorie către client a tuturor informaţiilor necesare pentru o mentenanţă ulterioară de către orice altă terţă parte.
3. Suportul hardware
Orice website trebuie în primul rând găzduit pe un server. Acesta se alege în funcţie de scopul său care duce direct la necesarul tehnologic. Din acest punct de vedere se pot identifica trei mari categorii de situri şi prin urmare trei mari categorii de preţuri.
Situri simple de prezentare care necesită doar un calculator care să fie pornit încontinuu şi să fie conectat la internet de bandă largă. Se poate opta pentru găzduire gratuită, oferta fiind extrem de variată, de obicei primele rezultate în motoarele de căutare fiind cele mai relevante. Dezavantajul acestei opţiuni este nesiguranţa pe termen lung a existenţei serviciului, uneori timpul lung de încărcare, posibil afişare de reclame etc. O găzduire profesională cu resurse minime are un preţ4 de maxim 50 RON/an. După părerea autorului, aceasta este varianta optimă, având un preţ minim, în majoritatea cazurilor calitate ridicată şi prin contract, uptime maxim asigurat. Se poate opta, de asemenea, pentru un calculator instalat în cadrul instituţiei, conectat la internet de bandă largă, dacă aceste dotări pot fi asigurate. În acest caz, din punctul de vedere hardware, un computer de putere medie este mai mult decât suficient, putând fi dotat cu variante gratuite de software şi care sunt uşor configurabile, extrem de versatile, fiind utilizate de mult timp în toată lumea, având parte de actualizări permanente, prin urmare, cu un înalt grad de securitate. Dacă se alege ultima variantă, trebuie avut în vedere un aspect deosebit de important şi anume, aşa numitul uptime, adică perioada în care serverul este accesibil, să fie asigurată alimentarea cu energie electrică şi disponibilitatea pe internet. Pe scurt, serverul să nu aibă parte de întreruperi în funcţionare. Aceste soluţii se pretează unor situri care oferă informaţie statică: texte de prezentare care se modifică rar, în care fişierele (spre exemplu publicaţiile sau anunţurile) sunt oferite vizitatorilor prin metode rudimentare (linkuri, directoare de fişiere etc.) şi prin intervenţia directă asupra sitului. Această variantă are ca şi dezavantaj necesitatea achiziţionării şi configurării echipamentelor dar ca şi avantaje, controlul maxim asupra resurselor şi spaţiu de găzduire practic nelimitat având în vedere capacitatea suporturilor de memorie din ziua de astăzi (dacă acest aspect este unul important, aşa cum ar fi în cazul colecţiilor mari de materiale scanate).
Situri interactive şi inteligente care trebuie să asigure motoare de căutare, conţinut adaptabil la noile materiale încărcate fără intervenţia omului, statistici etc. Nu insistăm asupra variabilelor care ar include un website în această categorie dar variantele de găzduire încep să scadă în acest caz. Opţiunea pentru un serviciu de găzduire gratuit, care să asigure spaţiu, opţiunea rulării de scripturi, de utilizare a bazelor de date, a administrării în detaliu a domeniului şi să fie şi fiabil, sunt extrem de reduse şi autorul nu recomandă această variantă. Varianta pentru găzduire plătită rămâne cu raportul preţ-calitate-resurse cel mai ridicat, preţul pentru un astfel de serviciu situându-se între 50 şi 500 RON/an, un preţ mediu de 250 RON/an asigurând resursele pentru site-ul, oricât de pretenţios al oricărui muzeu din România. Varianta instalării unui server propriu în cadrul instituţiei rămâne o opţiune viabilă şi care oferă controlul total asupra resurselor, marele dezavantaj fiind că în această variantă, o ipotetică instituţie ar trebui să aibă în vedere un computer cu scopul dedicat de a rula ca şi server web, ceea poate creşte semnificativ preţul, deşi un computer peste medie poate face faţă acestui scop, dacă are componente alese cu grijă pentru acest scop. Software-ul gratuit rămâne o opţiune mai mult decât suficientă. Amintim aici doar celebrul LAMP5 care se poate instala şi configura, rapid şi uşor de orice informatician cu minimă experienţă.
Situri de înaltă complexitate există şi poate vom vedea şi în istoriografia românească deşi nu credem că este cazul momentan să insistăm pe acest subiect, având în vedere că aceste cazuri izolate a căror creaţie şi mentenanţă costă mii sau zeci de mii de lei nu fac obiectul articolului de faţă.
4. Designul
Partea grafică a unui website este un aspect deosebit de important, deşi un website, care nu atrage neapărat din punct de vedere estetic, se poate impune prin conţinut şi alte caracteristici. Dar o minimă grijă pentru un aspect măcar îngrijit este esenţială.
Posibilităţile de alegere a pachetului grafic pentru un website sunt mai multe şi vor fi analizate în continuare.
Angajarea unui grafician, care face câte un şablon pentru mai multe tipuri de pagini din website (pagina principală, pagină cu conţinut, pagini speciale etc.) aduce avantajul unui aspect unic şi în funcţie de priceperea graficianului se poate obţine un design deosebit, care să respecte toate regulile importante din domeniu. Concurenţa pe piaţa de profil este acerbă, din această cauză un astfel de pachet poate fi procurat la preţuri extrem de mici. Deşi nu vrem să generalizăm pentru toţi graficienii şi nici să cădem în extremă prin simplificarea problemei, dar dorim să menţionăm şi un dezavantaj des întâlnit în cazul acestei variante şi anume faptul că graficienii practicând o artă, foarte mulţi abordează iniţiativa într-un mod boem ceea duce de multe ori la întârzieri şi abandonuri ale proiectelor.
Cumpărarea unui pachet gata creat este o posibilitate extrem de rapidă de obţinere a imaginii unui website. Pentru acest demers există nenumărate site-uri pe internet care oferă astfel de pachete. Un pachet grafic de bază are un preţ (care se achită o singură dată) mediu de 50 RON iar unul mediu (care poate fi considerat atrăgător de majoritatea vizitatorilor) de 500 RON. Nu dorim să intrăm nici aici în aspectul site-urilor care doresc un design deosebit. Aceste pachete, de obicei, au un preţ de achiziţie menţionat pentru vânzarea repetată. Multe situri de profil, au preţuri speciale (de câteva ori mai mari decât cel normal) în schimbul cărora nu va mai fi vândut altcuiva. Altfel spus, dacă un potenţial client este primul cumpărător al pachetului poate obţine un şablon unicat. Avantajul acestei opţiuni este faptul că şablonul este disponibil instant celui care doreşte să îl utilizeze, dezavantajul este faptul că trebuie personalizat şi implementat pe conţinut. Dar, de obicei, aceste ajustări sunt gândite a fi făcute uşor de către cineva cu minimă experienţă în domeniul creaţiei de pagini de internet.
Utilizarea creatoarelor de şabloane oferite gratuit în cazul multor pachete de găzduire, aduce din nou rapiditatea aplicării lor, chiar semnificativ mai scurt decât exemplul precedent şi mult mai simplu (putând fi utilizat de către persoane cu cunoştinţe generale de navigare pe internet) dar aspectul arareori iese în evidenţă. Dar dacă se doreşte doar realizarea unui design simplu, curat şi într-un timp scurt, este o opţiune demnă de luat în calcul.
Creaţia proprie a designului este o opţiune, care reduce drastic preţul, până la gratuitate, dar necesită talent artistic, în caz contrar existând marele pericol de cădere în ridicol. Şi în funcţie de persoana care se ocupă de creaţia grafică, trebuie avută în seamă şi experienţa în domeniu care poate afecta foarte puternic într-un mod negativ timpul de realizare.
Trebuie menţionat un aspect deosebit de important, în cazul aspectului grafic al unui website şi anume faptul că este un aspect care ţine de gustul vizitatorului. Aşadar în cazul alegerii designului considerăm că este deosebit de important să fie consultat un grup de persoane, care să excludă variante grafice ridicole. Dar tot legat de acest aspect, mai subliniem că nici un design, oricât de atrăgător, nu va putea satisface toţi vizitatorii, ci doar un procentaj mai mare sau mai mic. Şi în majoritatea cazurilor, designul va reflecta gustul proprietarului.
5. Construcţia
Construcţia unui site de internet nu este un aspect deosebit de complicat, dar se poate intra într-un număr covârşitor de detalii, ceea ce nu vom face în acest articol, ci vom aminti doar câteva reguli de bază în construcţia unui website, dar fără de care, şansele oricărei pagini de internet de a atinge publicul ţintă vor scădea drastic. Şi subliniem faptul că este vorba de fiecare în parte.
Destinaţia website-ului este cea care dictează construcţia. În general, un website cultural va trebui să conţină:
- o pagină principală;
- pagini de conţinut;
- pagini speciale.
Pagina principală în cazul acestui profil va conţine de obicei:
- un banner;
- meniul (orizontal sau vertical);
- este indicată utilizarea unui meniu mic cu scurtături speciale;
- conţinutul care reprezintă ultimele noutăţi ale proprietarului. Grafica trebuie să fie una plăcută şi odihnitoare. Fundalurile realizate în culori puternice (negru sau culori ţipătoare pe care este afişat text în culori puternic contrastante), obosesc ochiul extrem de mult. Culorile în nuanţe deschise de crem sau maro sunt printre cele mai odihnitoare şi din punct de vedere artistic îndeamnă la istorie, vechime, cultură etc.
Bannerul trebuie să fie simplu şi curat şi poate conţine numele, sigla posesorului şi un motto.
Meniul trebuie să fie clar organizat şi să respecte o regulă deosebit de importantă: regula celor trei click-uri. Asta înseamnă că din orice punct al sitului să se poată ajunge în orice alt punct al său în maxim trei click-uri de mouse. Acest aspect este valabil mai ales în cazul unor meniuri statice, caracteristice fiecărei pagini în parte. Acest lucru se poate obţine prin afişarea permanentă a tuturor categoriilor de pagini din website. Se mai poate alege utilizarea unui meniu dinamic prin care la aducerea pointerului cu mouse-ul asupra meniului se deschid automat submeniuri ale subcategoriilor sau ale paginilor pe care acestea le conţin. Acest tip de meniu elimină practic navigarea prin mai multe click-uri, între oricare două puncte ale sitului putându-se ajunge în general printr-un singur click. Dezavantajul acestei metode este că trebuie aleasă o soluţie tehnică foarte bună, altfel, putându-se ajunge la efectul invers şi anume, greutatea în navigare cu efecte deosebit de supărătoare, ceea ce va alunga cu siguranţă vizitatorul, care, poate altfel, ar petrece mult mai mult timp pe website sau, mai rău, nefuncţionalitatea pe anumite tipuri de navigatoare.
Meniul cu scurtături speciale este caracteristic fiecărui website în parte, dar există elemente comune precum: pagina principală, pagina de contact etc. În cazul în care există câteva elemente considerate esenţiale, trebuie aleasă realizarea acestui meniu special. Dacă numărul lor este mic (una, două legături), atunci acestea pot fi implementate în meniul principal.
Conţinutul cu materialele noi din prima pagină nu doar informează rapid vizitatorii care revin regulat, ci poate fi şi o metodă deosebit de eficientă pentru realizator de a direcţiona vizitatorii spre anumite zone şi, desigur, aici nu ne referim la manipularea conţinutului informaţiei, ci doar la modul lor de aranjare în pagină.
Din punct de vedere tehnic, există câteva reguli care ajută foarte mult la promovarea sitului, chiar dacă acestea par lipsite de importanţă:
- sursa HTML, trebuie să fie curată şi organizată pentru a reduce mărimea, ceea ce va duce la viteză sporită de încărcare;
- sursa HTML trebuie să fie şi corectă, validarea sa cu ajutorul unei unelte specifice6 este extrem de importantă;
- funcţiile JavaScript curente trebuie să fie cât mai puţine, cât mai mici şi incluse în codul de bază, nu prin legături la fişiere externe;
- librăriile pentru conţinut mai deosebit, trebuie să rezide în fişiere externe (de preferat unul singur) pentru a putea fi modificate uşor, modificări care se vor propaga în tot situl dintr-un singur loc sau, de preferat, în sursa paginii, în cazul în care aceasta este generată de un script;
- în funcţie de mărimea şi complexitatea librăriilor de stil (CSS7), trebuie aleasă includerea lor în sursa paginii sau în fişiere externe.
După construcţia websitului, acesta ar trebui dat la verificat pe un eşantion de încredere, pentru sesizarea anumitor erori de conţinut şi construcţie.
În strânsă legătură cu punctul de mai sus, dorim să atragem atenţia că un impact deosebit de negativ îl are un website în construcţie pus online la adresa principală a domeniului. În timpul construcţiei site-ul ar trebui încărcat într-o locaţie temporară, la locaţia principală punându-se un website simplu, mic şi informativ. Doar trei pagini: pagina principală, o pagină de descriere şi o pagină de conţinut sunt arhisuficiente pentru a înlocui imaginea viitorului website. Dacă se cunoaşte termenul de finalizare, amintirea lui este un plus de imagine.
6. Conţinutul
Conţinutul unui website trebuie să aibă în general o structură clară (titlu, conţinut, note de subsol etc., care pot fi repetate), astfel vizitatorul să identifice rapid aceste elemente atât în cadrul unei singure pagini cât şi de-a lungul vizitei mai multor pagini.
Trebuie eliminate din text erorile ortografice şi gramaticale. Acest aspect nu redă numai seriozitatea posesorului, ci oferă şi urcarea în clasamentul motoarelor de căutare. Corectarea unui text nu este un lucru dificil, astăzi majoritatea procesoarelor de text (fie că discutăm de suite office sau de simple browsere de internet) au parte de dicţionare pentru cele mai diverse limbi, inclusiv româna, care scot în evidenţă rapid majoritatea erorilor de text.
Conţinutul trebuie să prezinte cât mai mult text static şi cât mai puţine elemente dinamice. Elementele dinamice (de ex. galerii interactive de imagini) pot fi foarte atractive din punct de vedere vizual, dar trebuie construite în aşa fel încât pagina să se încarce rapid, să ruleze fluid chiar şi pe calculatoare mai puţin performante şi să nu obosească vizitatorul.
Tot aici dorim să menţionăm un aspect deosebit de important: materialele publicate. În cazul unui muzeu, este extrem de atractiv atât pentru cele mai diverse categorii de public, cât şi pentru roboţii de indexare ai motoarelor de căutare, o colecţie cât mai mare, cât mai completă şi cât mai stabilă în timp, de materiale, de exemplu, colecţia periodicelor unui muzeu. Desigur, autorul este conştient de importanţa drepturilor de autor şi că din această cauză multe cărţi nu pot fi publicate online. Dar în ziua de astăzi, în cazul unui muzeu (dar şi a altor instituţii), o colecţie de periodice online poate aduce mult mai multă notorietate, trafic şi stabilitate unui site de internet decât frica de a nu fi reproduse. Dacă o colecţie de periodice este cunoscută a fi pe situl de internet al instituţiei care o publică, aceasta are şanse mult mai mari să nu fie piratată decât dacă este ţinută „sub cheie”. Iar părerea personală a autorului este că acestea oricum sunt vehiculate masiv „pe sub mână”. Aşadar, de ce o instituţie să nu profite deschis de acest trafic? Să nu uităm: orice studiu din domeniul istoriei (şi nu numai) se bazează pe bibliografie. Şi în această privinţă este nevoie (şi în câteva cazuri aceasta a şi avut loc cu succes) de o schimbare de paradigmă în gândirea celor din lumea academică. În cazul majorităţii materialelor, nu toate desigur, este mai importantă vehicularea decât protejarea lor. Un alt aspect important al prezenţei materialelor de calitate în spaţiul virtual este faptul că publicul poate verifica informaţii îndoielnice în surse credibile, astfel oferindu-se un ajutor în plus la eliminarea materialelor de calitate îndoielnică, practic, prin educarea publicului. Dacă publicul nici nu este instruit, nici nu are materiale de calitate la dispoziţie, nu va putea atinge un înalt grad de culturalizare.
7. Întreţinerea
Un alt aspect deosebit de important este întreţinere site-ului. Acesta trebuie verificat regulat în primul rând pentru integritate (conturile de domeniu, de găzduire să fie plătite regulat sau dacă sunt gratuite să se supravegheze eventuale modificări surprinzătoare etc.). O vizită zilnică a paginii principale şi răsfoirea superficială a 2–3 pagini este arhisuficientă.
Atenţie trebuie acordată şi legăturilor la materiale externe, care ar trebui verificate pe bază aproximativ lunară, pentru a se elimina legăturile la materiale inexistente şi a se corecta cele care se mută, autoul unui website neavând de obicei nici un control asupra materialelor externe. Uneori sunt identificate erori mai vechi, dar care nu au fost sesizate.
De asemenea este extrem de utilă studierea regulată (de obicei o sinteză lunară) a unui serviciu de statistici care poate duce la decizii de modificare a site-ului în funcţie de comportamentul vizitatorilor. Aceste servicii de statistică, de obicei sunt oferite gratuit în pachetele de găzduire, chiar şi cele gratuite. Dacă nu este cazul, serviciile externe de statistică sunt deosebit de multe şi fiabile. Ele pot fi instalate prin introducerea unui mic cod în toate paginile site-ului şi crearea unui cont pe pagina companiei care oferă acest serviciu.
De asemenea, un aspect care nu trebuie neglijat este activitatea hackerilor, care automat sau manual pot distruge un website. Împotriva acestui fapt trebuie luate măsuri de siguranţă în armonie cu complexitatea sitului. De obicei, serviciile externe de hosting oferă protecţia de bază necesară. În cazul siturilor mai complexe, mai trebuie acordată o atenţie deosebită la modul în care este scris scriptul din spatele paginii pentru ca acesta să nu lase la dispoziţia hackerilor portiţe de acces la server. Parolele trebuie să fie destul de complexe pentru a nu fi ghicite cu uşurinţă.
Pentru a preveni pierderea informaţiei prin oricare metodă mai sus amintită, o copie de siguranţă periodică uşurează refacerea sitului după un ipotetic incident. O copie periodică lunară este arhisuficientă. O copie de siguranţă în afara frecvenţei obişnuite, mai trebuie făcută în cazul unei schimbări majore de conţinut.
8. Serviciul de ştiri
O dată website-ul creat, un aspect deosebit de important şi din păcate neglijat proporţional cu importanţa, este aducerea la cunoştinţa publicului ţintă a modificărilor de conţinut. Autorul consideră că este prea complicat a se explica importanţa existenţei serviciului de ştiri în cadrul unui website. În articolul de faţă se doreşte doar tragerea unui semnal de alarmă asupra situaţiei în cadrul websiturilor culturale româneşti. Vom analiza mai jos situaţia. În acest capitol vom aminti doar metodele necesare şi suficiente de răspândire a ştirilor.
Newsletter este un serviciu la care vizitatorii îşi înscriu adresa de email, la care le vor fi servite ştirile. Acest serviciu poate fi extern, gratuit sau plătit ori construit de către posesor. În cazul în care se decide realizarea serviciului de către posesori există câteva aspecte care trebuie a fi luate în seamă: lista să se construiască exclusiv prin înscrierea posesorului emailului, să se ţină jurnale (loguri pe server) referitor la aceste acţiuni de abonare, lista de emailuri să fie protejată împotriva furtului, la trimiterea emailului să se trimită întregii liste dar individual, pentru a nu se propaga adresele de mail la altcineva decât la posesor, să se ofere posibilitate de dezabonare în mesaj.
RSS8 este un format de date de tip XML9, care conţine, în format standardizat10, un set de ştiri la alegerea posesorului, în care pot fi incluse text, imagini, legături de internet, informaţii temporale etc., pe care alte programe le pot procesa, organiza şi prezenta în format uşor lizibil. Creatorul unui website trebuie doar să ofere acest fişier RSS, mai departe este alegerea vizitatorului cum îl utilizează.
Reţelele de socializare sunt o metodă foarte bună de răspândire a noutăţilor dintr-un website. Două-trei reţele de socializare (Facebook, Google+, Twitter) sunt arhisuficiente, dar existenţa măcar a uneia este necesară.
Există unelte (online şi gratuite) singulare care unifică toate aceste metode, totul fiind creat plecând de la un material unic. Site-ul poate fi realizat de asemenea, astfel încât, printr-o atentă planificare, să trimită automat noutăţile, la încărcarea noului material pe website.
Mai sunt şi alte metode asupra cărora nu insistăm. Subliniem, pentru ultima oară, importanţa extremă a serviciului de ştiri, nu doar ca existenţă în website, ci şi ca utilizare regulată a lui, ceea ce poate creşte mult atât numărul vizitatorilor pe website, cât şi nota de seriozitate a proprietarului.
Serviciul de ştiri pentru un website este precum aerul pentru un organism aerob. Ne permitem această metaforă deoarece succesul unui website este direct proporţional cu numărul vizitatorilor săi. Iar implicaţiile siturilor de profil, care domină spaţiul virtual românesc, au fost discutate la începutul articolului şi momentan situaţia este dezolantă, din păcate.
9. Metode de interacţiune cu vizitatorii
Pentru succesul websitului, interacţiunea cu vizitatorii este esenţială. Ea se poate face prin mai multe metode.
Emailul este probabil cea mai simplă şi eficientă metodă de a comunica cu vizitatorii. Cea mai primitivă metodă de a stabili acest tip de contact este afişarea adresei de email la care vizitatorii îşi pot trimite mesajele într-o pagină de contact. Accesând această legătură, vizitatorul, prin clientul său propriu de mail (fie că este unul dedicat acestui scop, fie că o face prin intermediul browserului pe pagina serviciului de email) poate trimite un mesaj proprietarului sitului. O metodă mai elegantă, care poate aduce un plus de control în comunicare dar care necesită şi suport tehnic dedicat este includerea unui formular de trimitere a unui mesaj în pagina de contact. Pentru acest scop, serverul pe care rezidă situl trebuie să aibă capacitatea de a trimite mailuri şi scriptul să fie programat şi implementat, sau formularul să fie redirecţionat către un server special cu un astfel de serviciu dedicat. În cazul primei opţiuni, majoritatea serverul de webhosting oferă acest tip de serviciu (deşi trebuie verificat înainte de abonare), iar programarea nu necesită cunoştinţe deosebite, orice om obişnuit cu tehnica ICT poate construi sau găsi un formular gratuit pe internet în cele mai diverse medii de programare.
Mai dorim a sublinia aici nota de seriozitate pe care o dă o adresă de mail din acelaşi domeniu cu URL-ul websitului. De exemplu: contact@muzeuX.ro versus muzeuX1234@gmail.com. Dacă serverul pe care rezidă situl nu deţine spaţiu mare de găzduire, este extrem de simplu a se realiza o redirecţionare automată a tuturor mesajelor de la prima adresă către cea din urmă care va fi utilizată efectiv. De asemenea, majoritatea serviciilor gratuite şi populare de mesagerie electronică, oferă definirea unor adrese externe de trimitere. De exemplu, în ipoteticul cont muzeuX1234@gmail.com, se poate defini adresa de expediere contact@muzeuX.ro.
O altă metodă de comunicare sunt comentariile. Această metodă este ceva mai complicat de implementat şi trebuie să se potrivească profilului sitului. Ele sunt ideale în cazul în care situl este bazat pe articole. Pentru a implementa această opţiune, un serviciu de găzduire de bază nu este suficient, este necesar unul care permite rularea de scripturi pe server. Cunoştinţele pentru construcţie sau implementare sunt peste medie, dar poate fi soluţia cea mai echilibrată de comunicare între proprietarii site-ului şi vizitatori. Dacă site-ul este construit pe o platformă de tip blogging, atunci acest serviciu de comentarii este gratuit şi implicit setările necesare sunt minime, dar autorul nu recomandă alegerea acestui tip de platformă în cazul în care situl se doreşte o carte de vizită a unei persoane fizice sau juridice. Rămâne la alegerea proprietarului dacă comentariile vor fi moderate. Moderarea comentariilor este o armă cu două tăişuri, poate elimina mesajele tendenţioase, dar îngrădeşte libertatea de expresie şi necesită un volum destul de mare de muncă.
Cea mai complexă formă de comunicare cu vizitatorii rămâne soluţia de tip forum. Aceasta, deşi este cea mai complicată din punct de vedere tehnic, poate fi extrem de uşor de instalat, deoarece există o uriaşă ofertă de pachete uşor instalabile şi configurabile. Ca şi în cazul de mai sus, este necesar un serviciu de găzduire care să poată rula scripturi şi baze de date pe server. Avantajele acestui serviciu este că atrage prin natura sa o uriaşă cantitate de trafic (atât ca date, cât şi din punct de vedere uman), dar dacă site-ul nu este bine încetăţenit există riscul căderii în ridicol, dacă forumul are un trafic minim cu doar câteva mesaje per subiect. Este o decizie care trebuie aleasă cu mare atenţie, pentru a nu afecta imaginea proprietarului site-ului.
O metodă care implică dotări tehnice zero sunt reţelele de socializare. O pagină, sau un grup pe una din marile reţele de socializare, poate fi cea mai simplă şi eficientă metodă de a comunica cu vizitatorii. Nu sunt necesare instalări, configurări, resurse materiale sau umane, reţelele de socializare pot fi accesate din cele mai variate locuri şi de pe cele mai diverse aparate.
La acest capitol dorim să tragem un semnal de alarmă: relaţia cu vizitatorii nu poate fi subliniată destul pentru a i se arăta importanţa. Un proprietar de website, care comunică cu publicul ţintă, demonstrează că îi pasă de el şi implicaţiile psihologice sperăm că nu mai trebuiesc menţionate. Un proprietar de website, care răspunde rapid la mesajele vizitatorilor, demonstrează că îşi respectă publicul. Este un aspect care transmite în mod direct şi direct proporţional seriozitatea şi implicarea în activitatea dedicată publicului.
10. SEO
SEO este acronimul expresiei Search Engine Optimization. Această activitate reprezintă pachetul de măsuri care urcă website-ul pe un loc cât mai înalt în rezultatele unui motor de căutare. Această activitate este dedicată site-urilor a căror rol este de a produce venituri pentru proprietar (poate chiar ca primă şi singură metodă). Din acest motiv această activitate presupune costuri absolut uriaşe, vorbim de sute sau mii de euro pe lună, poate chiar mai mult dacă un website doreşte să fie pe primele locuri în motoarele de căutare în cazul interogării unei expresii comune. Site-urile pe care le avem în vedere nu se încadrează în această categorie, dar măsuri SEO de bază sunt totuşi necesare. Amintim pe scurt: o sursă HTML validă, un text fără greşeli gramaticale, cuvinte cheie relevante în text, sursă, titlu şi URL, o construcţie eficientă din punct de vedere tehnic, stabilitatea paginilor etc. Există site-uri care testează şi oferă rapoarte şi recomandări gratuite pentru optimizarea websitului din acest punct de vedere. O căutare pe internet va oferi cu uşurinţă cele mai relevante soluţii de testare a site-ului.
În ultimii ani, cel mai celebru motor de căutare pe internet, Google, a adus două modificări importante în calculul clasamentului siturilor pe care le urmăreşte. Prima este acordarea unui punctaj după sistemul academic. Adică cu cât sunt mai importante site-urile care citează situl proprietarului, cu atât acesta va primi un punctaj mai mare. Acest lucru avantajează net site-urile culturale ale marilor instituţii de profil. Cu toate acestea, siturile amatorilor le “bat la scor” pe cele ale instituţiilor oficiale. Acest lucru, din păcate, oferă un nou argument că instituţiile româneşti, care au ca şi obiect studiul istoriei, nu acordă importanţa necesară acestui aspect. Altă modificare care trebuie notată, deşi este într-un plan secund şi ar trebui avută în vedere ca şi măsură doar după toate celelalte au fost îndeplinite, este o variantă simplificată a sitului pentru dispozitive mobile.
11. Resurse umane
La capitolul resurse umane, nu dorim să intrăm în detalii, deoarece, depinde foarte mult de profilul websitului. De la un om cu cunoştinţe generale de ICT până la echipe de specialişti, necesităţile pot diferi enorm. Dorim totuşi să tragem un semnal de alarmă. Instituţiile au de obicei probleme financiare, de personal şi timpul este întotdeauna un duşman când vine vorba de activităţi conexe celei de bază, aşa cum este construcţia unui website în cazul unei instituţii culturale. Cu toate acestea, este ignorată constant soluţia, care ar rezolva nu doar toate problemele legate de construcţia şi mentenanţa unui website, ci şi multe probleme de atragere a unei părţi a publicului care activează în segmente protocroniste. Toate cele spuse în acest ultim paragraf se bazează pe experienţa personală a autorului, care cuprinde refuzuri de realizare gratuită de siteuri, abandonarea de către instituţiile culturale a diverselor iniţiative, refuzul expertizei gratuite, tratarea cu aroganţă de către nespecialişti în domeniul ICT etc. Autorul este conştient că nu este o sarcină facilă, că este necesară implicarea şi căutarea activă a voluntarilor (un simplu anunţ nu va atrage cât o prezentare “în persoană” şi o recompensă simbolică: bilete la muzeu, materiale publicate, promovarea voluntarului etc.), dar consideră că este nevoie de o schimbare majoră de paradigmă în gândire în cercurile academice, care trebuie să înceapă să înţeleagă ce potenţial enorm reprezintă voluntariatul pasionaţilor şi ce cantitate de energie neutilizată rezidă în publicul ţintă, care, ignorat, se îndreaptă spre ce au la dispoziţie. Iar statisticile o confirmă: au la dispoziţie doar iniţiative protocroniste.
12. Studii de caz şi statistici
În continuare, vom face o analiză a website-urilor celor mai importante instituţii muzeale din România. Analiza se va axa, din punct de vedere tehnic, pe şapte caracteristici:
- T: tehnic (viteză de încărcare, calitatea şi corectitudinea codului sursă etc.);
- D: design;
- C: conţinut;
- E: ergonomie;
- A: actualizări;
- I: imagine generală;
- V: vizitatori (dacă există, numărul total de vizitatori se va împărţi la 20, 100 de vizitatori pe zi fiind considerat deja un maxim de nota 5, dacă nu sunt afişaţi, se va acorda nota 0);
- P: relaţionarea cu publicul;
- Σ: scorul este media aritmetică a tuturor notelor.
În încheiere, dorim să menţionăm că fiecare notă în parte este acordată fără unităţi de măsură exacte, unele fiind şi lucruri subiective (cum ar fi designul), dar autorul consideră că media globală va putea crea o imagine a situaţiei siturilor tratate de acest articol.
13. Concluzii
Nota medie a paginilor de internet din tabelul de mai sus este 3. S-ar putea spune că este o notă medie. Dar având în vedere, pe de o parte, că din 58 de pagini analizate doar 8 au putut primi nota 4 şi nici unul nota maximă, iar pe de altă parte că multe probleme ar putea fi evitate, relativ uşor, concluzionăm că paginile de internet ale muzeelor din România sunt mediocre. Folosim acest cuvânt dur, deoarece, majoritatea problemelor care pot fi observate în aceste pagini nu necesită nici resurse financiare, nici materiale, nici umane, nici temporale deosebite, ele rezumându-se doar la dorinţa (sau lipsa ei) de a crea un produs de calitate şi la respectul imaginii de sine, în ziua de azi, o pagină de internet fiind, poate, cea mai importantă carte de vizită a unei instituţii şi cu siguranţă, prima care ajunge la public.
| Fig.2. Distribuţia notelor din tabelul anterior. |
Un alt articol nu va aduce nici o schimbare, doar o schimbare de mentalitate va mişca lucrurile într-o direcţie bună. Şi acest lucru îşi doreşte autorul să îl transmită cititorilor şi responsabililor cu subiectul tratat: o schimbare de mentalitate referitoare la importanţa unei pagini de internet de calitate, uşurinţa în realizarea unui produs de calitate şi migrarea spre voluntariat, ceea ce ar aduce costuri minime privind crearea şi întreţinerea unei pagini de o calitate superioară, Şi. fără a intra în detalii filosofice, poate mai important decât orice alt subiect aflat în discuţie, conectarea, atragerea şi culturalizarea publicului pe care istoria ar trebui, poate, să îl servească ca scop suprem.
NOTE
1 Marcu, 2015
2 MNIR, 2014
3 Information and Communications Technology
4 Toate preţurile aduse în discuţie în acest articol sunt de la mijlocul anului 2015
5 Linux (sistemul de operare), Apache (serverul web), MySQL (serverul pentru baza de date), PHP (interpretorul de scripturi)
6 http://validator.w3.org, 2015
7 Cascading Style Sheet
8 Really Simple Syndication
9 eXtended Markup Language
10 http://rssboard.org, 2015
BIBLIOGRAFIE
Marcu, 2015, Marius MARCU, Fenomenul dacoman v.2.0 - unele cauze şi posibile soluţii, 2017
MNIR, 2015, http://www.mnir.ro/wp-content/uploads/2016/04/Raport_2014.pdf
Abstract
This article is trying to create an overall image of the situation regarding the websites belonging to museums in Romania, an analysis of their weak and strong point, a general guideline for the creation of a pleasant looking and healthy website and also some strategies for their maintenance and maximisation of audience reach. All the ideas have in mind the concept of maximum efficiency with a minimum of resources. The author tries to eliminate as much as possible personal preferences, encourages a unique formula for each website but most of all tries to underline the importance of a website for an museum, nowadays, in bringing their values to the largest audience possible.
Keywords: museum, website, creation, maintenance, audience.
Apărut în: ARHEOVEST V2 -IN HONOREM DOINA BENEA- Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie, Timişoara, 25 noiembrie 2017 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
