Pagina principală
 



ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Activități ENDA (2)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (83)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (34)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (20)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (12)
   Articole știinţifice (1)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (9)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (8)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (10)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (55)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (35)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (36)
   Podcast (1)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (430)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookCanal Youtube ENDAENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

PROBLEMA SPAŢIULUI OCUPAT DE ROMANI ÎN DACIA

Velico Dacus, vineri, 3 ianuarie 2014


În a doua postare din prezentul blog, am oferit legătura la un articol scurt, la obiect şi care nu lasă loc de interpretare unei prostii referitoare la antichitatea clasică românească, prostie care a fost lansată de dl.Napoleon Săvescu şi care este reluată fără pic de judecată de toţi adepţii dumnealui. Prostia se referă la faptul că romanii ar fi cucerit doar 14% din teritoriul Daciei post-romane. Articolul care contraargumenta această aberaţie se afla la adresa ACEASTA. Relativ recent însă, situl dracones.ro s-a comasat cu enciclopedia-dacica.ro şi ca urmare unele articole din ambele situri au fost eliminate. Acest articol a fost de asemenea eliminat. Am contactat autorul sitului dracones.ro care mi-a oferit permisiunea de a posta pe acest blogul articolul discutat mai sus, ocazie cu care aş dori să-i mulţumesc pentru permisiunea de a-l publica şi pentru bunăvoinţa de a-mi face treaba puţin mai uşoară. Redau mai jos, articolul exact în forma în care apărea pe dracones.ro.


Problema spaţiului ocupat de romani în Dacia

Multe probleme orbitează în jurul spaţiului ocupat de romani în Dacia. Aceste probleme ar fi rezolvate simplu dacă s-ar şti exact procentul spaţiului în care existau romani şi cel în care au rămas dacii liberi. Îmi propun să realizez un instrument necesar în primul rând mie, în al doilea rând tuturor celor care sunt preocupaţi de această problemă.
Pentru aceasta, voi folosi două harţi realizate de către doi mari istorici şi anume: Constantin Daicoviciu1 şi Ion Horaţiu Crişan2. În prima, este prezentată harta cu delimitarea frontalieră a provinciei romane Dacia.



În cea de-a doua, găsim întinderea maximă a dacilor, din punct de vedere administrativ şi anume, regatul lui Burebista.



Calculele au fost executate cu ajutorul unui program specializat. Cele două hărţi, plus una fizică3, au fost suprapuse, rezultând o hartă compusă, la scara de 1:76, a spaţiului carpato-danubiano-pontic cu graniţele provinciei şi a regatului lui Burebista. Pentru a nu încărca desenul, regatul lui Decebal nu a fost reprezentat, deoarece, el corespunde în linii mari cu graniţele naturale Dunăre, Prut, Carpaţii nordici, Tisa. Aceste graniţe au fost desenate vectorial, pentru a putea fi calculate şi au fost reprezentate în diverse culori, pentru a putea fi uşor recunoscute, după cum urmează: cu roşu graniţa provinciei Dacia, cu albastru graniţa regatului lui Decebal iar cu galben graniţa regatului lui Burebista, ambele considerate la o extindere maxim posibilă. Argumentul logic va fi descris la final.



În urma calculelor au rezultat următoarele suprafeţe:
- provincia Dacia: 108.480.21 km2
- Dacia în timpul lui Decebal: 268.596.71 km2
- Dacia în timpul lui Burebista: 524.605,78 km2
Din punct de vedere procentual, suprafaţa provinciei Dacia reprezintă:
- 40% din regatul lui Decebal
- 20% din regatul lui Burebista.
Eroarea de calcul este de aproximativ +/- 1%.
Ambele regate au fost considerate la o extindere maxim posibilă. Graniţa provinciei romane este puţin supusă modificărilor, pentru trasarea ei, având la îndemână atât un larg set de castre de frontieră şi limesuri cât şi un citat din Eutropius4 care ne spune că perimetrul provinciei Dacia se afla în limita a un milion de paşi (1.480km), valoare discutabilă din câteva puncte de vedere şi cu o eroare de 20% faţă de valoarea obţinută mai sus (1.786km) dar consistentă ca şi ordin de mărime. În concluzie, rezultă că procentele de mai sus sunt minimale. Orice discuţie care ar duce la modificarea graniţelor celor două regate dacice, nu ar avea alt efect decât creşterea celor două procente. Aşadar nu putem discuta de o valoare singulară ci de un interval de valori situat între 40% şi 99%. Dar se poate afirma cu tărie că orice valoare aflată sub 40%, nu are nici un fundament istoric.
Mai trebuie neapărat subliniat că din punct de vedere istoric, nu are absolut nici o valoare comparaţia între provincia Dacia şi regatul lui Burebista, dar este un calcul maximal interesant în anumite contexte. Din aceleaşi raţionament, al calculului la limită, am inclus în regatul lui Decebal şi unele teritorii care nu îi aparţin, aşadar din punct de vedere istoric nu are fundament, dar din punct de vedere matematic, da. Subliniez din nou, în special pentru cei dintre dumneavoastră care nu sunt obişnuiţi cu limbajul matematic sau ingineresc că scopul acestui articol nu este de a obţine un procent exact ci acela de a ajunge la o expresie de genul "MINIM 40%". Toate discuţiile referitoare la modificarea graniţei nu fac decât să ridice valoarea procentuală, mai mult sau mai puţin peste limita 40%.
Desigur, toată această problemă are ca şi variabile, evoluţia în timp a suprafeţei ocupată de romani, influenţa militară pe de-o parte şi cea civilă pe de altă parte, exercitate de către romani în spaţiul dacic. Calculul a fost făcut privind doar problema frontalieră a provinciei.
Aceste rezultate, trebuie interpretate în context spaţial, temporal şi istoric. Pe scurt: în spaţiu, graniţele nu sunt uşor de definit şi sunt, cu siguranţă, mai mici decât cele trasate în imaginile de mai sus, iar prezenţa romanilor în Dacia este atestată sub diverse forme şi în afara graniţelor provinciei. Din punct de vedere temporal, ele au variat de-a lungul vremii, în plus, prezenţa romană în Dacia sub diverse forme, începe mult înainte de cucerire şi continuă mult după retragerea aureliană. Din punct de vedere istoric, problemele sunt şi mai complexe, discuţiile cuprinzând un mare număr de subiecte, gen formă administrativ-teritorială, evenimente, demografie, gradul de libertate şi izolare al dacilor extra-provinciali etc.
În final, valorile de mai sus, sunt nişte simple calcule inginereşti care din punct de vedere topografic sunt corecte dar care din punct de vedere istoric trebuie privite drept un interval aşezat în mijlocul întrebărilor "când?", "unde?" şi "cu ce scop?". Discuţiile din jurul unei valori singulare, gen 20% sau 40%, sunt greşeli de logică în context istoric mai larg.

BIBLIOGRAFIE:
1.DAICOVICIU Constantin - Dacica
2.CRIŞAN Ion Horaţiu - Burebista şi epoca sa
3.http://www.zonu.com/images/0X0/2009-12-22-11443/Mapa-fisico-de-Europa-2006.png
4.Eutropius - Breviarum Ab Urbe Condita (VIII, 2)
"Successit ei Ulpius Crinitus Traianus, natus Italicae in Hispania, familia antiqua magis quam clara. Nam pater eius primum consul fuit. Imperator autem apud Agrippinam in Galliis factus est. Rem publicam ita administravit, ut omnibus principibus merito praeferatur, inusitatae civilitatis et fortitudinis. Romani imperii, quod post Augustum defensum magis fuerat quam nobiliter ampliatum, fines longe lateque diffudit. Urbes trans Rhenum in Germania reparavit. Daciam Decibalo victo subegit, provincia trans Danubium facta in his agris, quos nunc Taifali, Victoali et Tervingi habent. Ea provincia decies centena milia passuum in circuitu tenuit."



BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://velicodacus.blogspot.com/2014/01/problema-spatiului-ocupat-de-romani-in.html, 2019