Velico Dacus, miercuri, 11 martie 2015
AdD ne serveşte o nouă creaţie prin care ne învaţă cât de nemuritoare este civilizaţia dacică, într-o formă nealterată din pleistocen până în anul 2533 prin noul articol intitulat: „Copii botezaţi cu numele DECEBAL în ANGLIA, acum 1700 de ani… Iată ce spun englezii despre asta:” În acest articol ne este prezentată succint Cohorta I Aelia Dacorum care păzea un punct strategic din zidul lui Hadrian din Britania. Datele le presupun corecte deoarece par a fi traduse corespunzător dintr-un articol englezesc: Holding the Fort. Nu voi insista asupra acestui subiect. Problema apare, evident, în comentariul dacomanului şef, Daniel Roxin şi anume:
„Nota mea (Daniel Roxin): Iată, englezii ne spun că sunt impresionaţi că o mână de daci (câteva mii cel mult) au fost în stare să îşi păstreze cultura după 200 de ani de la războaiele dintre Decebal şi Traian, izolaţi de ţara mamă, pe un teritoriu străin, asta în condiţiile în care impostorii şi incompetenţii din mediul ştiinţific românesc încearcă să ne bage pe gât teoria aberantă că dacii din Dacia romană, chiar şi cei din teritoriul neocupat de romani, şi-au abandonat limba şi cultura în favoarea celei romane, după 150 de ani de ocupaţie parţială!!! Adică, mai băbeşte, în timp ce dacii din Anglia şi-o păstrau, dacii din Dacia Romană şi dacii liberi aflaţi la sute de km în afara graniţelor imperiului şi-o abandonau. Curat murdar, fraţilor! Ce spuneţi de asta?”
Iată ce spunem noi despre asta: 1. Acest fapt este cunoscut şi studiat de istoriografia românească de mult timp şi intens. Nu este un secret, dimpotrivă este una din cele mai importante surse străine referitoare la civilizaţia dacică. Este o surpriză, eventual pentru autorii AdD care, probabil, tocmai au aflat despre acest subiect. 2. Subliniem din nou ajustarea datelor la modul convenabil, ocupaţia romană oficială fiind de 165 de ani, elementele romanizatoare întinzându-se însă spre 8, 9 secole în regiune iar dpdv geografic, acest „parţial” nu înseamnă minoritar ci majoritar. 3. Haideţi să vedem, însă, ce scriu aceşti daci care „au fost în stare să îşi păstreze cultura [... dar cei din Dacia nu] şi-au abandonat limba şi cultura în favoarea celei romane, după 150 de ani de ocupaţie parţială!!!”: „DEO COCIDIO COH I AELIA DACORVM C P TERENTIVS VALERIANVS TRIB VSLM”. Înţelegeţi ce scrie acolo? Majoritatea nu. De ce? Deoarece este în latină... Hopa! Ştim că latina este defapt fiica limbii dacice şi limba dacică nu a fost abandonată şi limba română este defapt limba dacică. Şi atunci de ce nu înţelegeţi nimic? Nu vă mai chinui, am să vă traduc: „Pentru zeul Cocidius, Cohorta I Aelia Dacorum, comandaţi de către tribunul Terentius Valerianus, cu hotărâre şi asa cum se cuvine şi-au îndeplinit jurământul.” Hopa! Cui închină dacii inscripţia? Lui Zamolxe cumva? Lui Gebeleizis cumva? Nu. Unui zeu romano-britanic. Exact acest lucru înseamnă romanizare: dacii au continuat să-şi numească uneori (deoarece numele romane cresc exponenţial ca număr, după cucerire) copiii cu numele Decebal şi şi-au păstrat arma tradiţională, falxul dar au început să o facă în limba latină şi uneori, în numele unor zei străini. Adică puţin de la daci, puţin de la romani. Aceasta este una din marile greşeli ale dacomanilor care consideră că romanizarea este un abandon imediat şi total a elementelor de cultură şi civilizaţie. În concluzie: Daniel Roxin îşi dă singur cu stângul în dreptul aducând împotriva romanizării un argument care susţine tocmai romanizarea şi dovedeşte din nou, incultura şi lipsa puterii de analiză la nivel de bază, ca să nu mai vorbim de rafinamente şi prin acest fapt introduce în spaţiul public o nouă şarjă de prostii. Ce să zic? Felicitări autorilor iar cititorilor săi: distribuiţi! Că lumea trebuie să citească prostii!
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: http://velicodacus.blogspot.com/2015/03/erata-la-copii-botezati-cu-numele.html, 2019 |