Velico Dacus, sâmbătă, 12 august 2017
 Astăzi ne ocupăm tot de ştiinţă, tot umanistă dar nu istorie ci psihologie. Nu sunt psiholog de profesie dar îmi plac psihologia şi sociologia, în sensul că îmi place să şi înţeleg lumea în jurul meu, nu doar s-o văd. Sau altfel spus, aşa cum din când în când, toată lumea face curăţenie în casă, la fel, lumea ar trebui să aibă grijă să-şi facă curăţenie, regulat, atât în cap cât şi în suflet. Şi în postarea de faţă, vom face apel la o soluţie de detectat mizeria din capetele unora, lăsând soluţiile de curăţat această mizerie pe seama profesioniştilor, adică psihologii.
Nu sunt nu ştiu cât de multe de spus. Există o afecţiune psihologică numită „Efectul Dunning-Kruger”. Conform Wikipedia, „Efectul Dunning-Kruger este o eroare de apreciere în care persoane incompetente apreciază eronat competenţa lor ca fiind mult mai mare decât în realitate. Acest comportament se datorează incapacităţii persoanelor respective de a-şi recunoaşte nivelul lor, tocmai din cauza lipsei lor de cunoştinţe în domeniu.”. Se trezeşte vreun dacoman să ştie mai multă psihologie decât psihologii şi să zică că Wikipedia nu este de încredere? Poftim bibliografia referitoare la subiect, să citeze de aici şi avem ce discuta:
„^ a b en Kruger,Morris, Errol (20 iunie 2010). „The Anosognosic's Dilemma: Something's Wrong but You'll Never Know What It Is (Part 1)”. New York Times. Accesat la 7 martie 2011.
^ a b c en Kruger, Justin (1999). „Unskilled and Unaware of It: How Difficulties in Recognizing One's Own Incompetence Lead to Inflated Self-Assessments”. Journal of Personality and Social Psychology 77 (6): 1121-34. doi:10.1037/0022-3514.77.6.1121. citeseerx: 10.1.1.64.2655. PMID 10626367. }}
^ a b en Dunning, David (2003). Kerri Johnson, Joyce Ehrlinger şi Justin Kruger. „Why people fail to recognize their own incompetence” (PDF). Current Directions in Psychological Science 12 (3): 83-87. doi:10.1111/1467-8721.01235. Accesat la 29 decembrie 2012.
^ en Dunning, David, „Self-Insight: Roadblocks and Detours on the Path to Knowing Thyself (Essays in Social Psychology)”, Psychology Press: 2005, pp. 14-15. ISBN 1-84169-074-0
^ en Joyce Ehrlinger (ianuarie 2003). „How Chronic Self-Views Influence (and Potentially Mislead) Estimates of Performance”. Journal of Personality and Social Psychology (American Psychological Association) 84 (1): 5-17. doi:10.1037/0022-3514.84.1.5. PMID 12518967.
^ en Daniel R. Ames (septembrie 2004). „Mind-Reading and Metacognition: Narcissism, not Actual Competence, Predicts Self-Estimated Ability” (PDF). Journal of Nonverbal Behavior 28 (3): 187-209. doi:10.1023/B:JONB.0000039649.20015.0e. Accesat la 21 iulie 2013.
^ en Burson, K. (2006). R. Larrick, J. Klayman. „Skilled or unskilled, but still unaware of it: how perceptions of difficulty drive miscalibration in relative comparisons”. Journal of Personality and Social Psychology 90 (1): 60-77. doi:10.1037/0022-3514.90.1.60. hdl: 2027.42/39168. PMID 16448310.
^ a b en Ehrlinger, Joyce (2008). Kerri Johnson, Matthew Banner, David Dunning, Justin Kruger. „Why the unskilled are unaware: Further explorations of (absent) self-insight among the incompetent” (PDF). Organizational Behavior and Human Decision Processes 105 (105): 98-121. doi:10.1016/j.obhdp.2007.05.002. PMID 19568317.
^ en DeAngelis, Tori (februarie 2003). „Why we overestimate our competence”. Monitor on Psychology (American Psychological Association) 34 (2): 60. Accesat la 7 martie 2011.
^ en „Ig Nobel Past Winners”. Accesat la 7 martie 2011.
^ en Fuller, Geraint (2011). „Ignorant of ignorance?”. Practical Neurology 11 (6): 365. doi:10.1136/practneurol-2011-000117. PMID 22100949.”
Am făcut gluma cu Wikipedia pentru a scoate în evidenţă faptul că „pseudo oamenii de ştiinţă”, în cazul de faţă, dacomanii, nu caută nici măcar pe Wikipedia, ce să mai vorbim de bibliografia de bază sau una extinsă pe marginea unui subiect. Ei nu caută deloc dar ştiu mai bine decât oameni care au scris mai mult decât vor citi ei în 10 vieţi.
Această postarea mi-a fost inspirată de un articol scris de Mirela Oprea pe republica.ro, intitulat „Antivacciniştii & Co. Conjuraţia ignoranţilor sau bărbatul care s-a stropit cu suc de lămâie pe faţă ca să devină invizibil şi pe urmă a jefuit o bancă” şi nu pot spune mai mult decât a spus dumneaei în aceste mici citate din articol:
„[...] Rezultatele cercetărilor lor au dus la descoperirea efectului Dunning – Kruger, care spune că un individ, cu cât este mai incompetent, cu atât e mai probabil să se autoevalueze ca fiind mai competent. Cu alte cuvinte, persoanele lipsite de abilităţi şi cunoştinţe într-un anumit domeniu, suferă de iluzia superiorităţii, autoevaluându-şi abilităţile şi cunoştinţele ca fiind mult mai dezvoltate decât este cazul în realitate. Un studiu care şi-a propus să analizeze abilităţile gramaticale ale unui grup de studenţi a arătat că cei care se aflau între ultimii clasificaţi considerau că se află un pic mai sus de jumătatea clasamentului, între primii 40%.
În viaţa de zi cu zi, vedem efectul Dunning - Kruger când cineva afon e convins că are o voce de aur, când cineva total incapabil să zică un banc merge la iUmor, sau când cineva care nu a studiat deloc istoria explică misterele celui de-Al Doilea Război Mondial. [...]”
„[...] «Cel mai adesea ignoranţa generează aplomb, mai degrabă decât cunoaştere», spunea Darwin, adaugând că sunt puţinştiutorii, şi nu multştiutorii cei care spun că o problemă sau alta nu poate să fie rezolvată pe cale ştiinţifică. Puţinştiutorii nu pot să fie convinşi cu dovezi ştiinţifice, oricât ar fi de clare acestea, pentru că nivelul lor de ignoranţă, oricât ar fi de bine intenţionată ar fi aceasta (toţi părinţii îşi iubesc copiii şi sunt convinşi că se opun vaccinării pentru binele lor) nu le permite să ştie ce nu ştiu.
Purtând lupte pe baze ştiinţifice, comunitatea celor care ştiu mult pentru că au studiat mult, pierde energii şi timp preţios: Universitatea Google la care se formează cei care suferă de efectul Dunning – Kuger produce noi şi noi generaţii de specialişti imbatabili şi bine organizaţi. Mai mult, prin angajarea unui dialog ştiinţific, bazat pe argumente, cu persoane care nu au competenţe reale pentru a analiza aceste argumente, nu facem decât să discredităm aceste argumente. [...]”
„[...] Că e vorba de mişcarea antivaccinistă, despre cei care susţin că Pământul este plat, sau despre cei care cred în teorii conspiraţioniste de orice fel, bătălia pentru adevăr va fi crudă, uneori pe viaţă şi pe moarte în sensul literal al expresiei (ex. decesul unor persoane din cauza unor boli care ar putea fi uşor prevenite prin vaccinare) şi, în mod paradoxal, va fi pierdută dacă vom folosi doar argumente raţionale. Unii spun că a venit vremea să aruncăm în luptă argumente emoţionale [...]”
Fără a citi articolul mai sus citat, eu am început încă din POSTAREA trecută să introduc argumente emoţionale şi o voi face în continuare, argumentat de fiecare dată: „dacomanii sunt nişte idioţi nesimţiţi”. Idioţi, deoarece aşa cum am demonstrat în articolul anterior, aceştia nu sunt în stare să citească textul pe care îl au sub nas, dar pe baza interpretării lui greşite, vor să rescrie istoria. Dar poate mai important decât atât, este faptul că nu îşi recunosc greşelile nici o singură dată! Şi nesimţiţi, deoarece, în pofida evidentei lor incompetenţe, vorbesc urât despre profesioniştii, evident superiori lor şi evident mult mai dedicaţi subiectului comun aflat în discuţie. Şi aici sunt de acuzat în primul rând formatorii de opinie ai unui anumit curent, blogul de faţă având în momentul de faţă ca ţintă primară blogul AdD, dar în al doilea rând şi cei care îl citesc şi promovează şi care suferă de acelaşi sindrom psihologic despre care vorbim.
Voi încheia cu un citat din Wikipedia: „Deşi efectul Dunning-Kruger a fost pus în evidenţă în 1999, Dunning şi Kruger au notat observaţii făcute în cursul istoriei de filozofi şi oameni de ştiinţă cum ar fi Confucius („Adevărata cunoaştere este a-ţi şti dimensiunea ignoranţei”)”.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: http://velicodacus.blogspot.com/2017/08/cu-dacomanii-la-psiholog.html, 2019 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
