Satul Ardeu aparţine din punct de vedere administrativ comunei Balşa şi este situat în partea de nord – est a judeţului Hunedoara. Dealul ,,Cetăţuie” (46.01.00 lat. Nordică, 23.08.44 long. Estică, 450 m altitudine) este situat pe partea stângă a Văii Ardeului. De asemenea, el se găseşte pe partea dreaptă, în imediata apropiere a drumului judeţean DJ 705 Geoagiu-Balşa.
Zona, bogată în vestigii arheologice este cunoscută în literatura de specialitate încă din secolul al XIX-lea, datorită cercetărilor lui G.Tèglàs, însă în timp, locul a furnizat numeroase descoperiri atrăgând atenţia şi altor cercetători dintre care îi amintim pe Liviu Mărghitan, pe Eugen Iaroslavschi şi pe Laurenţiu Roşu. La începutul anilor ’70, au fost efectuate primele săpături arheologice de către Larisa Nemoianu pe culmea dealului şi pe unele terase. Pe baza materialului arheologic recoltat, s-a remarcat că e vorba despre o locuire intensă în legătură cu amplasarea pe drumul ce făcea legătura dintre zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi arealul bogat în metale preţioase din Munţii Apuseni. O serie de alţi cercetători au arătat interesul pentru descoperirile de la Ardeu, între ei se numără Ioan Glodariu, Aurel Rustoiu, Mihai Căstăian, Călin Herţa şi alţii. Începând din anul 2001, cercetările au fost reluate de către un colectiv de la Muzeul din Deva, în colaborare cu Universitatea ,,1 Decembrie 1918„ din Alba Iulia.
Concluziile rezultate în urma cercetărilor indică prezenţa unui sit deosebit de interesant şi deopotrivă important pentru cunoaşterea civilizaţiei dacice în zona Munţilor Apuseni, dar şi pentru cunoaşterea unor manifestări culturale specifice mai multor epoci. Este vorba, începând în ordine cronologică inversă despre Evul Mediu, epoca dacică, prima epocă a fierului, epoca bronzului şi perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului.
În ceea ce priveşte descoperirile de epocă dacică, amintim numărul mic al informaţiilor privind locuirea în Munţii Apuseni. ,,Cetăţuia” de la Ardeu este cea de a doua fortificaţie dacică cunoscută, amplasată în apropierea unei căi de acces spre zona bogată în metale preţioase. În urma investigaţiilor efectuate în ultimii ani a fost demonstrată existenţa elementelor de fortificare sub forma unui zid din piatră locală, legată cu lut, având o grosime de 2 m, a cărui înălţime păstrată depăşeşte 1 m. Cercetările efectuate pe platoul superior au relevat existenţa unui „turn-locuinţă”.
Cercetările au vizat şi aşezarea aflată pe terase şi la poalele dealului, la sud şi est, fiind surprinse două niveluri de locuire aparţinând civilizaţiei dacice, la care se adaugă cele ale epocilor preistorice. Materialul arheologic rezultat este extrem de bogat şi de variat.
Fortificaţia dacică de la Ardeu este documentată pentru un interval cronologic cuprins din secolul I î.Chr şi până la cucerirea romană. Debutul aşezării putând fi, poate, datat în secolul II î.Chr. Investigaţiile desfăşurate la Ardeu în ultimii ani, au evidenţiat faptul că exploatarea pietrei de calcar, care se desfăşoară de mai multe decenii, a afectat chiar zona centrală a sitului arheologic. În condiţiile cadrului legislativ actual din România, situaţia constituie o ilegalitate, detonarea unor materiale explozibile, cât şi utilizarea utilajelor specifice exploatării pietrei aduc prejudicii importante atât sitului cât şi monumentelor prezente în acel loc. Cu diverse prilejuri situaţia a fost semnalată în presa locală, centrală şi în literatura de specialitate, la simpozioane, sesiuni de comunicări etc. Cu toate acestea, până în momentul de faţă, situaţia monumentului a rămas incertă.
BIBLIOGRAFIE:
Autori:
dr. Ferencz Iosif Vasile, dr. Bodó Cristina
Bibliografie suplimentară:
Cristina Bodó, Iosif Vasile Ferencz, Câteva consideraţii privind fortificaţia şi aşezarea dacică de la Ardeu (com. Balşa), jud. Hunedoara, (Remarques sur les fortifications et l'habitat dace de Ardeu), în Istros, 2004, 11, p.147-158;
Iosif Vasile Ferencz, Bodó Cristina, Cetatea dacică de la Ardeu), în Dacoromania, 22, 2005;
I.V.Ferencz, On a roman lamp discovered in the dacian fortress from Ardeu), in C.Gaiu, C.Găzdac (ed.) Fontes Historiae. Studia in honorem Demetrii Protase, Bistriţa 2005, p.371-377;
I.V.Ferencz, Două fibule deteriorate descoperite la Ardeu (com. Balşa, jud. Hunedoara) ), în Sargetia, 31, Deva, 2003, p.99-110;
I.V.Ferencz, Bodó Cristina, Über eine in Ardeu (gem. Balşa, kr. Hunedoara, Rumänien) entdeckte unvollendete fibel), in Instrumentum. Bulletin du Groupe de travail européen sur l’artisanat et les productions manufacturées dans l’Antiquité, 18, 2, Montagnac 2003, p.20-21;
I.V.Ferencz, Două fibule cu resort bilateral mare şi coarda înfăşurată de arc, provenind din aşezarea dacică de la Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara), în Bruckenthal. Acta Musei, I.1, Sibiu 2006, p.67-76;
Iosif Vasile Ferencz, Cristian Constantin Roman, The Dacian fortress from Ardeu - research directions), în Acta Terrae Septemcastrensis, IX, Sibiu, 2010, p.172-182;
Gabriela Gheorghiu, Dacii pe cursul mijlociu al Mureşului (sfârşitul sec. II a.Ch. – începutul sec. II p.Ch.) ), Cluj-Napoca, 2005.
Vezi şi: http://www.ardeu.ro http://www.caleidoscop.org http://www.reconstituiri.ro
|