 Rege şi mare preot al regatului dac intracarpatic, urmaş direct al lui Deceneu, probabil în perioada cuprinsă între 44 a.Chr - 28/29 p.Chr., Comosicus trebuie să fi fost un om matur la urcarea pe tron, fiind greu de presupus că ar fi existat şansa să ajungă în poziţia lui dacă nu ar fi avut experienţa şi implicit vârsta necesară.
Despre perioada în care a trăit, cercetătorii afirmă că domnia lui se întinde pe timpul lui Augustus şi Tiberiu. Este neîndoielnic că acest mare preot şi ulterior rege dac a fost ales şi pregătit de Deceneu. Despre el, Iordanes spune: „iar după ce Deceneu a murit, (dacii) l-au avut, în aproape aceiaşi veneratie, pe Comosicus, deoarece acesta nu era mai prejos în iscusinţă. El era socotit, datorită priceperii sale, şi rege peste dânşii şi Mare Preot, şi judeca poporul ca judecător suprem” (Iordanes, Getica, 73-74).
Acest înţelept rege a domnit în Dacia intracarpatică, având o domnie destul de îndelungată iar ca Mare Preot, Comosicus a desfăşurat o intensă activitate pentru a menţine neştirbită autoritatea lui Zamolxe şi pentru practicarea virtuţilor. Este sigur că, acolo unde nu izbutea cu legea, Comosicus intervenea cu simţul sau de echitate vestit şi cugeta în spiritul moralei zamolxiene. Doctrina nemuririi sufletului dădea cadrul general al judecăţilor căci ea presupunea recompensa fericirii postume pentru cei ce trăiseră respectând sacra lege. Religia şi justitia se îmbinau astfel ducând la fanatism şi nu o dată la sacrificiul suprem. Sigur este ca în timpul domniei lui Comosicus, dacii au pierdut teritoriul stăpânit de ei între creasta munţilor Haemus şi Dunăre.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa:
D.M.Pippidi (coord.), Dicţionar de istorie veche a României, Editura Ştiintifică şi Pedagogică, 1976, p.334.
Bibliografie suplimentară:
Zoe Petre, Practica nemuririi. O lectură critică a izvoarelor greceşti referitoare la geţi, Iaşi, 2004, p.261-264;
Constantin Daicoviciu, Noi contribuţii la problema statului dac, în SCIV, 1-2, 1955, p.47-60;
Constantin Daicoviciu, Noi contribuţii la problema statului dac, în Dacica. Studii şi articole privind istoria veche a pământului românesc, Comitetul de stat pentru cultură şi artă, Muzeul de istorie Cluj, Bibliotheca Mvsei Napocensis, I, Cluj, 1970, p.50-63;
Hadrian Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj, 1972, p.101-102;
Jan Trynkowski, Jordanesa lista władców Dacji („Getica” Cap.67-78), în Przegląd Historyczny, 59, 1968, 3, p.438-446;
Jan Trynkowski, La chute de Burebista, în In memoriam Constantin Daicoviciu, Cluj, 1974, p.381-388;
Magazin Istoric, XIII, nr.2 (143), februarie, 1979. - Încercare de reconstituire a chipurilor realizată de pictorul Simion Tatu. |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
