 Rege odrys, fiul lui Rhoemetalces I, la moartea căruia (12 d.Hr.), a primit din regat partea în care se aflau, după Tacitus, „arva et urbe set vicina Graecis ” (Anale, II, 64), în timp ce unchiul său, Rhascuporis, „quod incultum, ferox, adnexum hostibus” (ibid.).
Judecând după menţionarea lui Cotys drept basileu eponim la Callatis ca şi după laudele aduse lui Ovidiu, în vremea exilului său tomitan, s-ar părea că regatul lui Cotys, trebuie plasat în partea estică a Thraciei, spre litoral. Autorii antici sunt unanimi în a evidenţia firea blândă a dinastului trac precum şi remarcabilele calităţi poetice.
Căsătorit cu Antonia Tryphaena are de le aceasta trei copii (Rhoemetalces III, Polemon şi Cotys II). La scurtă vreme după înscăunarea sa, a fost atras într-o cursă de unchiul său Rhascuporis şi omorât. Împăratul Tiberius a pedepsit acest asasinat, executându-l în cele din urmă pe Rhascuporis. Fiul acestuia, Rhoemetalces III, a fost lăsat totuşi să domnească în zona sudică a Thraciei, văduvei lui Cotys şi copiilor acestora, puşi sub tutela fostului pretor Trebellenus Rufus, revenindu-le pentru o vreme partea ei nordică. În 38 d.Hr., Rhoemetalces III, fiul cel mare al lui Cotys, este atestat ca rege în fostele posesiuni ale tatălui său, ceea ce înseamna că o vreme a putut domni simultan cu unchiul sau Rhoemetalces II, vărul lui Cotys. Unul dintre cei doi Rhoemetalces (II sau III) a fost asasinat de soţia sa, în 46 d.Hr., regatul său fiind transformat în provincia romană Thracia.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa:
Enciclopedia Arheologiei şi istoriei vechi a României, vol. I, A-C, coord. Constantin Preda, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p.366. |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
