 Fortificaţie romană pe drumul Romula-Rusidava (Tab.Peut., VII, 4), localizată pe teritoriul satului Enoşeşti, comuna Piatra Olt, judeţul Olt, care şi-a luat numele de la o aşezare geto-dacică încă neidentificată în teren.
Sondaje arheologice întreprinse în 1881, 1975 şi 1977-1978.
Un castru de pământ pare să fi fost ridicat odată cu cuceriea Daciei şi transformat apoi într-un castru cu zid de cărămidă gros de 1.80 – 1.90 m. Din acesta se mai păstrează doar fragmentar talpa pe o singură latură, urmărită pe o lungime de 43 m. Avea forma pătrată cu laturi de cca 60 m. Pare să fi fost construit de Cohors I Flavia Commagenorum, atestata şi la Romula şi Slăveni. Tot pe o cărămidă se citeşte CR, de întregit, eventual, C(ohors)R(aetorum). La est de fortificaţie se află o întinsă aşezare civilă. Prin 1913 s-a descoperit la Acidava un tezaur de 152 de denari eşalonaţi de la Domitian la Caracalla. Pentru alte 75 monede (1879) nu există identificări.
Prin Acidava trecea drumul roman de la Romula, pe valea Oltului, prin Turnu Roşu, spre Ulpia Traiana Sarmisegetusa şi Apulum, în Transilvania.
Se cunosc din descoperiri întâmplătoare şi din săpături monede de la Traian, Faustina I, Lucilla, Septimus Severus, Severus Alexander (emise la Niceea), precum şi de la Constantin cel Mare şi Constantin II (datate 330-335), ultimele atestând la Acidava o locuire după părăsirea Daciei.
BIBLIOGRAFIE:
Sursa:
Enciclopedia Arheologiei şi istoriei vechi a României, vol.I, A-C, (coord.) C-tin Preda, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1966, p.22.
Bibliografie suplimentară:
Alexandru Odobescu, Antichităţile judeţului Romanaţi, Bucureşti, 1878, p.17-18, 176-177;
Dumitru Tudor, Oltenia romană, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1978. |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
