 Cetatea de la Stoina este o aşezare fortificată construită în secolul IV î.Hr. şi care persistă până în secolul I î.Hr.
Situl arheologic este situat pe un promontoriu numit de localnici „La cetate”, aflat la o distanţă de 3,5 km E de şoseaua Târgu-Cărbuneşti - Filiaşi, jud. Gorj.
Cetatea de la Stoina are o suprafaţă de peste 2 ha, cu două valuri de apărare înalte care se păstrează până la 1 m, fiind surprinse în săpăturile arheologice. Valul cetăţii, iniţial înconjura partea de N-E şi S-V cetăţii, mai înalt în partea de vest, fiind şi singura cale de acces în cetate, porţiune unde au fost construite şanţurile înaintea valului. La circa 60 m de primul val se găseşte un altul, paralel cu primul, care a avut şanţ şi un val cu palisadă. Unele porţiuni din val au fost distruse din cauza alunecărilor de teren, cea mai afectată fiind zona de S-V.
În cercetările arheologice efectuate acum mai mulţi ani au fost trasate două secţiuni longitudinale E-V peste valul şi şanţul de apărare, urmărindu-se sistemul de fortificare al cetăţii şi unde au fost descoperite 2 locuinţe de suprafaţă de formă rectangulară având colţurile uşor rotunjite, după cum o dovedesc urmele podelei bătătorite, iar una din ele prezentând în colţul de N-V o vatră. Referindu-ne la stratigrafia aşezării, este necesar să arătăm suprapunerea a două perioade de locuire, locuinţele aparţinând nivelului 2, deci sec. IV î.Hr.
Materialul arheologic dacic care aparţine nivelului 1, este bogat şi variat, ceramica constituie cantitatea cea mai mare, o ceramică grosieră cu mult degresant în pastă, cu nisip şi pietricele de culoare roşie – cărămizie şi cenuşie, din care se păstrează fragmente de vase borcan, tronconice şi bitronconice, ceşti fără toarte, vase în formă de sac şi clopot şi străchini, în totalitate, majoritatea fragmentelor ceramice, în special cea din sec. IV î.Hr., prezintă pe suprafaţa exterioară apucători conice sau rotunde. Motivul decorativ cel mai des întâlnit este brâul alveolat sau crestat care este dispus sub forma unor ghirlande pe pântecul vasului sau sub buză. Această ceramică îşi găseşte analogii în descoperirile arheologice de la Popeşti, Enisala (jud. Tulcea), Poiana, Corni – Huşi sau Murghiol.
BIBLIOGRAFIE:
Autor:
Gheorghe Calotoiu, Cetăţile dacice de la Stoina şi Vârţ – Rovinari, în www.verticalonline.ro la 17.01.2012. |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
